Mariancik

Copil plangacios

Postări Recomandate

Mariancik

As dori sa ma clarific cu o problema, cu care ne confruntam de ceva timp. Baiatul nostru, in curand va face 9 ani, inca de la nastere era foarte plangacios. O criza de plans putea sa dureze si 2 ore, pana deja eu imi ieseam din minti. Cu timpul a devenit mai bine, dar oricum aceste crize se intampla. Motive pot fi foarte diferite. Ca isi dorea ceva in magazin, sau ca nu poate sa mearga cu bicicleta sau ca nu poate sa citeasca la 4 ani si multe alte motive.

Suntem destul de deschisi cu copiii, discutam liber pe orice tema, pe intelesul lor.

E un copil foarte bun, cuminte, intelegator, foarte corect, atent. Nu-l batem, nu-l agresam, nu-l numim, petrecem destul de mult timp cu el. Nu compensam lipsa noastra cu jucarii. Nu are interes pentru internet sau jocuri online. Se simte bine citind sau sa construiasca Lego. Uneori mai petrece timpul cu prietenii lui.

 

Dar deja imi fac griji pentru psihica lui. Daca ceva nu i se primeste, plange, striga, arunca cu lucruri, se manifesta destul de violent, ceea ce nu-i caracteristic deloc pentru el. La prima greseala face o isterica, de imi vine sa fug in lume. Exagereaza enorm de mult cu orice frustrare. Plange doar daca ii spun ca in viitor va avea probleme mai complicate in matematica sau la germana, pe care va trebui sa le rezolve. Gata, o ora de urlete e garantata. La plimbare in parc, daca nu se poate urca in copac, incepe sa planga, ca el nimic nu poate, ca nicioadata nu va sti sa faca ceva. Recent ne-a reprosat pentru prima data fraza clasica, ca nu-l iubim, ca mereu il certam. Chiar daca ii explic ceva, el o ia ca pe o critica sau cearta, respectiv, incepe sa planga. Si singur isi agraveaza situatia, totul e rau, nimeni nu-l intelege, nu poate nimic si se afunda de tot in starea asta.

La scoala si la grupa tot se poate intampla sa planga, am discutat cu profesoara, ea tot ii explica ca nu exista motive pentru plans si trebuie sa se controleze, sa se calmeze si sa nu exagereze.

 

Criza de asta seara m-a facut sa deschid tema data. I-am aratat cum trebuie de rezolvat o operatie la matematica cu adunare, inmultire, scadere si impartire, cu paranteze. Am vrut sa aflu daca au facut asa ceva la scoala. Ce a fost! Nasul in perna, isterica ca el nu stie, ca nu poate. 

 

Daca intra in pubertate in starea asta, nu va fi simplu deloc, mai ales pentru el.

Aici e destul de dificil de gasit un psiholog, care ar putea sa ne ajute si sa nu complice totul si mai mult.

Poate reusim cumva sa-i corectam comportamentul si sa-l invatam sa-si controleze emotiile. Nu vreau sa-i inhibez sensibilitatea, dar nici sa-l las asa cum este, caci el va suferi cel mai mult.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
fania

Cititi poate o sa va ajute despre синдром отличиника

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum