liliancik

Atunci Cind Taticul Se Impaca Mai Bine Cu Paharul Decit Cu Copilul

Postări Recomandate

liliancik

Era un barbat de treaba, se parea ca stie ce vrea de la viata, avea un serviciu bun(pe care il are si acum), salariu deasemenea, nu servea alcool si nimic legat de acesta. La inceput am locuit la gazda(cam vreo 10 luni), apoi ne-am mutat la apartament. De acum incolo a inceput cosmarul vietii de familie. Am aflat ca timp de aproximativ 2 ani sotul meu nu a pus o picatura de alcool pe limba, dar aceasta nu m-a pus in garda, deoarece, era o persoana linistita, galant(in limita posibilitatilor), nu-mi refuza nici un capriciu - ceea ce-mi trebuia mie(o fire mai iute de caracter) pentru a-mi crea familia. Abia dupa sapte luni de casatorie si-a aratat adevarata fata. Disparea cu prietenii de pahar toata noaptea si aparea spre dimineata beat crita de abia de-l mai tineau picioarele. Am incercat sa discutam cauza, dar fara nici un rezultat lipsa de acasa seara si betiile au continuat(si continua). Am apelat la parintii lui, la a-i mei, la nanasi- fara rezultat. Cind eram insarcinata in apatra luna am stat in scara apartamentului(imi uitasem cheile acasa, iar el era plecat in oras) de la orele 18 pina la 1 de noapte, i-l sunam, dar imi inchidea telefonul. Am nascut o fetita, care-i semana leit(toata sarcina a confirmat ca copilul nu este al lui de si nu avea motive) si s-a intimplat sa-si schimbe locul de munca (care nu-i placea), dupa 2 luni l-a parasit. Am ramas sa traim cu cele 400 lei care-i primeam pe fata de la stat, copilul il hraneam artificial pentru ca-mi pierdusem pieptul. Toata ziua privea televizorul, iar cind iesea in oras trebuia sa vina beat. Copilul era neglijat din partea tatalui. Am crezut la inceput ca se teme(ca orice tatic) sa o ia in brate, o privea numai de sus. O tinea in brate numai la insistentele mele. Acum fetita are 2 ani, vorbeste clar de la virsta de un an jumate. Se mindreste acum cind toti i-au deschis ochii ce copil are, vrea sa o apropie, dar greu i se primeste. Nu iese niciodata cu ea la plimbare, la circ..., mereu numai eu. Copilul vine la contact, dar nu cum ar trebui sa fie relatia dintre un tata si copilul lui. Nu si-a corectat comportamentul, bea in continuare, uneori face scandal. Ma stradui sa-l evit ca sa nu stresez fata. As divorta, dar am frica ca n-o sa-i pot acorda fetei tot ceea de ce o sa aiba nevoie. Traiesc cu speranta ca intr-o zi va zice "GATA!" si va fi mereu blind si atent. Mai vreau un copil, dar numai daca-i vane mintea la cap. Fata incepe sa priceapa ce se intimpla si nu vreau sa o traumez. Sunt confuza si nu stiu ce sa fac.......

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Фыцка

Copii simt totul... Nu vei fi fericita asa, in nici un fel!

In plus, sunt o multime de mame singure si au copii minunati! Barbati sunt multi, iar copilul tau e unul si e mult mai fragil.

La urma urmei, te vei intoarce la sot cind se va schimba (ceea la ce speri)! Dar pina atunci de ce sa sufere copilul?

Parerea mea...

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
simonas

imi pare rau sa zic, dar eu as divorta! copilul este cel mai important!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Milaia Mia

alcoolicii in foarte rare cazuri se vindeca.

