7 lucruri pe care e normal să le simți înainte să se ridice starea de urgență


    Starea de urgență ne-a restricționat semnificativ și ne-a afectat calitatea vieții. Și chiar dacă vom intra în starea de alertă, asta nu înseamnă că frământările nu au dispărut.

q5qkYe1.jpg

Pandemia de coronavirus și starea de urgență ne-au dat uneori senzația că suntem actori într-un film. Dar realitatea aceasta ne-a bulversat și ne-a încercat din plin la nivel emoțional. Ok, măsurile se vor relaxa, suntem momentan în platou, dar de impactul emoțional și diverse noi întrebări nu putem fugi. Primul pas este să normalizezi ceea ce simți.

Ai senzația că ești înghețată emoțional

Îi vezi pe cei din jur îngrijorați, preocupați de viitor, iar tu parcă ești o coală albă de hârtie. Nu ai nicio trăire și nu înțelegi ce se întâmplă. Fenomenul acesta este un mecanism de coping numit protector detașat. Adică în loc să te confrunți cu emoțiile negative, te protejezi de ele prin a nu simți nimic. Alegerea nu este una conștientă, totul se petrece la nivel inconștient.

Starea de urgență te-a deprivat emoțional

Tânjești după o îmbrățișare, să petreci timp cu prietenii tăi, să glumești în pauza de masă cu colegii, să vezi oameni și să interacționezi cu ei. Sigur, ai fost în contact cu toată lumea prin mesaje sau apeluri video, ședințele le-ați făcut tot video, dar nevoia de conexiune emoțională nu a putut fi împlinită adecvat.

Ești îngrijorată legat de evoluția pandemiei

Starea de urgență se transformă în stare de alertă. Ok, vom ieși din casă cu măști, dar temerea ta este ca relaxarea să nu ducă la un nou val de îmbolnăviri, întrucât oamenii nu vor mai fi obligați să stea în case, iar datorită încântării să devină mai neglijenți. Sigur că nu poți controla ce fac ceilalți, dar poți controla ce faci tu.

Ești epuizată

Ai senzația că te apropii de burnout și nu ești singura. Starea de urgență s-a tradus și prin lucrul de acasă, școli închise. În această perioadă ai muncit mult mai mult decât înainte, iar programul a devenit haotic, s-a prelungit până târziu în noapte. Dacă ai copii nu te-ai mai putut baza pe ajutorul bonei sau al unei bunici, al doamnei care face curat etc. Prin urmare ai făcut treburile casnice, mâncare, teme cu copiii, te-ai jucat cu ei și ai mai și lucrat sub presiune. Indiferent de aportul partenerului de viață existența ta a fost supraaglomerată, iar asta nu înseamnă doar multă oboseală fizică, ci și psihică.

Suferi după viața pe care ai avut-o

Poate călătoreai mult, ieșeai în oraș, socializai la tot felul de evenimente sau întâlniri, făceai sport. Viața ta era bogată și erai foarte încântată de ea. Cu toții ne-am întrebat în starea de urgență dacă vom putea ajunge măcar un weekend la mare. De la concediul din vară ne-am luat adio și nu știm când vom putea merge să dansăm, ori să ne întâlnim cu toți prietenii la cină. Ești practic într-un proces de doliu… social.

Te blamezi pentru alegerile făcute

Poate cât a fost starea de urgență și ai fost izolată, oamenii din viața ta s-au cernut și și-au arătat adevărata față sau intențiile reale. Ai analizat intens alegerile din trecut, legate de bărbați, de job-uri, de felul în care ți-ai trăit viața. Și ai început să te învinovățești, să te acuzi că ai făcut greșeli care te-au costat timp, lacrimi, șanse neexploatate. Poți rămâne în punctul acesta, în care te autoflagelezi, sau poți privi aceste situații drept experiențe de învățare astfel încât data viitoare să faci diferit.

Ți s-au activat frici mai vechi

Poate pandemia ți-a trezit teama intensă de boală. Sau ți-e teamă că vei rămâne fără serviciu, nu vei mai avea bani și din ce trăi. Că vei deveni săracă. Ești singură și prin prisma reducerii socializării te gândești că va fi aproape imposibil să îți mai găsești pe cineva. Nu te lasă să dormi gândurile că afacerea ta și munca de-o viață se vor ruina, iar tu vei avea un mare eșec. În izolare te-ai certat destul de des cu partenerul și te îngrozește ideea că te-ar putea părăsi, deși nu ai dovezi clare în acest sens. Fricile acestea au rădăcini adânci în copilărie, adolescență, și felul în care părinții îți împlineau sau nu nevoile emoționale.

