Iertarea e și în lucrurile mici


    Știți, când schimbi banda dintr-o dată, de aproape te bagi în nefericitul care circulă regulamentar lângă, fie pentru că e în punctul mort sau fie pentru că pur și simplu nu îl vezi (cred că tuturor ni s-a întâmplat măcar o dată să pur și simplu nu-l vedem), iar el -în loc de înjurături și claxoane- dă din cap că nu-i nimic?

1-oaijl80-10824-b.jpg

 

Știți când ai întârziat ultima dată, deși chiar te-ai străduit să fii punctual, doar că fix atunci kharma a decis să se răzbune, de pisica a făcut pipi pe covor, ai rămas blocat în lift și nici taxiul nu venea? Iar omul care te aștepta la întâlnire ți-a dat pe sms: stai liniștit, eu beau o cafea și stau de vorbă cu mine. Hai încet.

Mi s-a întâmplat nu demult să mă supăr teribil pe cineva care mi-a comunicat greșit o treabă pe care, la rândul meu, am comunicat-o mai departe greșit. Doar că eu aveam de dres busuiocul, obrazul meu era la mijloc și tare m-am mai supărat. Până când mi-am dat seama că omul a greșit, că totuși nimeni n-a murit, putem vorbi despre asta, ne cerem scuze și nu tăiem capul nimănui. Știți ce s-a întâmplat după? Am devenit prieteni.

shutterstock_557193169-1.jpg

Tot nu demult ne-a inundat vecinul de sus, un domn care trăiește singur din pensie, cu unica fiică plecată departe de aici. Era negru de supărare după ce instalatorul a dat verdictul: era ”vina” lui. Lăsați, nenea Andronache, că nu-i un capăt de lume. Țevile se sparg și se repar, cu oamenii-i mai greu. Noi să fim sănătoși. Și i-am dat fix jumătate din bani, i-a acceptat cu insistențe și i-a mai revenit culoarea în obraji.

Eu chiar cred că în viață strângem puncte de kharma. Dacă noi suntem amabili cu niște oameni, alți oameni or să fie amabili cu noi. Dacă noi îi ajutăm pe părinții altor copii, poate și pe părinții noștri o să-i ajute cineva când copiii lor nu vor putea. Dacă noi îi învățăm pe alții meserii, poate și alții ne vor învăța pe noi din ce știu ei. Ieri a fost cu mine cineva foarte iertător. Doi cineva, de fapt. Că eram deja amărâtă destul, vinovată oricum. Dar nu m-au pedepsit. Ce credeți că mi-a spus? Că mă înțelege și să nu îmi fac griji. Și știți ce s-a întâmplat? M-a cucerit definitiv.

shutterstock_454106977-1.jpg

Fiecare om știe când greșește. Chiar și cei mai răi oameni de pe pământ. Chiar și cei mai nesimțiți șoferi din trafic. Iar atunci când nu le scoți ochii sau îi înțelegi, când nu îi claxonezi ca descreieratul, e ca și când le-ai da o îmbrățișare și o doză de putere. Ca data viitoare să fie mai atenți. Până la urmă, așa e. Dacă oricum faptele sunt consumate și necazul e pe noi, la ce bun să ne mai și certăm unii cu alții? Știți, eu am adunat câteva exemple aici; dacă vreți mai multe, căutați povești cu câini și cu copii.