NU AS RABDA NICI O LUNA!

nu atita ani la rind.

si copilul ce vede?

imi pare rau pentru fetita, ce folos daca are tata, daca el este doar pentru galocica.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
domnicadi

lilik, povestirea ta imi aduce aminte de cea a cumatrei mele. problema sa rezolvat astfel. A plecat la parintii ei, iar peste o spatamina el sia dat seama ca e mai bine in familie si au decis sal codeze. acum sunt fericiti si banii nu mai sunt o problema. desigur ca si ei au trecut prin 'hai sa divortam', dar sa terminat cu bine. sper sa se hotarasca si la tine , ca credema copilul nuti va multumi pentru ca are 'tata'.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Irinka

Imi pare rau ca citesti aceste cuvinte dureroase presupun, pentru tine, dar e adevarat, alcoolismul e o boala, care din pacate nu se trateaza usor. Incearca codarea, incearca ca sunt si *ссылка*uri speciale doar afla unde se vind.

Eu am crescut 5 ani linga asa un tata si ti-o spun ca nu am de ce sa-i multumesc mamei ca atit timp a durat pina ce a divortat. Doar dupa ce am scapat de el ii spuneam acest lucru. Tu trebuie sa decizi si sa vezi cine e mai important pentru tine.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Life

Si mie mi-i cunoscuta problema - un copil sufera mult linga un tata alcoolic ce face sfada in casa....asta e o trauma psihologica ....si..nici femeia nu e super fericita linga un sot alcoolic...

Pot sa spun un singur lucru-alcoolicul e o persoana slaba la caracter! Ce nu-i ajunge in viata, de ce nu-i multumit....de-si inneaca amarul in bautura?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
solnysko

дети все понимают и чувствуют!

хорошо ли ребенку рядом с несчастной матерью?

хорошо ли ребенку,зная,что его не любят оба родителя?

хорошо ли ребенку,елси он будет стыдится сказать друзьям,что отец алкоголик,но ведь однажды они сами все это увидят и как они себя поведут тогда?

я не знаю,что говорят твои родители,смогут ли они тебе помочь,если ты уйдешь от него

но елси да,то попробуй!

дай бог,чтобы он понял в этот момент,что теряет самое дорогое,что у него есть в жизни и опомнился!

ну а если нет,то значит,ты правильно сделал,что ушла!

да поможет тебе Бог

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Счастливица

Я вам сочувствую.... но каждая минута жизни, проведенная с алкоголиком, это выброшенный в никуда кусочек жизни. Вы заслуживаете большего, и поверьте, в тот момент, когда рядом с вами будет другой мужчина и настоящий отец девочке (пусть не биологический), вам станет жалко времени потраченного на алкоголика.

 

Алкоголизм лечится, но оооочень тяжело, без желания самого алкоголика это НЕвозможно. Всегда будут рецидивы. Скорее всего, он не пил 2 года, только потому что был закодирован.

 

У настоящего мужчины всегда есть характер, и за это его любят и уважают жены. Потенциальные лкоголики обходительны, услужливы, все делают для тебя......но только пока не женят вас на себе.

 

Удачи!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik
Copii simt totul... Nu vei fi fericita asa, in nici un fel!

In plus, sunt o multime de mame singure si au copii minunati! Barbati sunt multi, iar copilul tau e unul si e mult mai fragil.

La urma urmei, te vei intoarce la sot cind se va schimba (ceea la ce speri)! Dar pina atunci de ce sa sufere copilul?

Parerea mea...

De multe ori m-am indreptat spre divort, ba m-a oprit mama spunind "ca cum mama-i numai una, asa si tata-l. Rabda!". Undeva mama are dreptate, a distruge ceva e mai usor decit a-l mentine, trebuie sa acumulam "minte" ca sa gasim esire din situatie, sa chibzuim cu calm si minte clara si poate ca toate vor reveni la locurile lor...

