Obsesia pentru mâncarea sănătoasă


    Zilnic, suntem asaltați de sfaturi privind alimentaţia sănătoasă. Nimic rău în asta. Doar că unii sunt interesaţi de acest aspect până la obsesie, care în timp se constituie într-o tulburare de alimentaţie.

Screen-Shot-2018-02-13-at-10.27.39.jpg

După bulimie, adică foame excesivă, şi anorexie, caracterizată prin repulsia faţă de alimente, o nouă tulburare în alimentaţie a început să facă victime, mai cu seamă printre tinerele reprezentante ale sexului frumos.

Sigur, e normal să te preocupe alimentaţia sănătoasă, să nu-ţi fie indiferent ce mănânci şi cât anume, să verifici calitatea şi compoziţia alimentelor, să respecţi orele de masă. Nu e normal să devii obsedată de toate acestea. O obsesie nesănătoasă de a mânca sănătos, denumită ortorexie.

Ce este ortorexia?

Denumirea provine din greacă, unde „orthos“ înseamnă corect şi „orexis“ apetit. E un tip de comportament nervos care se manifestă prin obsesia de a mânca doar alimente considerate a fi sănătoase, mai exact produse alimentare pure, organice. Pe măsură ce tulburarea progresează, lista cu alimente permise este tot mai restrânsă şi, pretutindeni în lume, tot mai scumpă, ortorecticii cheltuind sume impresionante pentru a le avea pe masa lor.

Altfel decât restul

Adept al dietelor drastice, ortorexicul dedică zilnic peste trei ore planificării meniului zilei următoare şi procurării alimentelor pe care le consideră a fi sănătoase, cărora să li se poată pune eticheta „bio“. Când seste nevoit să se abată de la regimul alimentar pe care şi l-a impus, e cuprins de sentimentul de vinovăţie, ba chiar dezgust faţă de propria persoană. Pe cei care care nu au aceeaşi atitudine faţă de mâncare şi care consumă alimente conservate, foarte periculoase, dintre cele prelucrate industrial, care după părerea lui sunt artificiale şi nocive, ortorecticul îi desconsideră cu maximă convingere.

Deşi sunt foarte satisfăcuţi de atitudinea lor faţă de alimentaţie, respectarea planului alimentar pe care şi l-au impus, de altfel singura bucurie a ortorecticilor, aceasta crescându-le stima de sine şi încrederea în propria persoană, în cele din urmă, ortorecticii ajung să se izoleze de semeni, respectarea unei diete sănătoase împiedicându-i să-şi viziteze prietenii şi rudele, să-i primească în vizită, determinându-i să refuze orice invitaţie de a lua masa în oraş.

Autoexcluderea socială nu rămâne fără urmări, acestea putând lua forma depresiei sau chiar a tulburărilor obsesiv-compulsive centrate pe alimentaţie. O altă particularitate a ortorecticului, care contribuie şi ea la distanțarea față de ceilalţi, o constituie perfecţionismul, regulile privind alimentaţia sănătoasă fiind ridicate la gradul de valori personale. Cât timp ortorecticul mănâncă alimente „pure“, el are senzaţia de împlinire. E ca şi cum ar fi săvârșit o faptă bună, aşa consideră, atitudinea faţă de alimentaţie fiind una „sfântă“, de curăţare şi liniştire. De fiecare dată după luarea mesei, va simţi că „şi-a îndeplinit misiunea salvatoare“. Pe cine consideră că a salvat? Pe sine însuşi!

Medicii avertizează

Nutriţioniştii susţin că dietele draconice şi abuzul de exerciţii fizice la care recurge ortorecticul îi pun sănătatea în pericol. După cum s-a constatat, ortorecticul are tendinţa de a elimina din dieta zilnică, pe motiv că nu fac parte dintr-o alimentaţie sănătoasă, grupe importante de nutrienţi, dar şi de a exagera cu exerciţiile fizice, uitând se pare că organismul are nevoie şi de odihnă. Aşa se face că în cazuri extreme, la care se ajunge frecvent, ortorexia poate duce la malnutriţie şi chiar la deces. „Tulburarea începe cu dorinţa de a mânca doar alimente sănătoase, dar, pe măsură ce dieta este din ce în ce mai purificată, devine o tulburare compulsiv-obsesivă“, susţine Steve Bloomfield de la Asociaţia tulburărilor de alimentaţie din Marea Britanie, țară unde în ultimul timp, după mărturia reprezentanţilor Centrului naţional pentru afecţiuni alimentare, numărul ortorecticilor care au solicitat ajutor specializat a crescut îngrijorător de mult. „Cu cât dieta devine tot mai ciudată, cu atât creşte probabilitatea ca ea să aibă efecte negative asupra stării de sănătate şi a dispoziţiei“, susţine psihologul Deanne Jade.

Cum scapi de ortoroxie

Mai întâi, trebuie să recunoşti că ai o problemă. Şi că ea trebuie rezolvată. Pare simplu, numai că, la fel ca în orice obsesie, constituie pasul cel mai greu de făcut. Asta presupune apelarea la ajutorul unui psiholog şi al unui nutriţionist. Cel din urmă va încerca să convingă ortorecticul să reintroducă în dietă alimentele la care a renunţat, care, prin aportul anumitor nutrienţi, sunt indispensabile organismului.

Dacă bănuieşti că o persoană dintre cei apropiaţi sau din preajma ta a fost atinsă de această „modă“, convinge-l să consulte cât mai repede un medic. La fel ca bulimia sau anorexia, ortorexia este o tulburare de tratat cu maximă seriozitate.

Nu-ţi scapă o zi fără să calculezi caloriile, legume şi fructe consumi numai dacă sunt din sursă cunoscută, de alimente procesate sau cu aditivi nu te atingi defel. Ai grijă ca asta să nu se transforme în obsesie: oricât de ciudat pare, să mănânci prea sănătos nu e sănătos, fiindcă ajunge să-ţi afecteze viaţa și să nu te mai bucuri de ea!

femeia.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • Calandrella
      De Calandrella
      Cu toate ca avertismentele privind dietele cu continut ridicat de zahar par sa creasca din ce in ce mai mult in fiecare zi, un nou sondaj surprinzator arata ca aproape 80% dintre parinti nu inteleg de fapt ce sunt zaharurile adaugate – si cel mai mult subestimeaza cat de mult zahar primesc copiii lor.
      In cadrul sondajului, realizat de KIND Snacks and Morning Consult, majoritatea parintilor au spus ca, copiii lor au consumat intre 26-50 de grame de zahar pe zi – adica in jur de 6-12 lingurite. In realitate, copiii de 4-8 ani primesc aproximativ 21 de lingurite pe zi, iar adolescentii consuma pana la 34 de lingurite. In timp ce parintii au identificat siropul de porumb si zaharul din trestie de zahar ca zaharuri adaugate, majoritatea nu au introdus mierea, melasa sau siropul de agave in aceeasi categorie.
      E loc si pentru zahar
      Cele mai recente linii directoare privind dieta pentru americani recomanda zaharuri limitate adaugate, deoarece dietele mai mici in zahar adaugat sunt asociate cu un risc mai scazut de obezitate, diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare si chiar unele forme de cancer la adulti (si un risc mai scazut de carii in randul copiilor). Dar nu trebuie sa il eliminati. Care sunt totusi cantitatile recomandate?
      Varsta 2-3 ani: pana la 25 de grame pe zi (6 lingurite)
      Varsta 4-8 ani: pana la 32 de grame pe zi (7-8 lingurite)
      Varsta 9-13 ani: pana la 44 de grame pe zi (10-11 lingurite)
      Zaharurile naturale din fructe si lapte integral nu reprezinta o preocupare
      Fructele contin fructoza, iar laptele contine lactoza, ambele zaharuri apar in mod natural. Deoarece laptele, iaurtul si fructele intregi contin atat de multi alti nutrienti, acele zaharuri naturale nu reprezinta o preocupare. Exceptia: sucul de fructe (chiar si cel 100% natural) este o sursa foarte concentrata de zahar si calorii naturale, motiv pentru care acum este recomandat sa se limiteze portiile pentru copii (si sa se evite complet la bebelusi).
      Mierea, melasa, agave si siropul de artar sunt TOATE forme de zahar
      Zaharurile adaugate sunt cele puse la dispozitie de producatori, indiferent daca sunt sub forma de sirop de porumb sau miere. Multi parinti folosesc mierea si siropul de artar ca indulcitori pentru ca par mai naturale decat zaharul alb, dar sunt inca considerate zaharuri adaugate si nu ar trebui sa fie turnate cu abandonare nesabuita.
      Incepeti cu bauturile
      Sursa de top a zaharului adaugat la copii si adulti sunt bauturile indulcite cu zahar, urmate de gustari si dulciuri. Deci, daca doriti sa reduceti rapid si usor consumul de zahar, renuntati la sucuri, bauturi din fructe, bauturi sportive si ceai indulcit.

      Nici prea multa restrictie nu este buna
      Ma ingrijorez cand aud oamenii ca isi pun familiile pe o „detoxifiere a zaharului” sau pe un regim de limitare a zaharului. Cercetarea a aratat ca restrictionarea alimentelor le face mai atragatoare (si acest lucru este valabil atat pentru copii, cat si pentru adulti). Permiteti o anumita cantitate de dulce in viata copilului si nu marcati zaharul ca fiind „toxic” sau „rau”.
      supereva.ro
  •