• Conținut similar

    • maria981s
      De maria981s
      Însă o dietă sănătoasă și bogată în nutrienți și antioxidanți poate îmbunătăți în mod semnificativ starea de spirit, motivația și bunăstarea. Deși problemele grave de sănătate mentală, cum ar fi anxietatea, depresia și alte tulburări psihiatrice, necesită părerea unui medic, impactul pozitiv pe care îl poate avea dieta nu trebuie neglijat. De fapt, dacă te asiguri că ai parte de toate vitaminele și mineralele, îți poți îmbunătăți și sănătatea mentală. Iată câteva modificări ale dietei pe care ar trebui să le iei în considerare!
      Ce schimbări ale dietei pot îmbunătăți sănătatea mentală?
      1. Consumul crescut de fructe și legume
      Colorate, vibrante și bogate în nutrienți, este clar că fructele și legumele sunt perfecte pentru starea noastră de spirit. Iar știința confirmă acest lucru. Datorită conținutului lor ridicat de vitamine și minerale, fructele și legumele pot influența direct chimia din creierul nostru. Mineralele precum cromul, iodul, fierul, seleniul, magneziul și zincul joacă un rol important în producția de neurotransmițători implicați în reglarea dispoziției în creierul nostru. Alți nutrienți regăsiți în fructe, cum ar fi vitaminele B, vitamina C și vitamina E, reprezintă cheia pentru optimizarea funcțiilor neurochimice. 
      Vrei să te asiguri că vei obține toate mineralele și vitaminele enumerate mai sus? Atunci include mai multe legume cu frunze verzi, broccoli, legume rădăcinoase, legume marine, avocado, fructe de pădure în dieta ta.

      2. Alege carbohidrați sănătoși
      Cartofii dulci conțin în mod natural L-triptofan, un aminoacid utilizat de corpul nostru pentru a produce neurotransmițătorii care reglează starea de spirit. Alte surse de carbohidrați sănătoși, cum ar fi orezul brun, ovăzul, fasolea, lintea, quinoa, contribuie la sinteza triptofanului, pentru a produce serotonina. Carbohidrații complecși au un conținut bogat de vitamina B, care este esențială pentru susținerea funcțiilor neurologice și pentru echilibrul adecvat al neurochimicalelor din creierul nostru.O deficiență a acestor vitamine este de fapt asociată cu o incidență crescută a simptomelor depresive. Pe de altă parte, consumul mai mare decât cantitatea zilnică recomandată este corelat cu îmbunătățirea stării de spirit.
      3. Crește consumul de grăsimi sănătoase
      Includerea surselor sănătoase de omega-3 în dieta noastră este importantă, deoarece acizii grași joacă un rol crucial în chimia creierului nostru. S-a constatat că acidul docosahexaenoic contribuie la reducerea simptomelor depresiei, probabil datorită efectului său asupra conversiei substanțelor chimice de care are nevoie creierul. Nu ești sigur care sunt cele mai bune grăsimi sănătoase într-o dietă bazată de plante? Poți apela la avocado, semințe de cânepă, semințe de chia, tahini, nuci și alge. 

      4. Concentrează-te pe legumele verzi
      Cu un conținut mare de vitamine și minerale, legumele verzi sunt excelente pentru creierul nostru, deoarece folații, vitamina K, fierul, zincul, potasiul, magneziul, manganul, cuprul și calciul joacă un rol important în modularea funcțiilor neurotransmițătorilor din creierul nostru. Atunci când nu ai un nivel recomandat de acid folic și magneziu, există mai multe simptome ale depresiei, anxietății și altor tulburări psihiatrice. Asigură-te că incluzi legume verzi în dieta ta zilnică pentru a preveni agravarea simptomelor. 
      5. Include probiotice
      Sănătatea intestinală nu este esențială doar pentru o digestie bună, ci și pentru funcțiile creierului. Starea microbiomului, care este echilibrul dintre bacteriile bune și bacteriile rele din tractul intestinal, afectează funcționarea corectă a circuitelor neurotransmițătoare multiple din creierul nostru, inclusiv cele implicate în reglarea dispoziției. Dacă aduci un aport de probiotice în fiecare zi, îți ajuți corpul și creierul să atingă un echilibru sănătos, care îți va îmbunătăți capacitatea de a trata stresorii vieții tale.
      eva.ro
    • maria981s
      De maria981s
      Creierele copiilor care petrec mult timp jucându-se pe dispozitive mobile şi navigând pe internet par să prezinte anumite modificări, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu ambiţios realizat de cercetători de la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite, citaţi de postul de televiziune CBS, transmite Știri.md cu referire la realitatea.net.
      În 21 de centre de cercetare din Statele Unite, specialişti de la NIH au început să monitorizeze creierele a 4.500 de copii cu vârste cuprinse între nouă şi zece ani, pentru a vedea dacă utilizarea intensivă a jocurilor video şi timpul petrecut pe internet au o anumită influenţă asupra dezvoltării lor, relatează AFP luni.
      Primele rezultate ale acestui studiu, realizat cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică (IRM), arată "urme diferite" în creierele copiilor care folosesc smartphone-uri, tablete şi jocuri video mai mult de şapte ore pe zi, a explicat unul dintre autorii studiului, medicul Gaya Dowling, pentru emisiunea informativă "60 Minutes".
      Examenul IRM a evidenţiat o subţiere prematură a cortextului, scoarţa cerebrală care analizează informaţiile transmise creierului de cele cinci simţuri.
      Subţierea cortexului "este considerată ca un proces de îmbătrânire", a explicat aceeaşi cercetătoare, subliniind că nu se ştie deocamdată cu certitudine dacă acest proces este unul nefast. "Nu ştim dacă el este cauzat de timpul petrecut în faţa ecranelor. Nu ştim încă dacă este un lucru rău".
      Potrivit unei alte cercetătoare intervievate în aceeaşi emisiune, medicul Kara Bagot, smartphone-ul poate să genereze un efect de dependenţă, întrucât timpul petrecut în faţa unui ecran stimulează sinteza de dopamină, hormonul plăcerii. Pentru a ajunge la aceste rezultate, echipa sa a scanat creierele unor adolescenţi în timp ce aceştia îşi consultau paginile de Instagram.
      „Există, deci, mai multe şanse ca oamenii să acţioneze impulsiv şi să utilizeze reţelele de socializare într-o manieră compulsivă decât, de exemplu, să se ocupe puţin de ei", a explicat aceeaşi cercetătoare.
      Pentru acest studiu, NIH a înrolat în total 11.000 de copii, care vor fi monitorizaţi timp de mai mulţi ani, pentru a studia impactul generat de timpul petrecut pe dispozitivele mobile asupra dezvoltării lor intelectuale şi sociale şi asupra sănătăţii lor. Rezultatele acestei cercetări vor începe să fie publicate în prima parte a anului 2019.
      realitatea.net
    • Calandrella
      De Calandrella
      Oamenii de știință de la Clinicile Amen din California au analizat peste 46.000 de studii privind imagistica creierului, sperând să înțeleagă mai bine modul în care afecțiunile neurologice afectează diferit fiecare sex. De exemplu, bărbații prezintă un risc mai mare pentru ADHD, în timp ce femeile sunt mai predispuse la Alzheimer, depresie și anxietate.
      Cercetătorii au solicitat subiecților cu și fără condiții psihiatrice să efectueze sarcini cognitive sau să se odihnească în timp ce măsurau fluxul de sânge în creierul lor. Rezultatele publicate în Journal of Alzheimer’s Disease au inclus câteva diferențe interesante care par să sprijine ceea ce doamnele știu deja.
      Femeile au manifestat mai multă activitate cerebrală în cortexul prefrontal, regiunea care se ocupă cu luarea deciziilor, concentrarea și controlul impulsurilor. Descoperirile ar putea explica de ce „manifestă mai multe puncte forte” la empatie, intuiție, colaborare și auto-control, potrivit Science Daily.
      De asemenea, creierul femeilor a prezentat mai mult flux sanguin în regiunea limbică, care controlează funcțiile de bază precum foamea și setea. Cu alte cuvinte, nu mai trebuie să te simți vinovată atunci când ceri ultima felie de pizza! Despre această regiune se crede că influențează și atașamentul și modul cum ne creștem copiii.
      Bineînțeles, și bărbații au anumite puncte forte. Rezultatele studiului sugerează că utilizarea centrelor vizuale ale creierului este mai intensă, iar acestea se referă la modul cum creierul procesează fețele, obiectele și culorile.
      O mai bună înțelegere a modului în care creierul bărbatului și al femeii sunt diferite aduce oamenii de știință un pas mai aproape de tratarea bolilor neurologice și, sperăm, îi poate ajuta să le împiedice.
      cosmopolitan.ro
  •