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik
De multe ori m-am indreptat spre divort, ba m-a oprit mama spunind "ca cum mama-i numai una, asa si tata-l. Rabda!". Undeva mama are dreptate, a distruge ceva e mai usor decit a-l mentine, trebuie sa acumulam "minte" ca sa gasim esire din situatie, sa chibzuim cu calm si minte clara si poate ca toate vor reveni la locurile lor...
Daca-l las va ajunge de nimic, asa cit de cit il ridic la suprafata. Ma mai ajuta parintii lui carora nu le vreau batrineti triste, e unicul fecior si ar vrea sa-l vada cu casa si cu masa.

Nu stiu ce sa Gindesc si ce sa fac imi este teama de viitor - daca va fi mai rau decit e acum. Plus la toate am fetita, cite cazuri au fost cind tatii nebiologici le-au "folosit"....

Are un suflet bun si vad in ultima vreme ca vrea sa se corecteze. Mai rar ciupeste, mai multa atentie ii atrage copilului. Am avut prima saptamina linistita!!!!!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik
дети все понимают и чувствуют!

хорошо ли ребенку рядом с несчастной матерью?

хорошо ли ребенку,зная,что его не любят оба родителя?

хорошо ли ребенку,елси он будет стыдится сказать друзьям,что отец алкоголик,но ведь однажды они сами все это увидят и как они себя поведут тогда?

я не знаю,что говорят твои родители,смогут ли они тебе помочь,если ты уйдешь от него

но елси да,то попробуй!

дай бог,чтобы он понял в этот момент,что теряет самое дорогое,что у него есть в жизни и опомнился!

ну а если нет,то значит,ты правильно сделал,что ушла!

да поможет тебе Бог

Parintii mei mereu ma ajuta si ma sustin cum si cu ce pot. Ei i-l au alaturi in saptamina cind este la lucru si nu are timp pentru chilit, i-l vad cumsecade si cuminte - eu am nefericita ocazie sa-l "admir" in restul timp liber.

Cum am mai spus m-am hotarit demulte ori la divort si chiar l-am rugat sa ia o hotarire, dar mereu eu sunt de vina, eu doresc divortul pentru a fi cu altcineva decit cu el, eu niciodata nu vreau sa-l inteleg.... CE SA INTELEG nu stiu si ca sa-l anunt ca el imi va da divortul fara probleme. Mai are tupeul sa-mi spuna ca-mi va lua fata(inca o idee timpita). M-am mai luat in miini, ma stradui sa nu incep nici o discutie cin este sub grade, il evit si am vazut primele roade. Va multumesc pentru opinii, ma fac sa gindesc si sa privesc altfel lucrurile.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik
Sincer imi pare foarte rau de tine si in special de fiica ta. Cu ce este vinovat copilul? Poate ca ar trebui sa-l parasesti, poate ii vor veni mintile la cap? In viata asta cred ca cel mai important este familia si parintii, prietenii..... azi vin maine se duc.

Prietenii care ii are sotul tau sunt doar prieteni de pahar, atata timp cat are bani pe ce cumpara bautura. Nu vreau sa te sperii dar la noi in familie asa caz s-a terminat foarte trist, a decedat. Era un om foarte bun si foarte harnic, dar cand s-a legat cu asa zisii lui "prieteni" familia s-a dus pe apa sambetei, si deja de 1 jumate ii jelim moartea, caci e o moarte stupida. Incearca poate sa-l mai bati la cap, da-i exemple ce-au patit altii.

Eu stiu o cunocuta ca punea in fiecare dimineata niste pastile farimitate pe felia cu unt, si cand inghitea vreun strop de bautura, intr-un moment i se facea rau. Poti sa le procuri de la farmacie, si sa-i dai asa o luna, poate totusi se v-a razgandi sa mai bea?

 

Lilik, tot ce ti-am scris nu e faptul ca te judec, doamne fereste, insa imi este trist ca tu si fiica ta s-a traiti asa , in nesiguranta ptr ziua e maine.

 

P.S.: Fii tare!!!

