Râsul, un posibil medicament eficient în vreme de pandemie


    Medicii ne recomandă să râdem cu poftă în fiecare zi. Potrivit specialiştilor, amuzamentul profund poate duce la reducerea nivelului hormonilor de stres şi la creşterea absorbţiei de endorfine.

enfants.jpg

Medicii americani au ajuns la concluzia că umorul nu este doar o modalitate de distragere a atenţiei faţă de realitatea cenuşie generată de pandemia de coronavirus, ci poate fi una dintre strategiile câştigătoare aplicabile pentru a ne menţine starea de sănătate în parametri optimi, transmite Știri.md cu referire la tvr.ro.

Potrivit doctorului cardiolog Michael Miller, de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Maryland, citat de New York Times, nivelul crescut al hormonilor de stres poate genera o serie de boli cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.

“Păstrarea simţului umorului este o modalitate excelentă de a ameliora stresul şi anxietatea şi de a readuce un sentiment de normalitate în aceste vremuri tulburi”, a declarat dr.Miller.

Cercetările arată că, atunci când râdem, organismul nostru eliberează o substanţă numită oxid nitric, un gaz cu un impact deosebit asupra funcţiilor organice.

Oxidul nitric relaxează vasele de sânge, reduce tensiunea arterială şi scade nivelul de coagulare a sângelui.

Substanţa chimică acţionează în acelaşi mod precum serotonina şi dopamina, adică devine un factor important de influenţă pentru starea de fericire, efectul de calmare determinând, la nivel celular o reacţie în lanţ prin care vasele de sânge se relaxează şi se dilată.

Un studiu epidemiologic realizat în Japonia, pe un eşantion semnificativ de femei şi bărbaţi în vârstă, a confirmat faptul că subiecţii care tind să râdă mai mult prezintă un risc mai mic de boli cardiovasculare majore.

Un alt studiu asemănător, realizat în Norvegia, a arătat că posedarea unui simţ sănătos al umorului este, de asemenea, asociată cu o viaţă mai lungă, legătura dintre umor şi durata de viaţă fiind mai pronunţată la femei decât la bărbaţi.

Aşadar, medicii ne recomandă să râdem cu poftă, pentru că umorul a fost folosit pe post de tratament încă din cele mai îndepărtate timpuri.

Literatura de specialitate conţine nenumărate referiri la legătura dintre umor şi îmbunătăţirea stării de sănătate deoarece stresul poate produce suprimarea sistemului imunitar şi poate creşte riscul producerii bolilor infecţioase şi cardiovasculare. 

Astfel, în această perioadă, pe fondul schimbărilor sociale generate de pandemia de COVID 19, un fond favorabil instalării depresiilor şi stărilor de anxietate, medicii recomandă tuturor câte o repriză puternică de râs, în fiecare zi.

stiri.tvr.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • Administration2
      De Administration2
      Astfel, purtarea măștilor de protecție este obligatorie doar în  transportul public, instituțiile medico-sanitare, centre comerciale și farmacii. În celelalte spații închise, purtarea măștilor rămâne doar o recomandare.
      Totodată, decizia Comisiei Naționale Extraordinare în Sănătate Publică (CNESP) a anunțat că prezența certificatului COVID-19 în spațiile publice închise nu mai este obligatorie, iar  în cazul numărului persoanelor care se află în restaurante, teatre, săli de spectacole, petreceri, nu mai există limitări. 
      Cum se explică descreșterea numărului de infectări cu COVID-19 din țară, cum reacționează cetățenii la decizia de a relaxa restricțiile, ne așteaptă sau nu un nou val odată cu Sărbătorile Pascale și cât la sută din populația Moldovei deține certificate de vaccinare complete, am aflat astăzi în cadrul emisiunii aLIVE,  al cărei invitat a fost Nicolae Jelamschi - director ANSP. 
      Cum se explică descreșterea numărului de infectări cu COVID-19 din țară? 
      În mare parte, acest fenomen se datorează măsurilor de protecție care au fost impuse și care au fost respectate de cetățeni: purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor și suprafețelor, aerisirea corespunzătoare, păstrarea distanței etc. Vaccinarea este, de asemenea, un factor important precum și mutația virusului, care este una cu un grad de infectare mai înalt, dar cu un tablou clinic mai puțin grav. 
      Se anticipează o creștere a numărului de cazuri COVID-19 în contextul Sărbătorilor Pascale? Se prevede impunerea unor noi restricții?
      Se așteaptă ca numărul de cazuri să crească, dar nu semnificativ. Întrucât este sfârșit de an școlar, temperaturile sunt în creștere, iar oamenii nu mai petrec așa mult timp în încăperi, CNESP nu consideră sărbătorile care urmează un factor de risc îngrijorător. Dar, desigur, declară Nicolae Jelamschi,  urmează un nou set de recomandări suplimentare pentru cetățeni în ceea ce privește siguranța publică.
      Rămâne sau nu purtarea măștii de protecție obligatorie în spațiile închise?
      Dacă în multe țări purtarea măștii nu mai este obligatorie nici în spațiile închise, în Moldova, această restricție rămâne încă valabilă. Iar motivul este, spune Nicolae Jelamschi - director ANSP,  acoperirea vaccinală din țară care nu a depășit 30%. 
       
      Mai multe despre acest subiect aflați din aLIVE - emisiune online realizată de popularul forum pentru femei Mama.md și organizația obștească Forum.md. Proiectul a fost implementat cu sprijinul UNICEF Moldova, cu suportul financiar USAID și UKAid.
       
      Директор ANSP сказал, ожидается ли увеличение числа случаев COVID-19 в период праздников

      С учетом снижения числа случаев заражения COVID-19, Республика Молдова входит в число стран, где ограничения были частично сняты.
      Таким образом, ношение защитных масок является обязательным только в общественном транспорте, медицинских учреждениях, торговых центрах и аптеках. В других закрытых помещениях ношение масок только рекомендуется.
      В то же время решением Чрезвычайной национальной комиссии по общественному здравоохранению (CNESP) было объявлено, что наличие сертификата COVID-19 в закрытых общественных местах больше не является обязательным. Отменены ограничения по количеству людей в ресторанах, театрах, концертных залах, на вечеринках.
      Чем объясняется снижение числа заражений COVID-19 в стране, как граждане реагируют на решение об ослаблении ограничений, ожидать ли новой волны в связи с пасхальными праздниками и сколько процентов населения Молдовы имеют полные сертификаты о прививках, рассказал сегодня гость программы aLIVE Николай Желамский, директор Национального агентства общественного здравоохранения (ANSP).
      Чем объясняется снижение числа случаев заражения COVID-19 в стране?
      По большому счету, это объясняется мерами защиты, которые были введены и которые соблюдались гражданами: ношение маски, дезинфекция рук и поверхностей, надлежащая вентиляция, соблюдение дистанции и т.д. Вакцинация также является важным фактором, как и мутация вируса, которая имеет более высокую степень заражения, но менее тяжелую клиническую картину.
      Ожидается ли увеличение числа случаев заболевания COVID-19 в период пасхальных праздников? Планируются ли какие-либо новые ограничения?
      Ожидается, что количество случаев заболевания увеличится, но незначительно. Поскольку сейчас конец учебного года, температура повышается, и люди не так много времени проводят в помещениях, CNESP не считает предстоящие праздники фактором риска. Однако Николай Желамский отметил то, что гражданам будут предоставлены дополнительные рекомендации по общественной безопасности.
      Является ли ношение защитной маски по-прежнему обязательным в закрытых помещениях?
      Хотя многие страны уже отказались от обязательного ношения маски в закрытых помещениях, в Молдове это ограничение все еще действует. Как подчеркнул Николай Желамский, причина в том, что охват вакцинацией в стране не превысил 30%.
       
      Полное интервью с экспертом смотрите в новом выпуске передачи aLIVE. Проект популярного женского форума  Mama.md и общественной организации Forum.md реализован при поддержке UNICEF Moldova, при финансовой поддержке USAID și UKAid.
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Dar modelarea matematică a bolilor infecțioase este dificilă, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro. 
      Epidemiologii avertizează că calculele lor nu sunt bile de cristal și chiar versiunile sofisticate, precum cele care combină previziunile sau folosesc învățarea automată, nu pot dezvălui neapărat când se va termina pandemia sau câți oameni vor muri, notează Science Alert.
      Unii istoricii sugerează că pentru a putea înțelege cum și când s-ar putea sfârși această pandemie ar trebui să aruncăm o privire în trecut. Nukhet Varlik, profesoară a Departamentului de Istorie din cadrul Universității Carolina de Sud și autoare a două cărți care tratează subiectul ciumei, explică faptul că în primele zile ale pandemiei, mulți oameni sperau că coronavirusul va dispărea pur și simplu, unii au susținut că virusul va dispărea odată cu căldura verii.
      Alții au susținut că imunitatea turmei va deveni activă după ce vor fi infectate suficiente persoane. Dar, după cum putem vedea, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.
      Experții ne spun că, chiar și cu un vaccin de succes și un tratament eficient, COVID-19 s-ar putea să nu dispară niciodată. Chiar dacă pandemia este limitată într-o parte a lumii, probabil că va continua și în alte locuri, provocând noi infecții în altă parte. Și chiar dacă nu mai este o amenințare imediată la nivel de pandemie, coronavirusul va deveni probabil endemic – ceea ce înseamnă că va căpăta transmisie lentă și susținută. Coronavirusul va continua să provoace focare mai mici, la fel ca gripa sezonieră.
      Varlik explică faptul că singura boală care a fost eradicată prin vaccinare este variola. Campaniile de vaccinare în masă conduse de Organizația Mondială a Sănătății în anii 1960 și 1970 au avut succes, iar în 1980, variola a fost declarată prima și totuși, singura, boală umană care a fost complet eradicată.
      Boli precum tuberculoza, lepra și rujeola ne afectează de câteva milenii. Și în ciuda tuturor eforturilor, eradicarea imediată nu este încă vizibilă. Dacă ne uităm și patogeni relativ mai noi, cum ar fi virusul HIV și Ebola, împreună cu gripa și coronavirusurile, inclusiv SARS, MERS și SARS-CoV-2 care cauzează COVID-19, imaginea epidemiologică generală devine clară. Este forte greu, poate chiar imposibil, să eliminăm anumiți patogeni.
      Chiar și infecțiile care au acum vaccinuri și tratamente eficiente continuă să ia viați. Poate că nicio boală nu poate ajuta la ilustrarea acestui punct mai bine decât ciuma, cea mai mortală boală infecțioasă din istoria umanității. Ciuma este cauzată de bacteria ”Yersinia pestis, aceasta dând naștere unui mare număr de focare locale și cel puțin trei pandemii de ciumă documentate în ultimii 5.000 de ani, ucigând sute de milioane de oameni. Cea mai notorie dintre toate pandemiile a fost Moartea Neagră de la mijlocul secolului al XIV-lea.
      Cu toate acestea, Moartea Neagră era departe de a fi un eveniment izolat. Ciuma s-a întors în fiecare deceniu sau chiar mai frecvent, de fiecare dată lovind societăți deja slăbite. Chiar înainte de revoluția sanitară din secolul al XIX-lea, fiecare focar a dispărut treptat în decursul lunilor și uneori a anilor ca urmare a modificărilor de temperatură, umiditate și disponibilitatea gazdelor, a vectorilor și a unui număr suficient de indivizi susceptibili.
      Dr. Varlik explică faptul că istoria nu ne oferă prea multe motive să fim optimiști, atât din cauza faptului că agenții patogeni nu pot fi eliminați complet, dar și din cauza faptului că o astfel de problemă de sănătate publică duce și la o serie de probleme pe plan social, economic și politic. Aceasta mai adaugă faptul că, în  prezent, oamenii de știință lucrează la o serie de vaccinuri, dar chiar și când acestea vor fi gata nu o să putem spune că suntem în siguranță.
      Politicile medicale implementate de autorități joacă un rol crucial: atunci când programele de vaccinare sunt reduse , infecțiile pot reveni. Cele mai la îndemână exemple sunt cele legate de rujeolă și poliomielită, acestea reapărând imediat ce eforturile de vaccinare se diminuează. A vând în vedere astfel de precedente istorice și contemporane, omenirea nu poate decât să spere că coronavirusul care provoacă COVID-19 se va dovedi a fi un agent patogen tratabil și eradicabil. Dar istoria pandemiilor ne arată că ar fi înțelept să nu ne așteptăm la asta și să ne pregătim și pentru ce-i mai rău.
      descopera.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Pentru a evita riscul infecţiei cu noul coronavirus, aceştia au folosit o remorca de sticlă decorată precum un mic living, în timp ce rudele se aflau în exterior.
      Ideea camionului de sticlă aparţine unei firme specializate în organizarea de evenimente. Întrucât toate spectacolele şi evenimentele publice au fost suspendate pe timp de pandemie, administratorii micii afaceri s-au gândit la soluţii pentru a câştiga bani.
      În remorcă au fost montate un aparat de aer condiţionat şi filtre HEPA, iar spaţiul este dezinfectat periodic.
      Mexic este pe locul şase în lume după numărul cazurilor de coronavirus, cu peste 434 de mii de îmbolnăviri şi pe locul trei după numărul de decese, aproape 48 de mii.
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Un nou studiu a arătat că simptomele COVID-19 pot fi încadrate în şase categorii, transmite Știri.md cu referire la Adevarul.ro.
      Această descoperire poate contribui la identificarea mai rapidă a pacienţilor care riscă să dezvolte forme grave ale bolii, urmând să aibă nevoie, la un moment dat, de ventilator.
      În studiu au fost adunate, într-o primă fază, date de la 1.600 de pacienţi din SUA şi din Marea Britanie, bolnavi cu COVID-19. Aceştia, folosind o aplicaţie numită „Zoe Health app“, şi-au introdus simptomele, sistematic, într-o bază de date, în martie şi în aprilie. Cercetătorii apoi şi-au completat informaţiile cu date primite de la alţi 1.047 de pacienţi din SUA, Marea Britanie şi Suedia, care, de asemenea, şi-au introdus simptomele în baza de date, de-a lungul lunii mai.
      Pornind de aici, studiul a identificat şase mari categorii de simptome:
      *Categoria I (similară cu o răceală, fără febră): dureri de cap, pierderea mirosului, dureri musculare, tuse seacă, dureri în gât, dureri în piept, fără febră *Categoria II (similară cu o răceală, cu febră): dureri de cap, pierderea mirosului, dureri musculare, tuse seacă, dureri în gât, răguşeală, dureri în piept, febră, fără poftă de mâncare *Categoria III (probleme gastrointestinale): dureri de cap, pierderea mirosului, fără poftă de mâncare, diaree, dureri în gât, dureri în piept, fără tuse *Categoria a IV-a (formă severă, primul nivel, cu oboseală): dureri de cap, pierderea mirosului, tuse seacă, febră, răguşeală, dureri în piept, oboseală *Categoria a V-a (formă severă, nivelul doi, cu stare confuză): dureri de cap, pierderea mirosului, fără poftă de mâncare, tuse seacă, febră, răguşeală, dureri în gât, dureri în piept, oboseală, stare confuză, dureri musculare *Categoria a VI-a (formă severă, nivelul trei, probleme abdominale şi respiratorii): dureri de cap, pierderea mirosului, fără poftă de mâncare, tuse seacă, febră, răguşeală, dureri de gât, dureri în piept, oboseală, stare de confuzie, dureri musculare, senzaţie de sufocare, diaree, dureri abdominale Unii pot scăpa ieftin, cu ceva similar cu o răceală
      „Chiar dacă tusea seacă, febra şi pierderea mirosului sunt, de obicei, prezentate ca fiind principalele trei simptome ale COVID-19, datele pe care le-am adunat, prin intermediul aplicaţiei, din partea pacienţilor, ne arată că oamenii pot avea o gamă mult mai variată de simptome, incluzând aici dureri de cap, dureri musculare, oboseală, diaree, stare confuză, pierderea poftei de mâncare, senzaţia de sufocare şi altele“, au notat cercetătorii, printr-o postare pe pagina aplicaţiei.
      „Evoluţia bolii variază, de asemenea, destul de mult de la un om la altul. Ea se poate manifesta ca o simplă răceală, ca o erupţie pe piele şi poate ajunge până la o formă gravă sau fatală a bolii“, au aduăgat cercetătorii.
      Aceştia au prezentat apoi concluziile lor privind categoriile de bolnavi, cu şanse mai mari de a avea nevoie, la un moment dat, de ventilator. Iată ce spun cifrele:
      *Pacienţii cu simptome din categoriile 6 (19,8% dintre ei), 5 (9,9% dintre ei) şi 4 (8,6% dintre ei) au avut cea mai mare nevoie de ventilator.
      *Doar 1,5% dintre pacienţii cu simptome din categoria I, 4,4% dintre pacienţii cu simptome din categoria II şi 3,3% dintre bolnavii din categoria III au ajuns să aibă nevoie, la un moment dat, de suport de oxigen.
      Aceste date au fost prezentate de King College din Londra, ai cărui cercetători, împreună cu oamenii de ştiinţă de la Spitalul din Massachusetts, au analizat datele adunate prin aplicaţia „Zoe Health“.
      „E pentru prima dată când corelăm simptomele cu gravitatea bolii“
      Autorii studiului au sugerat că aceste rezultate pot fi folosite „pentru monitorizarea mai atentă a pacienţilor aflaţi în categoriile de risc. Astfel, ne vom putea pregăti şi resursele medicale din timp, în cazul în care starea acestor pacienţi se va agrava“.
      În continuare, cercetătorii au afirmat că pacienţii care au simptome din categoriile 5 şi 6, la cinci zile după apariţia lor, sunt supuşi unui risc mai mare de internare în spital, unde vor avea nevoie de ventilator. De aceea, monitorizarea lor atentă, prin telefoane primite, zilnic, din partea medicului lor de familie, poate asigura că internarea se face imediat în momentul în care evoluţia bolii impune acest lucru.
      Claire Stevens, unul dintre autorii principali ai studiului şi lector la King College, din Londra, a explicat pentru Yahoo Life: „Acest studiu ne ajută să înţelegem modalităţile diferite în care se prezintă COVID-19. El ne arată simptomele îngrijorătoare ale pacientului, la primele zile după expunerea la noul coronavirus. 
      Mă refer la o stare de confuzie, dureri abdominale şi epuizare fizică. Cel mai important e că, dacă vom începe monitorizarea acestor simptome după primele cinci zile, îi vom putea ajuta mai bine pe cei care riscă să dezvolte forme grave ale bolii şi poate vom reuşi să prevenim apariţia acestei situaţii nedorite“.
      Doctorul Linda Anegawa a completat: „Rezultatele studiului sunt interesante, fiindcă până acum ne concentram mai mult pe caracteristicile pacienţilor, considerând că ele stabilesc cine riscă să aibă forme mai grave ale bolii. Acum e pentru prima dată când văd că simptomele sunt corelate cu gravitatea bolii“.
      Anegawa a continuat: „Chiar dacă e nevoie şi de alte studii, identificarea celor şase categorii de simptome îi poate ajuta de acum încolo pe medici să ştie din timp care sunt pacienţi aflaţi într-o categorie mai mare de risc. Astfel, le vom aloca acestor pacienţi resursele medicale şi o atenţie sporită. Vorbim de o descoperire crucială, fiindcă resursele medicale sunt limitate, iar doctorii sunt depăşiţi, mai ales acum, când numărul cazurilor e în creştere“.
      Anegawa e de părere că studiul le va fi de folos şi bolnavilor, fiindcă ei vor şti în ce categorie intră simptomele lor şi, în funcţie de acest lucru, vor cere ajutor medical din timp, dacă vor vedea că riscă să dezvolte o formă gravă a bolii.
      Bolnavii pot scăpa de starea de anxietate
      Doctorul Matthew Exline, specialist în probleme pulmonare la Wexner Medical Center din Ohio, a oferit o altă perspectivă pentru Yahoo Life.
      „Acest studiu le va fi de folos şi bolnavilor cu forme uşoare ale COVID-19. Foarte mulţi pacienţi, atunci când află că au luat noul coronavirus, sunt loviţi de o stare de anxietate. Aşa cum e cinstit, noi le prezentăm scenariul cel mai grav şi le vorbim despre pericolele existente, dacă vor ajunge să aibă nevoie de ventilator şi alte amănunte de acest gen. 
      Dar dacă aceşti pacienţi, în funcţie de simptomele lor, vor afla din start că au şanse minime să dezvolte forme grave ale bolii, această informaţie îi va scăpa de anxietate. Iar noi, ca medici, le vom putea spune: <<Hei, linişteşte-te! Majoritatea pacienţilor cu simptome similare celor pe care le ai tu nici nu ajung să aibă nevoie de îngrijiri medicale>>. E un detaliu foarte important care poate ajuta mult pacientul“, a declarat doctorul Matthew Exline.
      adevarul.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Despre aceasta a vorbit premierul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune Moldova 1, transmite Știri.md cu referire la IPN.
      „Pandemia nu bate în retragere și chiar dacă față de mijlocul lunii iunie, când am avut aproape 500 de cazuri pe zi, acum avem o scădere de 40% față de perioada aceea, pentru noi deloc nu este un motiv de optimism mare. Această scădere mare credem că este o scădere temporară și nu este exclus că iarăși trendul se va inversa”, a declarat Ion Chicu.
      Premierul susține că cetățenii Republicii Moldova nu au devenit mai responsabili și continuă să încalce regulile stabilite de autoritățile competente. 
      „Trebuie să vă spun că ieri a fost, iarăși, pe plan global înregistrat antirecord absolut de peste 280 de mii de cazuri. Fiindcă suntem în vecinătate, vedem și evoluția în România. În fiecare zi acest antirecord se reînnoiește. Este clar că pandemia aceasta nu pleacă din Republica Moldova și este clar că nu pleacă din lumea întreaga”.
      Șeful cabinetului de miniștri menționează că pe parcursul anului 2021 sunt șanse ca un medicament împotriva COVID-19 să fie descoperit, însă până atunci, toată lumea trebuie să se adapteze noilor realități.
      „Omenirea va trebui cumva să se adapteze la această nouă circumstanță a vieții. Trebuie să luăm în considerare acest factor în activitățile noastre cotidiene și aici mă refer și la economie, și la sociale, și educație, peste tot. Noi trebuie să înțelegem că odată având această durere de cap, dar de fapt este ceva mai complicat, noi trebuie să ne adaptăm la realitățile noi”, a spus prim-ministrul.
      Nici grădinițele nu se vor redeschide de la 1 august, iar pentru școli se discută cele șapte scenarii propuse de Ministerul Educației. 
      „Din ceea ce vedem, deși avem diminuare, ea nu este cea pe care ne-o dorim, de aceea starea de urgență va fi prelungită. Nu vom putea deschide grădinițele de la 1 august, deja este clar, dar pregătim terenul pentru 1 septembrie ca să redeschidem și grădinițele, și școlile. Lucrăm la acele scheme de organizare a procesului educațional în școli de la 1 septembrie”.
      În același timp, la Moldexpo, autoritățile au deschis încă un centru de triere a persoanelor infectate cu COVID-19, pentru că primul nu mai făcea față situației.
      „Activăm spitale noi, spitalul Sfânta Treime va fi din nou activat pentru aceste necesități. Din păcate, această problemă a intrat deja pe mult timp în agenda noastră cotidiană și trebuie să o gestionăm și ca Guvern, și ca societate”, a afirmat Ion Chicu.
      ipn.md
  •