siblondelegandesc.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • maria981s
      De maria981s
      Ce presupune iertarea?
      Cum ai putea să treci de această durere? Ce ai putea face? Ei bine, ai două opțiuni. Și doar una este alegerea potrivită. Poți alege să păstrezi supărarea și să îți petreci restul vieții cu durere, mânie și amărăciune. Sau poți alege să te eliberezi de acestea, să te vindeci și să te eliberezi. Este decizia de a ierta persoana care te-a rănit.
      Există o mulțime de neînțelegeri și concepții greșite despre iertare. În primul rând, iată ce nu este iertarea!
      Ce nu este iertarea
      Iertarea nu este un sentiment. Dacă ar fi fost, i-am fi iertat rareori pe alții, pentru că nu am fi simțit asta. Iertarea nu este o slăbiciune. Este nevoie de multă tărie de caracter pentru a recunoaște durerea, pentru a o declara și pentru a ierta. Iertarea nu înseamnă că trebuie să pretinzi că ceva nu s-a întâmplat. Iertarea nu înseamnă uitare. Atunci când cineva îți spune să ierți și să uiți, știi prea bine că nu este posibil. Iertarea nu înseamnă condamnarea sau iertarea unei greșeli. Și nu minimizează sau justifică o greșeală. Putem ierta o persoană fără a scuza actul. Iertarea nu este același lucru ca reconcilierea. Reconcilierea poate fi urmată de iertare, dar putem ierta o persoană care ne-a greșit fără a restabili relația cu aceasta.  Iertarea nu se bazează pe acțiunile persoanei care a greșit. Chiar dacă cealaltă persoană nu se scuză niciodată și nu își cere iertare, tot ar trebui să ierți. Iertarea nu este condiționată.Nu ierți pe cineva doar dacă face ceva anume. Iertarea nu este dreptate. Dreptatea implică, de obicei, recunoașterea greșelilor, scuze și o formă de recompensă sau pedeapsă.  Iertarea nu presupune schimbarea celeilalte persoane, acțiunile sau comportamentul său. Iertarea nu presupune încredere. Iertarea trebuie oferită în mod liber, încrederea trebuie câștigată. Încrederea trebuie să fie construită de-a lungul timpului. Iertarea nu presupune schimbarea trecutului, ci schimbarea viitorului. Iertarea acceptă și abordează trecutul, dar se concentrează asupra viitorului.  
      Ce este iertarea?
      Iertarea este o decizie. Când ierți pe cineva, iei decizia de eliberare, de acceptare, de scuzare și de creștere. În procesul de iertare, prima barieră pe care trebuie să o elimini este mintea ta. Trebuie să iei decizia să nu rămâi blocat pe un incident. Nu derula iar incidentul în minte. Este un lucru ușor de spus, dar greu de realizat. Atunci când mintea ta începe să se gândească la un incident, oprește-o! Dă-ți seama că nu se vor rezolva lucrurile astfel. 
      Când ierți, alergi proactiv să eliberezi amărăciunea, resentimentele, răzbunarea și furia față de persoana care te-a rănit. Când ierți cu adevărat, accepți mila și grația în viața ta. Adu-ți aminte să îi tratezi pe ceilalți așa cum ți-ai dori să fii tu tratat. Atunci când faci tu o greșeală, când rănești pe cineva, când înșeli pe cineva, cum ți-ai dori să fi tratat?
      Atunci când ierți, oprești puterea răului și supărării care îți blochează creșterea și dezvoltarea. Spune-ți că nu vei permite ca acest lucru să stea în calea ta sau în calea relațiilor personale. Gândește-te la iertare ca la ceva care îți va schimba viața și poate că va schimba și viața celui pe care l-ai iertat.
      eva.ro
       
    • Calandrella
      De Calandrella
      “Exista culturi in care oamenii tind sa se razbune preponderent cand este vorba de fapte ce i-au ranit pe cei apropiati. In altele, razbunarea ia nastere, in general, din furie. Sunt si culturi in care razbunarea este dictata indeosebi de rusine. In unele cazuri, un astfel de raspuns aduce linistea, insa in cele mai multe, nu, ci, din contra, vine cu un pachet intreg de emotii negative, care ajung sa le depaseasca pe cele dinaintea razbunarii”, explica, pentru Adevarul, psihologul Ionut Ghiugan.
      Dificultatea de a trece cu vederea faptele care ne-au ranit, mai ales cand este vorba despre actiuni intentionate ce au avut consecinte adanci asupra noastra nu este usor de depasit. Dar odata sucombata aceasta problema, am putea avea mult de castigat, arata studiile. Asta pentru ca iertarea este eliberatoare. “Iertarea este o conduita destul de complexa. A ierta inseamna a veni cu un raspuns mai degraba pozitiv decat negativ fata de atitudinea celui care ne-a ranit, iar raspunsul nu insemna doar fapte, ci si ganduri. Ea poate fi o predispozitie de personalitate ori doar dictata de mentalitatea structurii sociale din care facem parte”, mai spune specialistul. Spre exemplu, in mediul rural mai ales, infidelitatea barbatului este adesea iertata, pe cand cea a femeii, foarte rar. In mediul urban, lucrurile stau putin altfel, fiindca raspunsul negativ al partenerei atunci cand este inselata tinde sa devina mai frecvent decat iertarea.
      „Iertarea spirtuala se bazeaza pe utilizarea gandirii irationale”. Totodata, ne este mai usor sau mai greu sa iertam, in functie de atitudinea celui care ne-a ofensat. Daca aceasta este una de remuscare, parca putem sa ne retinem pornirile razbunatoare si sa adoptam un raspuns pozitiv. Iar daca aceasta atitudine este insotita si de scuze, lucrurile se simplifica si mai mult. Adevarata provocare este atunci cand nu avem parte nici de una, nici de alta.
      “Cand vorbim despre iertare, inevitabil asociem acest termen cu dimensiunea religioasa/spirituala transmisa cultural si social in mediul de crestere si educatie. Aceasta abordare presupune inlocuirea sentimentelor negative de ura si razbunare cu sentimente de iubire si acceptare fata de o alta persoana care ne-a creeat un prejudiciu la nivel psihologic sau social, in mod direct sau indirect. Solutia iertarii spirituale presupune ca persoana sa schimbe fundamental perspectiva fata de agresor si situatia traumatica. Sa transforme complet si integral evaluarea sa initiala, astfel raul produs si asociat agresorului devenind o stare de bine si acceptare pentru individ. In multe situatii, aceasta perspectiva reprezinta o solutie alternativa mult mai indicata pentru sanatatea fizica si psihologica a persoanei, comparativ cu abordarea bazata pe resentimente, ura si vinovatie. Totusi, iertarea spirtuala se bazeaza pe utilizarea gandirii irationale si reprezinta o solutie adaptativa incompleta”, mai spune psihologul.
      Iertarea matura. Este important de stiut ca a raspunde unei fapre reprobabile cu aceeasi moneda, pe principiul “ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” este, cel mai adesea, distructiv. “Anihilarea” acestei porniri este optiunea care ne da cele mai mari sanse sa mai avem relatii normale cu cei care ne-au ranit.
      „Din perspectiva psihologica, vorbim despre iertarea matura, adaptativa pentru individ in contextul sau de viata, o viziune realista bazata pe gandire rationala si critica. Iertarea matura presupune integrarea completa a obiectului furiei pastrand atat aspectele bune cat si pe cele rele. Aceasta perspectiva ofera persoanei sansa adaptativa de a invata din situatia negativa prin care a trecut, pentru ca in situatii similare viitoare sa poata reactiona adecvat si eficient. Iertarea matura nu presupune doar o inlocuire de emotii (emotiile negative schimbate cu emotii pozitive) ci un proces intentionat si voluntar ce implica emotii superioare (emaptie), restructurari cognitive complexe si adoptare unor comportamente prosociale” explica psihologul Ionut Ghiugan.
      Dar nu trebuie neaparat sa optam pentru o iertare oarba, ci, de preferat, pentru una ce vine pe fondul clarificarii problemei si explicarii celuilalt ca faptele sale ne-au ofensat.
      „Iertarea matura aduce o serie de beneficii importante in planul functionarii echilibrate si performante. Ajuta la vindecarea ranilor psihologice din trecut prin schimbarea perspectivei asupra contextului, agresorului si propriei persoane. Imbunatateste sanatatea fizica si psihologica, starea de confort psihic si rezistenta la noi situatii asemanatoare. Atunci cand relatia conflictuala este semnificativa pentru individ, ajuta la reconciliere si promoveaza un stil de gandire sanatos si adaptativ”, incheie specialistul.
      adevarul.ro
  •