Cu o zi in urma prima data i-a zis fetitei ca ne iubeste. Se joaca impreuna, discuta - el nici nu stia limbajul fetei, se mira la tot pasul de unele cuvinte pe care fata le spune de aproape un an. Am inscris primele succese(sa nu deochi). Singur ma intreaba ce imi trebuie sa-mi cumpere, imi lasa bani fara ca sa-l rog. De parca ar fi citit articolul si incearca sa se dea la brazda sau a constientizat ce are de pierdut...Chiar ma simt mai linistita si intr-un fel fericita de ceea ce am obtinut in ultima vreme!!!!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Safali

Uite Liliana, din ce ai scris acum, într-adevăr pare că ţine la voi şi nu vrea să vă piardă.

Pînă acum care a fost poziţia ta - mai mult acuzaţii, reproşuri, ameninţări de divorţ?

Dacă i-ai spune că îl iubeşti, că ai da totul să aveţi o familie fericită, că nu vrei alt bărbat, că vrei să-l vezi sănătos şi eşti dispusă să-l ajuţi să se însănătoşească, că vrei să te mîndreşti cu el? Asta dacă cu adevărat simţi şi vrei acest lucru. Poate dacă se va simţi sprijinit şi un pic iubit, va încerca să-şi depăşească slăbiciunea. Căci este într-adevăr o slăbiciune, o boală (cu condiţia că el conştientizează acest fapt).

Eu nu ştiu care sunt la noi modalităţile de tratare, dacă sunt clinici de dezalcoolizare. Ştiu doar de codare. Păcat că la noi nu sunt asociaţii de alcoolici anonimi, unde ei se susţin şi se laudă cu progresele sale. Dar este un principiu bun, care ar trebui să devină regulă pentru tine: sprijin şi susţinere, încurajare. Nu lăsa să treacă neobservat nici un progres, cît de mic n-ar fi el. Să luaţi zilele una cîte una şi să vă bucuraţi la sfîrşitul fiecărei zile trecute fără alcool. Să înţelegeţi că s-ar putea şi să cadă, dar după fiecare cădere - iarăşi fruntea sus şi cu speranţa în Dumnezeu înainte.

Eu nu scriu din propria experienţă, nu ştiu aşa viaţă şi nici nu ştiu dacă aş putea s-o suport.

După cuvintele tale că îl ridici la suprafaţă, m-a apucat furia (eu de firea mea cam îs feministă) şi mă porneam să-ţi scriu că nici să nu te găndeşti, că nici un alcoolic nu merită acest sacrificiu, anii tăi pierduţi. Că trebuie să te gîndeşti în primul rînd la tine şi la copilul tău.

Dar după ce am citit pînă la urmă m-a cuprins mila de soţul tău. Acum mi-l imaginez ca un om slab de înger (şi nu-i unicul, bărbaţii în genere sunt mult mai slabi ca noi), care are o şansă mică de fericire, pe care riscă să o piardă, dar cu ajutorul tău o poate salva.

Eu nu cred în minuni şi-mi dau seama că acest efort poate fi peste puterile omeneşti şi să nu aibă nici un rezultat. Dar cel puţin vei fi cu conştiinţa împăcată - măcar ai încercat şi ai făcut tot posibilul.

Şi încă ceva important - nici într-un caz nu tolera agresiunea. Nici o palmă. Dacă se întîmplă aşa ceva, Doamne fereşte, gata, ai pus punct.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Laura

Liliana, imi pare foarte rau ca trebuie sa treci pruin situatia asta.

E greu, efoarte greu.

Din experienta ( tata e alcoolic) iti pot spune un lucru- nu se va schimba niciodata, nu pentru totdeauna.

Intotdeauna va avea recaderi, de fiecare data mai urate si de mai lunga durata.

De mama mea mi-e mila, dar n-o pot convinge sa divorteze, a hotarat sa duca crucea asta pana la capat, desi nu mai este nicio speranta.

