Tradiții de Revelion în diferite țări ale lumii


    Fiecare țară are propriile obiceiuri și tradiții de Revelion. 

traditii-de-revelion-in-spania-1280x720.jpg

Iată care sunt tradițiile:

Spaniolii obișnuiesc să mănânce câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului de la miezul nopții, fiecare boabă reprezentând câte o dorințe pentru anul ce vine. Se crede că, în funcție de cât de dulce este boaba respectivă așa va fi și luna respectivă – mai bună sau mai dificilă.

Și portughezii au același obicei ca și spaniolii, doar că înlocuiesc boabele de strugure cu smochine. În Grecia, tradiția spune că este bine să fie pe masă o prăjitură numită „vassilopitta”, în care se pune câte o monedă de aur sau de argint. Cel care o găsește va avea noroc tot anul.

În noaptea dintre ani, belgienii din unele zone mănâncă un preparat pe bază de varză murată și cârnați, având sub farfurie, în buzunare sau în mână câte o monedă, ca să aibă bani întregul an.

În Scoția, tradiția spune că prima persoană care trebuie să intre în casă de Revelion este bine să fie un bărbat cu părul închis la culoare și care să aducă un dar. Astfel se consideră că familia respectivă va avea noroc tot anul. În caz contrar, există superstiția că anul ce vine va fi unul cu ghinion.

În unele țări din America Latină, la 12 noaptea se poartă o anumită culoare pentru a avea parte de noroc. Despre culoarea galbenă se spune că este semn de bani, în timp ce despre culoarea roșie se crede că aduce noroc în dragoste.

La ruși, tradiția este să se deschidă ușile și ferestrele la miezul nopții de Revelion ca să intre anul cel nou în casă. În unele regiuni din Italia, se aruncă obiecte vechi pe fereastră, simbol al anului care tocmai se încheie. Acest obicei, însă, este din ce în ce mai rar, din cauza pericolului care îi pândește pe cei aflați în stradă când se aruncă obiecte pe fereastră.

Femeile nemăritate din Belarus aşteaptă noaptea de Anul Nou ca să afle dacă se vor căsători. Ele ţin în mână câteva boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoş. Potrivit tradiţiei, fata căreia îi dă târcoale cocoşul, se va căsători în anul următor.

În Danemarca se sparg farfurii în ușa vecinilor. Familia cu cele mai multe cioburi adunate în fața ușii va avea parte de cel mai mult noroc. În Irlanda, fetele singure își așează vâsc sub pernă în noaptea dintre ani ca să-și găsească adevărata dragoste.

Brazilienii obișnuiesc să-și ia lenjerie intimă cât mai colorată de Anul Nou pentru a atrage norocul și dragostea. Filipinezii preferă hainele cu buline și preparatele culinare cu forme rotunde. Se crede că forma rotundă invocă monedele și aduce prosperitate.

Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

În India, Anul Nou se sărbătoreşte diferit în funcţie de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi până sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.

În Vietnam, Anul Nou este numit ‘Tet Nguyen Dan sau mai simplu ‘Tet. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

În Japonia, oamenii îşi petrec o săptămână întreagă pregătindu-se pentru venirea noului an. Casa trebuie curăţată foarte bine pentru a preveni apariţia oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite şi, mai ales, toate certurile rezolvate şi greşelile iertate.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit ‘Oshogatsu, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. Sunt organizate ‘petreceri de uitat anul sau ‘Bonenkai, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi sake (băutura tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru. În ziua de Anul Nou se scriu pe o hârtie visele şi dorinţele.

libertatea.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Această decizie urmează să fie adoptată miercuri în cadrul unei şedinţe de Guvern, au anunţat surse guvernamentale, relatează, transmite Știri.md cu referire la Noi.md.
      Această interdicţie va putea fi ridicată de la caz la caz în funcţie de nivelul afişat de fiecare ţară al contaminării cu SARS-Cov-2.
      Germania le redeschide la 15 iunie frontierele cetăţenilor din Uniunea Europeană (UE), Marea Britanie, Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, cu excepţia ţărilor care interzic accesul pe teritoriul lor sau care continuă să aplice măsuri de izolare.
      În urmă cu 6 zile, aceste excepţii vizau doar Norvegia şi Spania. Ministerul german de Externe continuă să nu recomande călătorii neesenţiale în Marea Britanie, atât timp cât autorităţile de la Londra impun o carantină de 14 zile călătorilor care sosesc pe teritoriul britanic.
      Pe de altă parte, bilanţul contaminărilor cu noul coronavirus a crescut cu 318 cazuri la 184.861 în Germania, a anunţat marţi Institutul de boli infecţioase Robert Koch (RKI). Bilanţul morţilor din cauza covid-19 a crescut cu 18 decese, la 8.729, de la începutul epidemiei.
      noi.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Informația a fost oferită de serviciul de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău, în contextul în care autoritățile elene au prelungit interdicția de călătorie pentru cetățenii țării noastre pentru încă 14 zile. 
      Între timp, autoritățile române i-au anunțat pe cetățenii țării vecine care vor să intre cu mașina în Grecia, în perioada 1-15 iulie, că pot trece numai prin punctul frontierei bulgaro-elene de la Kulata-Promachonas. Măsura a fost impusă pentru ca cei care tranzitează vama să completeze formularul electronic ca să fie puși la evidență.
      De asemenea, diplomația română menționează că Atena poate modifica fără niciun preaviz condițiile de intrare pe teritoriul elen, în funcție de numărul de cazuri noi de COVID-19 înregistrate.
      La sfârșitul săptămânii trecute, Grecia a relaxat și mai mult restricțiile privind evitarea răspândirii noului coronavirus. A fost reluată activitatea teatrelor, pot fi organizate din nou conferințe, concerte și iarmaroace.
      De asemenea, începând de luni, țara europeană și-a redeschis frontierele pentru cetăţenii a 20 de ţări, printre care şi România.
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Semiluna de Bronz este un proiect de antreprenoriat social prin turism eco-tradițional în zonele rurale din Republica Moldova ce tinde să valorifice și să dezvolte aceste regiuni după modelul de dezvoltare sistemică a unei comunități, un model dezvoltat și implementat de experți sociali în Moldova.

      Proiectul își propune să atragă atenția cetățenilor și oaspeților Moldovei asupra frumuseții și unicității țării noastre, a istoriei bogate cu o cultură diversă, nenumărate obiceiuri și tradiții. Necunoscută și, uneori, uitată de generația tânără, istoria Moldovei, ar trebui să reprezinte o bogăție și să atragă interesul față de această țară.

      Zona istorico-culturală și ecologică din Cărbuna include case tradiționale perfecte pentru odihnă în grup, familie și individuală, devenind o escapadă în mediul rural și tururi rurale cu gastronomie tradițională și activități sănătoase, creînd relații autentice cu sătenii, oameni harnici, gospodari și primitori.

      Surpriza evenimentului a fost posibilitatea de a vizita în premieră cetatea Sfântului Ilie – replica unei cetăți medievale construite pe ruinele unei cetăți legendare în satul Cărbuna - care este situată în vecinătatea satului și pe acoperișul cărei se deschide o priveliște panoramică minunată peste satul Cărbuna și pădurile din vecinătate. Vadim Țărnă, președintele Asociației Naționale a Experților și Asistenților Sociali din Moldova a accentuat: „Cetatea a devenit deja cartea de vizită a satului ș simbolizează perioada de glorie a statului Moldav și punctul de plecare pentru renașterea Republicii Moldova prin dezvoltarea economică, culturală, ecologică a localităților mici.”

      Astfel cum Semiluna de Bronz este un proiect de antreprenoriat social, venitul obținut în satul Cărbuna va fi investit în construcția și înființarea Muzeului de Istorie și Cultură Rurală, unde vor fi expuse artefactele istorice colectate de profesoara de istorie din sat dna Lidia Domenti „Cărbuna are cu ce se mîndri, fiindcă aici se găsesc artefacte din toate straturile culturale istorice existente în această regiune, începînd cu cultura Cucuteni-Tripolie. Ca profesoară de istorie, cunosc valoarea artefactelor din trecut, astfel, din obiectele tradiționale și istorice adunate de mine de la consăteni este posibil de creat deja un muzeu care să păstreze vie amintirea veacurilor trecute.  Totodată, crearea muzeului va contribui la educarea tinerelor generații în spiritul dragostei de patrie și mîndrie pentru neam.„
      La eveniment a fost prezent și domnul doctor habilitat Valentin Dergaciov: „odată cu descoperirea „Tezaurului de la Cărbuna” în anul 1961, Cărbuna a devenit cunoscută savanților din întreaga lumea. Depozitul conține peste 1000 de artefacte ce reprezintă cultura Cucuteni-Tripolie, iar obiectele descoperite sunt unice pentru acea perioadă - mileniul IV înainte de Hristos. În contextul realizărilor curente, este foarte binevenită conlucrarea interdisciplinară între diverse profesii și interinstituțională între organizațiile societății civile și autoritățile publice locale.”

      Evenimentul de lansare a Zonei istorico-culturale și ecologice Cărbuna marchează încă o etapă realizată în amplul proces de dezvoltare comunitară început cu trei ani în urmă în satul Cărbuna de către AO Proiectul Casa Mare în parteneriat cu Asociația Națională a Experților și Asistenților Sociali și Primăria din localitate.  
      Vă invităm să fiți gazdele căsuțelor tradiționale, ca, împreună să contribuim la renașterea Moldovei.
      Pentru informații suplimentare: Alina Zagorodniuc,
      Mobil: 069874831,
      e-mail: alina.zagorodniuc@gmail.com
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Autoritățile din Ucraina au extins perioada de carantină până pe 31 august curent, cu menținerea restricțiilor de intrare în Ucraina pentru cetățenii străini. Totuși, traversarea frontierei de către cetățenii Republicii Moldova poate fi efectuată în anumite condiții.
      Intrarea și aflarea pe teritoriul Ucrainei va fi permisă cetățenilor noștri în cazul prezentării poliței de asigurare, care va servi drept garanție pentru achitarea cheltuielilor legate de tratarea coronavirusului, cu plasarea obligatorie în locuri determinate (la rude, prieteni, spații arendate) sau spații de observație (carantină) pe o perioadă de 14 zile, cu instalarea aplicației „Acțiune acasă” în telefonul mobil personal.
      Totodată, cetățenii care vor prezenta rezultatul negativ al testării COVID-19 (prin metoda PCR), după traversarea frontierei de stat a Ucrainei, vor fi exceptați de la obligația plasării în carantină și monitorizării prin aplicația „Acțiune acasă”.
      Tranzitarea teritoriului Ucrainei în ambele sensuri de către cetățenii Republicii Moldova, fără plasarea la autoizolare (observare) pentru o perioadă de 14 zile, poate fi realizată în baza prezentării unei dovezi a faptului că tranzitarea va fi efectuată pe parcursul a două zile (drept exemplu poate servi biletul de călătorie cu autocarul) și a poliței de asigurare pentru achitarea cheltuielilor legate de tratarea coronavirusului.
      În lista persoanelor care nu cad sub obligațiunea plasării în spațiile de observație (carantină) sau autoizolare pentru o perioadă de 14 zile au fost incluși și conducătorii autocarelor de curse internaționale regulate de pasageri.
      Zugo.md menționează că polița de asigurare pentru acoperirea costurilor asociate tratamentului COVID-19 sau observației urmează a fi emisă de o companie de asigurări înregistrată în Ucraina sau de o companie de asigurări străină, care are reprezentanță în Ucraina sau are un partener (companie de asigurări) în Ucraina. Valabilitatea poliței de asigurare urmează să acopere perioada de ședere în Ucraina.
      Reiterăm că în Ucraina rămâne în vigoare purtarea obligatorie a măștilor de protecție în locurile publice și la serviciu, menținerea distanței sociale și respectarea altor măsuri de protecție individuală.
      În cazul apariției unor situații problematice, apelați serviciul consular al Ambasadei Republicii Moldova la +380-44-521-22-79 sau email: kiev@mfa.gov.md. În cazuri excepționale se va apela linia telefonică de urgență a Ambasadei: + 38 068 384 2016 (activă 24/7, inclusiv Whatsaap și Viber).
      zugo.md
    • julia122997
      De julia122997
      Înainte de a vorbi despre Dragobete, trebuie să spunem că Făurar (cum este numită luna Februarie), îşi are numele de la meşterii fauri care, în această perioadă, pregăteau uneltele – în special fiarele de plug – pentru un nou an agrar. Pe de altă parte, odată cu această lună, obişnuitele şezători se încheiau şi pe primul plan erau situate preocupările legate de muncile câmpului, de reparare a uneltelor, de pregătire a seminţelor şi a tuturor celor necesare semănatului, scrie istorie-pe-scurt.ro.
      Luna lui Făurar este considerată capricioasă: când plânge, când râde, când viscoleşte, când se năpusteşte gerul spunându-se că Februarie se luptă cu Martie care a luat cu împrumut câteva zile de la fratele său mai mare. Încă de la debutul lunii Februarie, în lumea satului românesc încep pregătirile pentru culturile de primăvară, pentru recolta următoare. 1 februarie aduce Triful viilor, zi în care, printr-un ritual de protecţie, viţa de vie şi pomii se stropesc cu agheasmă, spre a fi ferite de dăunători (boli, lăcuste, viermi şi gândaci). Triful mai este numit şi Năvalnicul şi se spune că ar fi fost un fecior frumos, “căzut din cer, care încurcă cărările fetelor frumoase şi nevestelor tinere. Când intra într-un sat, toată partea femeiască nu-şi mai ţinea firea şi umblau buimace.
      Personificare a dragostei pătimaşe, Năvalnicul se reîntrupează în Dragobete la 24 februarie, ca simbol al dragostei curate a tinerilor, asociată la români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure al căror patron este. Numit şi Cap de primăvară, (fiindcă din această zi debutează primăvara) Dragobetele este asociat şi cu zeul Cupidon – din mitologia romană, cu Eros, din cea greacă. I se mai spune şi Ioan Dragobete, Drăgostiţele sau Logodna păsărilor. Dragobetele aduce în vremurile noastre răsunete ale unor practici de propieţiere, ce face legătura cu un nou an roditor, cu înnoirea firii, cu o primăvară ce se doreşte a fi propice pentru semănat. Prin excelenţă o sărbătoare a fertilităţii, fiind ziua constituirii perechilor, atât pentru păsări, care îşi fac noi cuiburi sau le repară pe cele vechi, cât şI pentru oameni. Băieţii încearcă să intre în graţiile fetelor pe care le admiră, Dragobetele fiind o sărbătoare a îndrăgostiţilor, de aici şi expresia “Dragobetele sărută fetele”. Cât despre bărbaţii însuraţi, se zice că, în această zi, nu este bine să le supere pe femei! Nu e bine să te cerţi cu soţia în casă nici c-o altă femeie, că-ţi merge rău. De la Dragobete, cap de primăvară, se aprindeau în toate zilele prin casă rădăcină de iarbă mare. Dacă timpul era favorabil, fetele şi feciorii adunaţi în cete ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii, ghiocelui şi brânduşa de primăvară. Din zăpada netopită în ziua de Dragobete fetele şi nevestele tinere făceau rezerve de apă, cu care se spălau la anumite sărbători de peste an.
      Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.

      Obiceiuri şi tradiţii străvechi de sărbătoarea Dragobetelui
      Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei. Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”
      Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.
      În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu aceasta apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele. În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.
      În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.
      istorie-pe-scurt.ro
  •