elle.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Informația a fost oferită de serviciul de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău, în contextul în care autoritățile elene au prelungit interdicția de călătorie pentru cetățenii țării noastre pentru încă 14 zile. 
      Între timp, autoritățile române i-au anunțat pe cetățenii țării vecine care vor să intre cu mașina în Grecia, în perioada 1-15 iulie, că pot trece numai prin punctul frontierei bulgaro-elene de la Kulata-Promachonas. Măsura a fost impusă pentru ca cei care tranzitează vama să completeze formularul electronic ca să fie puși la evidență.
      De asemenea, diplomația română menționează că Atena poate modifica fără niciun preaviz condițiile de intrare pe teritoriul elen, în funcție de numărul de cazuri noi de COVID-19 înregistrate.
      La sfârșitul săptămânii trecute, Grecia a relaxat și mai mult restricțiile privind evitarea răspândirii noului coronavirus. A fost reluată activitatea teatrelor, pot fi organizate din nou conferințe, concerte și iarmaroace.
      De asemenea, începând de luni, țara europeană și-a redeschis frontierele pentru cetăţenii a 20 de ţări, printre care şi România.
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Primele ar urma să fie redeschise grădiniţele din zonele rurale. 
      "În cazul în care situaţia va fi favorabilă, începând cu localităţile rurale, cel mai probabil, va fi luată decizia de redeschidere a grădiniţelor, evident în funcţie de situaţia epidemiologică în fiecare localitate în parte", a declarat Igor Dodon. 
      Decizia vine după ce, în weekend, un grup de părinţi din municipiul Bălţi au protestat şi au cerut redeschiderea grădiniţelor. Participanţii la manifestaţie susţin că nu au cu cine îşi lasă copiii şi ei rămân singur acasă.
      Și autorităţile din Capitală se pregătesc pentru redeschiderea instituţiilor de învăţământ preșcolar. Viceprimarul Angela Cutasevici a anunţat că, săptămâna trecută, 148 de angajaţi ai grădiniţelor au participat la traininguri online.
      ANGELA CUTASEVICI, viceprimarul Capitalei: "Scopul acestor formări este instruirea asistenţilor medicali, bucătari, ajutori de educatori privind cerinţele faţă de atribuţiile de funcţie şi respectarea regulilor igienico-sanitare în perioada postpandemică în cadrul instituţiilor de educaţie timpurie". 
      Instituţiile de învăţământ au fost închise în data de 11 martie, din cauza riscului de răspândire a noului tip de coronavirus. Recent, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a elaborat un regulament cu reguli clare care urmează să fie respectate atunci când grădiniţele se vor deschide.
      Potrivit acestuia, grupele vor fi formate doar din zece copii, iar grădiniţele vor trebui să fie asigurate cu dezinfectant şi termometre cu infraroşu. Personalul va mai trebui să poarte măști, mănuși și halate în interiorul grădinițelor.
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Astfel, clienţilor li se va măsura temperatura la intrarea în localuri, iar dacă vor avea febră, nu vor fi primiţi. La masă vor putea sta doar patru persoane, cu excepţia familiilor numeroase.
      Totodată, mesele vor trebui să se afle la o distanţă de cel puţin un metru şi jumătate una de alta, ceea ce înseamnă mai puţini clienţi, potrivit patronilor localului. Personalul este obligat să poarte măşti, mănuşi şi, la necesitate, viziere.
      O dată la două ore vor trebui schimbate măştile şi dezinfectate spaţiile comune şi băile. Patronii vor mai trebui să asigure blocuri sanitare separate pentru angajaţi şi clienţi. Cei care nu se vor conforma tuturor regulilor riscă să fie amendaţi.
      La ultima şedinţă a Guvernului, premierul Ion Chicu a atenționat că localurile care nu vor respecta măsurile de protecţie împotriva COVID-19, vor fi închise. Directorul ANSP, Nicolae Furtună, a declarat recent la Prime că domeniul HoReCa îşi reia activitatea doar din motive economice, şi că, din punct de vedere epidemiologic, localurile ar fi trebuit să mai rămână închise.
      "Din punct de vedere epidemiologic, HoReCa poate că ar trebui să se deschidă în două luni de zile. Din punct de vedere economic, ei sunt la pământ. De fapt, ideea de relansare şi de relaxare a unor restricţii stabilite anterior din totdeauna a fost însoţită de gândul că COVID-ul nu a plecat dintre noi", a declarat Nicolae Furtună, șeful ANSP .
      publika.md
    • alexandrarum
      De alexandrarum
      Nucleele nu sunt celule musculare, ci centre de control a celulelor, care construiesc şi susţin fibrele musculare.
      Potrivit studiului, publicat în anul 2008 de Frontiers in Physiology, nucleele suplimentare, care se formează în timpul antrenamentului, se păstrează chiar şi atunci când celulele musculare se usucă fiind neutilizate sau încep să se descompună. Posibil că pentru toată viaţa.
      Descoperirea memoriei musculare denotă că, în timpul carantinei sau, de exemplu, a unei boli de durată, se poate pierde masa musculară, dar nucleele nu dispar. Iată de ce odată ce vei reveni la antrenamente, îţi vei recupera forma rapid. Cu cât mai multe nuclee vei reuşi să formezi, cu atât mai rapidă va fi recuperarea.

      Cu toate acestea, pe timp de carantină vă recomand:
      1. Peste o zi efectuează un antrenament uşor cu propria greutate – flotări, genuflexiuni, fandări, scândura etc.
      2. O dată sau de două ori pe săptămână se recomandă un antrenament cardio cu intensitate medie, dansuri de exemplu.
      3. Îmbunătăţeşte zi de zi flexibilitatea şi mobilitatea articulaţiilor. 
      omactiv.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Evident, nu vorbim despre schimbări dramatice care se întâmplă în corpul tău, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.
      Totuși, e bine de știut că statul în interior pe durate mari de timp poate avea efecte asupra ta la nivel fizic, dar și la nivel psihic.
      Cele mai multe schimbări au legătură, în primul rând, cu stilul sedentar „impus” de izolarea la domiciliu și alimentația din această perioadă. Felul în care mănânci și cantitatea de mișcare pe care o faci sunt cam cei mai importanți factori care îți influențează sănătatea.
      Linda Pescatello, profesor de kinesiologie (disciplină care se bazează pe conexiunea dintre corp și neurologie), e de părere că nu contează dacă te afli înăuntru sau afară, dacă nu ai un comportament de viață sănătos.
      Dacă trăiai deja nesănătos și înainte de pandemie, izolarea n-a făcut decât să accelereze aceste tendințe. Asta pentru că ai fost blocat în interior, fără prea multe lucruri de făcut.
      Cum te afectează sedentarismul
      Pentru că n-ai mai mers la serviciu sau la școală, dar și pentru că nu ai mai avut voie la sală sau să alergi în parc în perioada de izolare, cel mai probabil, ți-ai petrecut majoritatea timpului stând jos, de cele mai multe ori, cu o felie de pizza sau o băutură nesănătoasă în mână.
      Prea mult stat jos și prea puțin exercițiu fizic creează un amestec toxic, care are un impact negativ și asupra sănătății noastre metabolice, spune Neville Owen, cercetător și profesor de Health Sciences, a cărui cercetare se concentrează pe consecințele negative pe care inactivitatea fizică și comportamentul sedentar le au asupra sănătății.
      Dacă adaugi la asta și un comportament alimentar nesănătos, problemele care pot apărea sunt multiple.
      „Dacă ne întrebăm ce se va întâmpla cu corpurile noastre în timpul izolării, cred că trebuie să analizăm ce facem în timpul acesteia, pentru a ghici potențialele schimbări.
      Dacă nu facem exerciții fizice pe parcursul mai multor luni de zile rămase acasă, este foarte probabil să adăugăm grăsimi, să ne reducem capacitatea cardiorespiratorie și să reducem masa musculară”, spune Arch Mainous, profesor de Health Services Research.
      Ulf Ekelund, profesor de activitate fizică și sănătate, spune că efectele pe care izolarea le va avea asupra sănătății publice viitoare sunt greu de prevăzut.
      Totuși, e posibil ca în cazul acelor indivizi care sunt inactivi fizic, efectele dăunătoare asupra sănătății să fie mai grave decât în cazul celor care sunt activi fizic în mod regulat.
      Obiceiurile alimentare proaste din izolare
      Pe durata izolării, oamenii au consumat mult mai multă mâncare și băuturi nesănătoase decât ar face-o în mod obișnuit. După cum știm, o alimentație nesănătoasă afectează corpul din mai multe puncte de vedere.
      Iar combinația unui obicei alimentar nepotrivit cu o perioadă îndelungată petrecută fără activitate fizică este și mai periculoasă.
      O calitate slabă a dietei, creșterea în greutate asociată și inactivitatea fizică pe perioade îndelungate pot face ca pancreasul să nu-și mai poată îndeplini principalul scop: controlarea nivelului glicemiei.
      Acest lucru, împreună cu o capacitate redusă a mușchilor noștri (care se micșorează și devin mult mai puțin eficienți, din cauza inactivității) să transforme glucoza din sânge în „combustibil”, dublează riscul dezvoltării diabetului de tip 2 și bolilor de inimă.
      Problemele psihice care pot apărea
      Experții spun că e de așteptat ca pandemia să amplifice problemele psihice. Sănătatea mentală se poate deteriora rapid în boli mintale, chiar și la persoanele fără un diagnostic prealabil. Într-un an obișnuit, una din cinci persoane suferă o boală mintală.
      Anul acesta, aceste numere ar putea urca mult mai sus, spune Jennifer Heisz, profesor de kinesiologie.
      Aceasta spune că echipa sa de cercetători a ajuns la concluzia că șase săptămâni de stres psihologic cronic pot duce la simptome ale depresiei.
      E clar că pandemia se desfășoară deja de mai bine de șase săptămâni.
      Heisz spune că, probabil, vom observa o creștere a bolilor psihice induse de stres, care se va agrava pe măsură ce pandemia continuă, pentru că lucrurile sunt incerte pentru oameni.
      playtech.ro
  •