Tatal meu mi-a zis si imi spune in continuare ca ma iubeste, de fiecare data imi promite ca se lasa de prieteni si de bautura, dar nu poate-

A fost codat, n-a baut 2 ani , iar de atunci totul e chiar mult mai rau.

A renuntat singur la bautura de nenumarate ori, dar niciodata nu a durat mult.

 

Parerea mea, repet - din experienta, ar trebui sa-l paraseti, iti distrugi tie viata si viata fetitei tale.

LA un moment dat te va ura fetita pentru lipsa ta de curaj.

MAi bine sa creasca fara tata, dcat cu unul alcoolic.

IMi pare foarte rau, sincer,

iti doresc sa gasesti cea mai buna solutie PENTRU TINE SI FETITA TA, nu pentru el.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Diana

Sau lupti pentru el, dar va fi foarte greu sau i-ti cauti de viata si de sanatate. Alege :xm_11:

Daca lupti pentru el va trebui sa il dezbaieri de "prieteni" si sa-l tii din scurt.

Eu iti doresc multa rabdare si tarie!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik
Uite Liliana, din ce ai scris acum, într-adevăr pare că ţine la voi şi nu vrea să vă piardă.

Pînă acum care a fost poziţia ta - mai mult acuzaţii, reproşuri, ameninţări de divorţ?

Dacă i-ai spune că îl iubeşti, că ai da totul să aveţi o familie fericită, că nu vrei alt bărbat, că vrei să-l vezi sănătos şi eşti dispusă să-l ajuţi să se însănătoşească, că vrei să te mîndreşti cu el? Asta dacă cu adevărat simţi şi vrei acest lucru. Poate dacă se va simţi sprijinit şi un pic iubit, va încerca să-şi depăşească slăbiciunea. Căci este într-adevăr o slăbiciune, o boală (cu condiţia că el conştientizează acest fapt).

Eu nu ştiu care sunt la noi modalităţile de tratare, dacă sunt clinici de dezalcoolizare. Ştiu doar de codare. Păcat că la noi nu sunt asociaţii de alcoolici anonimi, unde ei se susţin şi se laudă cu progresele sale. Dar este un principiu bun, care ar trebui să devină regulă pentru tine: sprijin şi susţinere, încurajare. Nu lăsa să treacă neobservat nici un progres, cît de mic n-ar fi el. Să luaţi zilele una cîte una şi să vă bucuraţi la sfîrşitul fiecărei zile trecute fără alcool. Să înţelegeţi că s-ar putea şi să cadă, dar după fiecare cădere - iarăşi fruntea sus şi cu speranţa în Dumnezeu înainte.

Eu nu scriu din propria experienţă, nu ştiu aşa viaţă şi nici nu ştiu dacă aş putea s-o suport.

După cuvintele tale că îl ridici la suprafaţă, m-a apucat furia (eu de firea mea cam îs feministă) şi mă porneam să-ţi scriu că nici să nu te găndeşti, că nici un alcoolic nu merită acest sacrificiu, anii tăi pierduţi. Că trebuie să te gîndeşti în primul rînd la tine şi la copilul tău.

Dar după ce am citit pînă la urmă m-a cuprins mila de soţul tău. Acum mi-l imaginez ca un om slab de înger (şi nu-i unicul, bărbaţii în genere sunt mult mai slabi ca noi), care are o şansă mică de fericire, pe care riscă să o piardă, dar cu ajutorul tău o poate salva.

Eu nu cred în minuni şi-mi dau seama că acest efort poate fi peste puterile omeneşti şi să nu aibă nici un rezultat. Dar cel puţin vei fi cu conştiinţa împăcată - măcar ai încercat şi ai făcut tot posibilul.

Şi încă ceva important - nici într-un caz nu tolera agresiunea. Nici o palmă. Dacă se întîmplă aşa ceva, Doamne fereşte, gata, ai pus punct.

Sincera sa fiu am incercat toate modalitatile de a-l intelege. La inceput eram agresiva, apoi mai deprinzindu-ma cu situatia am trecut la modul pasnic si vad ca da roade. Fetita e super, vorbeste de la virsta de un an, acum ii spune niste lucruri de care ambii raminem uimiti. A inceput sa se mindreasca cu noi. S-au rarit starile de betie si intensitatea. Nu sunt categorica in ceea ce priveste ca nu trebuie sa serveasca nimic, dar fiecare are o limita sau isi cunoaste capacitatile si-si spune "pina aici!". Sunt absolut sigura ca daca va incerca odata sa se opreasca la timp nimeni nu-l va impune sa serveasca mai mult decit poate. Am apelat la ajutor ca sa aflu daca sunt sanse mai mult sa-mi pastrez familia decit s-o destram. trebuie sa cistig influienta deplina saupra lui ca sa-l dirijez eu, dar nu prietenii.

Niciodata n-a incercat sa ridice mina, este o persoana prea cuminte si usor influentata (din pacate de multe ori nu in directii bune). Vreau sa-l fac sa fie mai deschis, sa-si exteriorizeze sentimentele, ii repet de mii de ori "ai in casa doua femei, iar femeile toate iubesc cu urechile mai mult decit cu constiinta". Astept sa dau fetita la gradinita, sa incep serviciul si voi depasi aceasta depresie. MAI AM PUTERI - MAI LUPT, SUNT SIGURA CA O SA AM DE CISTIGAT! daca cistig o sa fiti primele care o sa aflati. Sa-mi fie cu Doamne ajuta!

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Safali

Doamne ajută, Liliana!

Poate într-adevăr nu e un caz pierdut. Poate cînd îi va spune fetiţa: "Tata, te iubesc! Eşti cel mai bun tată din toată lumea!" i se va răsturna lumea şi va dori să devină cu adevărat cel mai bun.

Ştii, sunt mulţi bărbaţi care nu au acest viciu, care poate nici nu se îmbată niciodată, dar care în schimb sunt cruzi, brutali şi reci.

Succese! Să ne scrii numaidecît.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Diana

Succese, fie ca Noul An sa-ti aduca numai bucurii si realizarea scopului propus

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik
Succese, fie ca Noul An sa-ti aduca numai bucurii si realizarea scopului propus

Va urez la toate si toti SARBATORI FERICITE! Ne intilnim dupa Anu Nou, mergem sa sarbatorim la tara. Vreau ca fetita sa vada din obiceiurile din seara de Ajun, precis va ramine impresionata :xm_22:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik

Salut la toate mamicile.md care m-au ajutat cu sfaturi si carora nu le-a fost indiferenta problema mea(dar cred ca nu numai a mea). De cind mi-am descarcat sufletul aici - totul marge cu mult mai bine, adica am inregistrat rezultate pozitive. O parte din probleme erau legate de caracterul si comportamentul meu. Am atras atentia la sfaturile voastre si am incercat sa ma corectez. Mi-am gasit alte interese inafara de acelea de a-mi astepta sotul de pe drumuri, de a-l suna la orice pas si de a ma enerva din cauza ca nu-mi raspundea. Si dupa aceasta au urmat cazuri de betie, dar a observat si el ca ceva nu este ca de obicei: nu-l cert, nu strig.... de curind chiar mi-a zis "ce s-a intimplat cu tine, te-a vrajit cineva, a-i fost la vreo baba?", nu i-am spus cauza doar ca totul are o limita si ca m-am plictisit de ceea ce faceam. Acum ma suna el, ma intreaba daca am nevoie de ceva, ma anunta cind vine acasa(chiar imi spune si ce a servit). Petrece mult timp cu fetita (ceea ce ma bucura cel mai mult). Acum atrage atentia ca nu trebuie sa serveasca pentru ca miine sau peste o zi e la lucru

Acum am si eu un sfat pentru cele care au astfel de probleme: "Daca vedeti ca sotul tine la familie, dar si la pahar, atunci imprieteniti-va cu indiferenta, cautati-va alte ocupatii in care sa va includeti total, desprindeti-va de realitatea rea. Barbatii nu pot suporta indiferenta si vor holba ochii la ceea ce o provoaca sau macar vor atrage atentia la cauze, iar mai apoi la consecinte. Cred ca cea mai mare greseala o facem noi femeile ca prea tare ne implicam in problemele lor si nu intr-ale noastre."

Imi este rusine ca avind de a face cu psihologia nu am reusit singura sa-mi rezolv problemele - sunt si eu om ca si fiecare...

Daca va intereseaza cite ceva din aceasta poveste voi fi bucuroasa sa va raspund.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
domnicadi

mimino, ma bucur pentru voi si va doresc cit mai muta fericire si bucurii in familia voastra......

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Safali

Liliana, mă bucur sincer pentru progresele tale. Chiar mă gîndeam uneori la situaţia ta, dacă s-a ameliorat. Îţi doresc şi în continuare să ai voinţă şi dorinţă de a schimba ceva (pe soţul tău, pe tine, viaţa voastră împreună). Înţeleg că şi soţul tău vrea să se schimbe. Avea nevoie doar de siguranţa că are pentru cine se schimba şi de un imbold. Aşa că tu vei fi imboldul lui. Să ai parte de tot norocul din lume şi să te ajute Dumnezeu, astfel ca peste mulţi ani soţul să-ţi mulţumească că l-ai ajutat să iasă din impas şi ai salvat o familie frumoasă.

Editat de Safali

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik
Liliana, mă bucur sincer pentru progresele tale. Chiar mă gîndeam uneori la situaţia ta, dacă s-a ameliorat. Îţi doresc şi în continuare să ai voinţă şi dorinţă de a schimba ceva (pe soţul tău, pe tine, viaţa voastră împreună). Înţeleg că şi soţul tău vrea să se schimbe. Avea nevoie doar de siguranţa că are pentru cine se schimba şi de un imbold. Aşa că tu vei fi imboldul lui. Să ai parte de tot norocul din lume şi să te ajute Dumnezeu, astfel ca peste mulţi ani soţul să-ţi mulţumească că l-ai ajutat să iasă din impas şi ai salvat o familie frumoasă.

 

 

Eu va multumesc mult pentru sustinere. Conteaza mult un sfat bun. Si inca ceva - m-am saturat sa traiesc dupa standarte. Am incercat toate modalitatile de al intelege pe dinsul si niciuna de ama intelege pe mine, acum e totul invers.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
liliancik

Aseara am inteles ca e o pushlama si ca nu merita decit dispret si sa doarma cum isi asterne . Am de gind sa divortez si ma stradui s-o fac pina la ziua mea de nastere. Va fi cel mai mare cadou pentru mine si fetita mea. Ma voi revansa fata de copil, dar nici cu asa neghiob nu mai vreau sa traiasca. M-am straduit in orice fel sa-l aduc la calea cea dreapta. M-am invinuit pe mine , bautura numai nu pe el. Aseara a fost cu un verisor(un nerealizat) de al lui (daca as avea o putere l-as sterge de pe fata pamintului)la betie, care i-a turnat venin si mi-a facut un scandal. Cel mai tare dor ofensele. Din nou m-a amenintat ca-mi ia copilul la divort (ori se teme de divort). Am sa imprumut bani daca va fi nevoie ca sa-mi iau un avocat, cu toate ca sunt convinsa ca nu are dreptate. Ce folos ca lupt daca o fac singura. Plus la toate a lasat serviciul(tot dupa capul rudei care stie numai sa-si schimbe lucrul in fiecare saptamina si nu poate recunoaste ca e un ratat). M-am convins ca nu mai merita nici o sansa. Si parintii lui s-au saturat de el (are 37 de ani)mi-e rusine ca nu pot avea o batrinete linistita (ce au semanat aceea culeg).

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum