Diana

Grigore Vieru

Postări Recomandate

Diana

Mama coace paine

Soare in ferestre,

Soarele e unul

Mama una este!

 

 

Usoara, maica, usoara,

C-ai putea sa mergi calcand

Pe semintele ce zboara

Intre ceruri si pamant.

In priviri c-un fel de teama,

Fericita totusi esti

Iarba stie cum te cheama,

Steaua stie ce gandesti.

 

Pruncii il zuruie.

Batranii il viseaza.

Bolnavii il soptesc.

Mutii il gandesc.

Fricosii il striga.

Orfanii il lacrima.

Ranitii il cheama.

Iar ceilalti il uita.

O, Mama! O, Mama!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Diana

S-a trezit si ramurica,

S-au trezit frunzarele.

Printr-o raza pasarica

A vorbit cu soarele.

 

 

Pe ramul verde tace

O pasare maiastra,

Cu drag si cu mirare

Asculta limba noastra.

De-ar spune si cuvinte

Cand canta la fereastra,

Ea le-ar lua, stiu bine,

Din, sfanta, limba noastra.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Diana

Mama paine alba coace,

Noi zburdam voios.

Pentru pace, pentru pace

Multumim frumos.

Tata fluiere ne face,

Noi cantam duios.

Pentru pace, pentru pace

Multumim frumos.

Infloresc in jur copacii,

Ceru-i luminos.

Pentru pace, pentru pace

Multumim frumos.

 

Iepurasilor li-e data

O problema complicata.

Si in banci, perechi-perechi,

Scriu pe frunze de curechi

Tot cu morcovi subtirei

Un fel de creion la ei!

Unul de atat gandit

Sta in banca neclintit

Cu creionul dus la gura,

Necajit peste masura.

Si tot cata in plafon

Si tot roade din creion.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Diana

Tu, iarba, tot ai mama?

De ai, de buna seama:

Atunci cand inverzesti,

De ea iti amintesti.

 

Tu, floare, tot ai mama?

De ai, de buna seama:

Atunci cand infloresti,

De ea iti amintesti.

Tu, steaua, tot ai mama?

De ai, de buna seama:

Atunci cand te ivesti,

De ea iti amintesti.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Diana

Stiu: candva, la miez de noapte,

Ori la rasarit de Soare,

Stinge-mi-s-or ochii mie

Tot deasupra cartii Sale.

Am s-ajung atunce, poate,

La mijlocul ei aproape.

Ci sa nu inchideti cartea

Ca pe recile-mi pleoape.

S-o lasati asa deschisa,

Ca baiatul meu ori fata

Sa citeasca mai departe

Ce n-a reusit nici tata.

Iar de n-au s-auza dansii

Al stravechii slove bucium,

Asezati-mi-o ca perna

Cu toti codrii ei in zbucium.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Отрада

очень помогла эта тема, выучили одно из стихотворений с сыном

спасибо

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Diana

Placerea a fost de partea mea :xm_02:

Din pacate nu pot redacta mesajele :xm_02:

 

 

Mi-e dor de tine mama

 

Sub stele trece apa

Cu lacrima de-o samă,

Mi-e dor de-a ta privire,

Mi-e dor de tine, mamă.

 

Măicuţa mea: grădină

Cu flori, cu nuci şi mere,

A ochilor lumină,

Văzduhul gurii mele!

 

Măicuţo, tu: vecie,

Nemuritoare carte

De dor şi omenie

Şi cîntec fără moarte!

 

Vînt hulpav pom cuprinde

Şi frunza o destramă.

Mi-e dor de-a tale braţe,

Mi-e dor de tine, mamă.

 

Tot cască leul iernii

Cu vifore în coamă.

Mi-e dor de vorba-ţi caldă,

Mi-e dor de tine, mamă.

 

O stea mi-atinge faţa

Ori poate-a ta năframă.

Sunt alb, bătrîn aproape,

Mi-e dor de tine, mamă.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
m'amy

CASA PARINTEASCA

 

 

Lui Mihai Ciobanu

 

 

Ascultati-ma, surori, pe mine,

Si voi, fratii mei, ce va sfaditi:

E pacat, nu-i drept si nu e bine

Sa vinzi casa care te-a-ncalzit.

Bani ne-ar trebui la fiecare,

Toti avem copii si vremea-i grea.

Insa cum sa vinzi fereastra oare,

Cea la care maica te-astepta?!

Casa parinteasca nu se vinde,

Nu se vinde tot ce este sfant.

Din atatea lucruri dragi si sfinte

Ochii mamei inca ne privesc.

O vom da si vor schimba lacata

Si vor pune si ferestre noi.

Si trecand pe langa ea vreodata,

Va privi ca la straini la noi.

 

 

 

Casa parinteasca nu se vinde,

Nu se vinde tot ce este sfant.

Din atatea lucruri dragi si sfinte

Ochii mamei inca ne privesc.

Vom pleca si noi canva din viata

Si parintii sus ne-or intreba

Ce mai face casa lor cea draga,

Cine are grija azi de ea.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
m'amy

CUVANTUL MAMA

 

Pruncii il zuruie.

Batranii il viseaza.

Bolnavii il soptesc.

Mutii il gandesc.

Fricosii il striga.

Orfanii il lacrima.

Ranitii il cheama.

Iar ceilalti il uita.

O, Mama! O, Mama!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Safali

Poezia ce-am învăţat-o toţi în prima clasă:

 

Două mere

Iar e toamnă. Zile calde.

Frunza ruginie cade.

Frumuşel cei mici se spală

Şi se duc cuminţi la şcoală.

 

Maica în ghiozdan le pune

Câte două mere bune

Şi creioane, cărţi, caiete

Şi le dă în mâini buchete.

 

Eu sunt mic, rămân acasă,

Vreau să plâng, că nu mă lasă…

Şi-mi aduce mama mie

Mere mari, o farfurie.

 

Însă ce să fac cu ele?

Fie chiar să-mi dea şi-o poală.

Eu vreau două, două mere,

Dar să le mănânc la şcoală.

 

 

 

Şi de aceasta, probabil, vă veţi aduce aminte:

 

Puişorii

-Pui golaşi cum staţi în cuiburi

Fără plăpumioare ?

-Ne’nvelim cu ale mamei

Calde aripioare

 

-Dar când mama nu-i acasă

Şi ploiţa cerne?

-Ne-velim atunci cu frunza

Ramurii materne

 

-Dacă n-o să vină mama

Şi-o să cadă frunza?

-Cum să nu mai vină mama ?

-Cum să cadă frunza ?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Safali

Poezii care acum mă înfioară:

 

E-o linişte iubirea?

E-o linişte iubirea?

Mi-s pletele albite.

Şi tulbure mi-e somnul

Ca între două pite.

Nu ştiu: răsare iarba,

Mai curg pe văi izvoare ?!

Departe eşti de mine

Cum Luna e de Soare.

Pier stele neatinse.

Noi stele se vor naşte.

Am cunoscut durerea,

Nu am ce mai cunoaşte.

 

 

Ah, tot mai liniştit mi-e verbul

Ah, tot mai liniştit mi-e verbul

Şi dragostea şi-a mea viaţă.

Ca floarea pomului pe apă

Îmi curge somnul lin pe faţă.

Arată-mi-se-n vis un cîntec,

Îl cînt cum cîntă numai dorul:

„Ia-mi lacrima, dar ochii lasă-mi,

Ia apa, dar să-mi laşi izvorul“.

„Eşti trist, te pregăteşti de iarnă?“

Iubita parcă mă întreabă,

Iar eu, senin, răspundu-i parcă:

„Mă pregatesc de flori şi iarbă“.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Safali

Iar aceasta ne va rămîne pe veci întipărită în inimă, alături de imaginea Poetului şi de vocile Cîntăreţilor:

 

Pentru ea

Pentru ea la Putna clopot bate,

Pentru ea mi-i teamă de păcate,

Pentru ea e bolta mai albastră

Pentru limba, pentru limba noastră.

Dumnezeu prima oară

Când a plâns printre astre,

El a plâns peste Ţară

Cu lacrima limbii noastre!

Pentru ea ninsori se cern din spaţii,

Pentru ea puternici sunt Carpaţii,

Pentru ea e caldă vatra poamei

Pentru limba, pentru limba mamei.

Pentru ea noi văruim pereţii,

Pentru ea mai sunt răniţi poeţii,

Pentru ea cresc florile visării

Pentru limba, pentru limba Ţării.

Dumnezeu prima oară

Când a plâns printre astre,

El a plâns peste Ţară

Cu lacrima limbii noastre!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
MumofChubby

A cazut cerul din ochii tai

 

A cazut cerul din ochii tai

Si s-a farîmitat.

A cazut de pe fata ta soarele

Si-a înghetat.

Încremenit e vîntul cel racoros

Fara harnicele tale mîini.

Cautîndu-te pe tine

S-au tainuit izvoarele-n tarîni.

Ca un pom doborît

Însusi graiul

Parca se aude cazînd.

Doamne, atît de singur,

Atît de singur

N-am fost nicicînd!

 

Acestia suntem noi

 

Acestia suntem noi:

Buni cît se cuvine

În mijlocul raului.

Rai - niciodata.

Se mira noaptea

Ca a clocit sub ea

Întuneric,

Dar au iesit

Pui de lumina.

 

Autobiografica

 

Mama mea viata-ntreaga

A trait fara barbat.

Singurei eram in casa

Ploi cu grindina cand bat.

Mama mea viata-ntreaga,

Stand la masa, ea si eu,

Se asaza intre mine

Si Preabunul Dumnezeu.

Oh, si crede-asa intr-insul,

Ca-n albastru vazul ei

Chipul lui de pe icoana

Se stravede sub scantei.

 

 

 

Si eu tin atat la mama,

Ca nicicand nu indraznesc

Dumnezeul din privire

Sa ma var sa-l mazgalesc.

 

Ca Prima Oara

 

Merg pe pamant

Si sun ca vioara.

Toate imi par ca sant

Prima oara.

Ca un copil

Astept dimineata,

Pana la lacrimi

Mi-e draga viata.

Orice splendoare

Ma doare,

Ma doare-aceasta floare

Si frumusetea ta,

Si frumusetea ta!

Si-aceasta zi

Ce maine nu va mai fi,

Nu va mai fi!

Infiorat spun mama si tata

De parca imi vad parintii

Prima data.

Ca un copil

Astept dimineata,

Pana la lacrimi

Mi-e draga viata.

Cand ma cuprinzi

Tremur, ah, toata,

De parca-as iubi, iubi

Prima data.

Ca un copil

 

De Ce-ai Dat, Doamne?

 

Copiii lesina, nu-i bine,

Si moarte picura din nori.

 

 

 

Si chiar izvorului ii vine

Un fel de greata uneori.

Atatea vorbe si minciuni,

Atatea seci promisiuni!

De ce-ai dat, Doamne, grai la om,

Iar nu la floare si la pom?!

A prins a inalbi,

Precum ninsorile,

Si tineretea mea!

Mai bine ar vorbi

In lume florile,

Iar omul ar tacea!

E falsa mila ori e muta,

Iar crucea de la piept e joc.

In moarte tot mai multi se muta,

Vazand ca-n viata nu au loc.

Atatea vorbe si minciuni,

Atatea seci promisiuni!

De ce-ai dat, Doamne, grai la om,

Iar nu la floare si la pom?!

A prins a inalbi,

Precum ninsorile,

Si tineretea mea!

Mai bine ar vorbi

In lume florile,

Iar omul ar tacea!

 

Mişcarea în infinit I

 

* România este o tara plina de câmpii, munti, ape, cântece, istorie si granite.

 

* Basarabia este un copil înfasurat în sârma ghimpata.

 

* Daca n-ar fi iubirea, m-as teme de viata.

 

* Sunt ochii marii fromosi, dar mergem dupa apa la izvor.

 

* Patria este ca un copil: daca uiti de ea, poate sa plece de acasa.

 

* Nici copilul nu plânge când de pâine se frige.

 

* “Acesta e Soarele”, spunem copiilor, si nimeni nu întreaba: “De ce?”

 

* Nu mi-ati spars cerul din fereastra odata cu geamul.

 

* Rabdarea îndelungata de preschimba în lene.

 

* S-ar putea crede ca întreaga natura a ostenit la zidirea Limbii Române.

 

* Cuvintele românesti în Basarabia se preschimbasera într-o vreme într-un fel de ocou a cuvintelor românesti din Tata - acestea strigau întregi si frumoase catre noi, iar ecoul cel gol le întorcea înjumatatindu-le urât.

 

* Cât caracter, atâta tara.

 

* Singurul lucru pe care nu-l poate face românul este s-o pârasca pe Moartea Vietii.

 

* Românul dezmiarda si dragalaseste pâna si pe diavol - l-a numit Michiduta - crezând ca astfel îl pacaleste si-l îmbuneaza. Pe dracu!

 

* Poti iubi pâna la Dumnezeu, dar este cu neputinta sa si gândesti pâna la El.

 

* Doi sunt cei care pot muri de placere, scarpinati: porcul si granita de pe Prut.

 

* Românul e rusinos, dar uneori poate lua de cumatru si pe Dumnezeu.

 

* Eu n-am trecut Prutul - l-am sarit.

 

* Chiar daca nu ar exista Dumnezeu, oricum, nu omul a creat Universul.

 

* Moldovenii care au fost cuminti, când mor, merg la Moscova. (O parafraza.)

 

* Românul îsi cheltuieste viata dovedindu-si dreptatea.

 

* Nu m-ar cuprinde mirarea daca doua morminte române s-ar certa într-o zi între ele, mira-m-as daca s-ar împaca.

 

* Câta limba româna a ramas în Basarabia, ar putea s-o învete usor si rusul.

 

* Durerea nu este un stil artistic.

 

* Românul nici pe al sau pamânt nu a umblat destul, nu ca sa calce mosia altora.

 

* Degeaba a venit libertatea daca fratii nu se cunosc între ei.

 

* Mi-ar fi rusine sa întreb pe maica-mea daca-i românca sau nu.

 

Pentru Ea

Pentru ea la putna clopot bate

Pentru ea mi-i teama de pacate,

Pentru ea e bolta mai albastra -

Pentru limba noastra.

 

Refren:

Dumnezeu prima oara

Când a plâns printre astre,

El a plâns peste tara

Cu lacrima limbii noastre.

 

Pentru ea ninsori se cern din spatii

Pentru ea puternici sunt Carpatii

Pentru ea e calda vatra poamei -

Pentru limba mamei.

 

Refren:

Dumnezeu prima oara

Când a plâns printre astre,

El a plâns peste tara

Cu lacrima limbii noastre.

 

Pentru ea noi varuim peretii,

Pentru ea mai sunt raniti poetii,

Pentru ea cresc florile visarii -

Pentru limba tarii.

 

Refren:

Dumnezeu prima oara

Când a plâns printre astre,

El a plâns peste tara

Cu lacrima limbii noastre.

 

Picteaza-mi o miriste

 

Domni din tari departate

Vin la noi sa vada

Eclipsa de soare.

Sunt multe azi de vazut.

Tati sarind ca armasarii

Pe fiicele lor.

Nepoti violându-si bunicile.

Copii româno-arabi, fara tata,

Negrisori cârliontati, fara parinti,

Luând la Româna zece,

Capatând premii

Cu doinele noastre.

Adolescente pierdute

Prin pustiul cel sur

Al barbilor mosnegesti.

Iepe bine hranite

În baruri de noapte

Întinse

Pe genunchii

Politrucilor comerciali.

Muieri de generali, plictisite,

Împreunate

Cu dulaii care

Casa le-o strajuiesc.

Medici care lungesc penisul,

Maresc

Sânii domnisoarelor.

Cântece lesinate

Motaind în vagin.

Eclipsa de soare.

Popor blestemat.

 

M-am saturat de simboluri,

Picteaza-mi o miriste.

Mi-e dor de copilarie.

De Prut. De liniste.

 

Actori cersind. Poeti

Care scriu frantuzeste. Azi

Englezeste cântând.

Învatatoare si doctorite care,

Plecate din satele noastre,

Trimit din Italia si Israel

Scrisori de iubire sotilor –

Se câstiga bine acolo,

Vor avea copiii la toamna

Cu ce merge la scoala.

Batrâni care se roaga sa moara.

Eclipsa de pâine.

Popor blestemat.

 

M-am saturat de simboluri,

Picteaza-mi o miriste.

Mi-e dor de copilarie.

De Prut. De liniste

 

Nicolai Costenco, poetul

Care si-a scris poemele

Pe caietul de gheata siberian.

Labis, copilul genial, ucis

De rotile unui tramvai.

Inima lui Nicolae Testimiteanu

Sfâsiata de coltii fiarei rosii.

Poetul A. E. Baconsky,

Actorul Toma Caragiu,

Mireasa cântecului, Doina Badea –

Jertfe ale cutremurului.

Dumitru Matcovschi strivit

De rotile autocarului.

Doina si Ion Aldea-Teodorovici

Cautându-si dreptatea în Cer.

Ucraineanul Ion Dumeniuc

Murind pentru cauza

Limbii Române.

Evreul Bruchis si neamul Klaus Heitmann,

Acoperiti cu noroi, pentru ca

Ne omenesc Istoria.

Nichita Stanescu, Marin Sorescu,

Petre Teodorovici

Rapusi de ciroza. Ioan

Alexandru pe crucea suferintei

Rastignit.

Si parca n-a fost si nu-i

Destul numai atât –

Puhoaie pline de furie si groaza

Navalesc peste noi.

T;arani care plâng

Îngropati în namol.

Meri în floare ucisi

De ghiulele de gheata.

Câmpii si paduri

Pârjolite de focul

Soarelui razbunator.

Eclipsa de îngeri.

Popor blestemet.

 

M-am saturat de simboluri,

Picteaza-mi o miriste.

Mi-e dor de copilarie.

De Prut. De liniste

 

Ilascu aruncat în cusca de fier.

Optzecisti geniali,

Pasoptisti retrograzi,

Decrete. Simpozioane.

Mafii si droguri. T;aranisti. Liberali.

Comunisti. SIDA. Interfrontisti.

Asasinari. Rusia. NATO. Gagauzia.

Turci care ne coc pâinea.

Stele pe care foiesc paduchii.

Calugari si pusnici

Care se apara de viitor.

Lupte nedate. Nici nu

Se mai plânge macar.

Barbati de nimic,

Voind sa strige,

Se uda pe ei.

T;ara scoasa la licitatie.

Dorul vesnic repaus

Al martirilor.

Eclipsa de toate.

Popor blestemat.

 

M-am saturat de simboluri,

Picteaza-mi o miriste.

Mi-e dor de copilarie.

De Prut. De liniste.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
MumofChubby

[

Vreau sa te vad

Vreau sa te vad, femeie,

Sau vino sa ma vezi,

Mi-e dor de iarba cruda

A ochilor tai verzi;

 

De-a tale negre gene

Ce tremura usor

Ca aburul de ploaie

Deasupra codrilor.

Vreau sa te vad, barbate,

Sau vino sa ma vezi,

E timpul coasei, iata,

In ochii mei cei verzi.

Coseste, hai ca iarba,

Cu roua si cu stea,

Mai deasa si mai verde

Sa creasca-n urma ta.

Editat de Mum of Chubby

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Milaia Mia

Fetelor, Multumesc frumos!

mi ati adus aminte de copilarie, de scoala,

am descoperit ca le stiu practic pe toate, doar ca le am uitat.

Dumnezeu sa/l odihneasca in pace!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Irinka

Fetelor va multumesc si eu ,chiaram citit versurile si ma lua rece pe la spate, cit de frumoase si profunde sunt!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
danusic

cica azi inlibrarii nu mai erau cartile lui,toate s-au vindut,si eu ma ginddeam sa cumpar ,avem dar e cu chirilica,poate vom gasi ceva

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
inx

Stiu: candva la miez de noapte

Ori la rasarit de soare

Stinge-mi-s-ar ochii mie

Tot deasupra cartii sale…

......

ce-o fi insemnind?...asa a si murit (la 1.30)

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
m'amy

DE CE- AI DAT, DOAMNE?!

 

Lui Ozea Rusu

 

 

Copiii lesina, nu-i bine,

Si moarte picura din nori.

 

Si chiar izvorului ii vine

Un fel de greata uneori.

Atatea vorbe si minciuni,

Atatea seci promisiuni!

De ce-ai dat, Doamne, grai la om,

Iar nu la floare si la pom?!

A prins a inalbi,

Precum ninsorile,

Si tineretea mea!

Mai bine ar vorbi

In lume florile,

Iar omul ar tacea!

E falsa mila ori e muta,

Iar crucea de la piept e joc.

In moarte tot mai multi se muta,

Vazand ca-n viata nu au loc.

Atatea vorbe si minciuni,

Atatea seci promisiuni!

De ce-ai dat, Doamne, grai la om,

Iar nu la floare si la pom?!

A prins a inalbi,

Precum ninsorile,

Si tineretea mea!

Mai bine ar vorbi

In lume florile,

Iar omul ar tacea!

 

 

BASARABIE CU JALE

 

In mine a lovit strainul

De Pasti sau Denii.

Dar incoltitu-m-au bezmetici

Si moldovenii.

Ca nu suntem romani strainul

Pe-a lui o tine.

Si-ai mei mai tare-l cred pe dansul

Decat pe mine.

Basarabie cu jale,

Basarabie,

De pe deal si de pe vale,

Basarabie!

 

„Incalcita-ti este viata”,

Basarabie!

„Ca graul ce-l bate gheata”,

Basarabie!

In mine-au dat si moldovenii

Necrestineste.

Ci-s fericit ca-n ei romanul

Tot mai traieste.

Ei spun ca nu-s romani, ci lacrimi

In piept framanta

Cand un Farcas sau Vicoveanca

Sau Gheorghe canta.

Basarabie cu jale,

Basarabie,

De pe deal si de pe vale,

Basarabie!

„Incalcita-ti este viata”,

Basarabie,

„Ca graul ce-l bate gheata”,

Basarabie!

 

 

 

FAPTURA MAMEI

 

Usoara, maica, usoara,

C-ai putea sa mergi calcand

Pe semintele ce zboara

Intre ceruri si pamant.

In priviri c-un fel de teama,

Fericita totusi esti

Iarba stie cum te cheama,

Steaua stie ce gandesti.

Editat de m'amy

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Ada

Cămăşile

 

A fost război.

Ecoul lui

Şi-acum mai este viu.

Cămăşi mai vechi, mai noi

Amară amintire de la fiu.

De-atâtea ori fiind

Pe la izvor spălate

S-a ros de-acum uzorul

Şi, alb, bumbacul

S-a rărit in spate

Şi nu le-a îmbrăcat de mult

Feciorul.

 

Cămăşi mai vechi, mai noi

A fost război.

Ci maica lui

De ani prea lungi de-a rândul

Tot vine la izvoare:

Ea şi gândul.

Şi iar luând cămăşile în poală,

De cum ajunge sâmbăta,

Le spală.

Căci mâine

Fac băieţii horă-n sat,

Şi fete multe-s:

Câte-n flori albine.

Şi-atunci băiatul ei, cel drag băiat,

Cu ce se-mbracă, bunul,

Dacă vine?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Roca

am plins....

 

DOINA

 

In memoria lui Igor Vieru,

Petru Zadnipru, Liviu Damian,

Ion Vatamanu, Vlad Iovita

Ceva se-ntampla azi cu noi:

Azi lacrimile sunt gunoi.

 

 

 

Eu mor pe cruce pentru ea,

Iar lumea hohoteste rea.

Nici nu stiu, iata, in chinul meu,

De-am mai trait!

Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu

Ca am murit!

Din paine iau, sa pot zbura,

Cat de pe flori albina ia.

Dar tot eu sunt si judecat

Ca, trandavind, m-am imbuibat.

Nici nu stiu, iata, in chinul meu,

De-am mai trait!

Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu

Ca am murit!

Ajuns-am a umbla mereu

In brate cu mormantul meu.

Si nu stiu unde sa-l mai pun

Sa am un somn mai lin, mai bun.

Nici nu stiu, iata, in chinul meu,

De-am mai trait!

Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu

Ca am murit!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Roca

TESTAMENT

 

Dragi feciori, pe-acest pamant,

Nici eu vesnic nu mai sant,

Nu sant vesnic, voi pleca,

Unde voi ma veti uita,

Si de unde nimenea

Nu s-a mai intors candva.

V-am crescut, v-am ridicat,

Ma pot duce,

Ma pot duce impacat.

M-au pandit jivinele,

M-a iubit si binele.

Eu ma duc, copii cuminti,

N-am averi sa le-mpartiti.

Va las numai visul meu

Care a trudit din greu.

V-am crescut, v-am ridicat,

Ma pot duce,

Ma pot duce impacat.

Intre voi, pe-a vietii scari,

Sa nu fie suparari,

Ca zilele pe pamant

Asa de putine sant.

Si nu-i alt noroc mai drag

Decat fratele din prag.

V-am crescut, v-am ridicat,

Ma pot duce,

Ma pot duce impacat.

Langa doina si izvor

Nu-i usor sa-ti fie dor,

Nu-i usor sa fii curat

Pe pamant instrainat.

Va las dorul cel durut

Si nadejdea de la Prut.

V-am crescut, v-am ridicat,

Ma pot duce,

Ma pot duce impacat.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Roca

Cu siguranta ca si aceste poezii va sunt cunoscute

 

 

PUIUL

 

Ce ai, puiu? Nu vrei miei...

Am pierdut pe fratii mei.

Cum arata? Tot galbui!

Cum ii cheama? Pui-pui-pui!

 

IESE TATA LA BALcon

 

 

Iese tata la balcon

Si ma striga: „Mai Ion!“

Cred ca am facut ceva

Daca m-a strigat asa...

Daca nu faceam nimica,

Ma striga: „Mai Ionica!“

 

 

STEA-STEA, LOGOSTEA

 

Stea-stea, logostea,

Leagana fetita mea,

Ca eu tare-s ocupata

Si ea vrea tot leganata.

Sa o legeni lin mereu,

Sa creada c-o legan eu.

 

UNDE FUGI TU, VALULE?

 

 

Unde fugi tu, valule?

Catre mare, malule!

Unde urci tu, pomule?

Catre soare, omule!

Ce astepti tu, pragule?

Tot pe tine, dragule!

Multumesc, pragutule!

Sarut piciorutele!

 

IATA VINE ANUL NOU!

 

Buna vreme, mos Martine!

Buna vreme, mai copile!

Incotro cu noaptea-n cap?

La oras, sa-mi iau un brad!

Bradul un’ sa-l pui, ma rog?!

In padure, in barlog!

Pai, in codru brazi nu ai?!

Am, da-mi pare rau sa-i tai!

 

FRUMOASA- I LIMBA NOASTRA

 

Pe ramul verde tace

O pasare maiastra,

Cu drag si cu mirare

Asculta limba noastra.

De-ar spune si cuvinte

Cand canta la fereastra,

Ea le-ar lua, stiu bine,

Din, sfanta, limba noastra.

 

 

DE LEAGAN

 

Hai, puiu, nani-na,

Ca mama te-a legana,

Ca mama te-a legana,

Pe obraji, pe geana sa;

Pe un spic frumos de grau

Si pe val adanc de rau,

Pe-amiros de mar, pe-o stea,

Pe-o crenguta de sasla;

Pe rasuflet cald de doina

Si pe tremur lin de hora,

Pe ram verde de stejar,

 

 

 

Pe coama de armasar;

Pe doi faguri dulci, mustosi,

Intr-un clopot de stramosi,

Pe-amintirea lui bunicu,

Pe nesomnul lui taticu;

Pe un vers de Eminescu,

Pe pamantul ce-l iubescu,

Sa-l iubesti si tu asa,

Hai, puiu, nani-na.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Roca

IN LIMBA TA

 

In aceeasi limba

Toata lumea plange,

In aceeasi limba

Rade un pamant.

Ci doar in limba ta

Durerea poti s-o mangai,

Iar bucuria

S-o preschimbi in cant.

In limba ta

Ti-e dor de mama,

Si vinul e mai vin,

Si pranzul e mai pranz.

Si doar in limba ta

Poti rade singur,

Si doar in limba ta

Te poti opri din plans.

Iar cand nu poti

Nici plange si nici rade,

Cand nu poti mangaia

Si nici canta,

Cu-al tau pamant,

Cu cerul tau in fata,

Tu taci atunce

Tot in limba ta.

 

RASAI

 

Dragu-mi-i a te canta,

Scrisule venit din stele,

Orice litera a ta

Ca pe ochii maicii mele

Dornic o sarut.

 

REAPRINDETI CANDELA

 

Reaprindeti candela-n cascioare

Langa busuiocul cel mereu

Degerat la maini si la picioare,

Se intoarce-acasa Dumnezeu.

Doamne Cel din slavile crestine,

Ce pacate oare-ai savarsit

Ca te-au dus acolo si pe tine

In Siberii fara de sfarsit?!

Toate le ierti,

Doamne de Sus,

Cu blandete mareata,

Chiar si pe cei

Care te-au dus

In Siberii de gheata!

Ninge frigul si pustiul ploua,

Degerata-mi este inima.

 

 

 

Doamne, bine nu ne-a fost nici noua

Fara sfatul si lumina Ta.

Doamne, intra si-n a mea chilie

Si-amandoi, raniti si inghetati,

Sa ne incalzim cu bucurie

Unul langa altul ca doi frati.

Toate le ierti,

Doamne de Sus,

Cu blandete mareata,

Chiar si pe cei

Care te-au dus

In Siberii de gheata!

Rasai, rasai, rasai

Ca graul cel verde,

Ca lacrima!

Rasai, rasai, rasai

Si nu te mai pierde,

Iubirea mea!

Mere purpurii pe ram,

Vai cu spic de aur pline!

Totusi ce saraci eram,

Neavandu-te pe tine,

Scrisule cel scump.

Bucura-te, scris latin,

Ca pe valea dulce-amara

N-ai venit ca un strain,

Ai venit la tine-n Tara

Si la fratii tai.

Rasai, rasai, rasai

Ca graul cel verde,

Ca lacrima!

Rasai, rasai, rasai

Si nu te mai pierde,

Iubirea mea!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Fericire

Fetelor, multumesc din suflet. Atitea sentimente si ma bucur nespus ca avem asa un POET care va trai mereu in sufletele noastre. Iar copii nostri vor invata cu drag toate poeziile.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum