Ai o fiică? Asigură-te că va avea încrederea şi respectul de sine atât de necesare pentru o evoluţie lină şi mulţumitoare. Nu uita că, pentru orice fată, încă din anii fragedei copilării, mama este un model de urmat. Micuţa este foarte atentă la tot ce face mama, e sensibilă la aprecierile şi sfaturile ei. Totul este estimat şi asimilat. Aşadar, fii atentă ce exemplu îi dai, chiar dacă-i bun de urmat peste ani: nu te enerva din orice, nu ridica vocea, ai grijă de felul cum arăţi, cum le vorbeşti celor din jur. Iată și alte învăţăminte ca de la mamă la fiică!
Gustos şi cu măsură
Dacă fetiţa ta se obişnuiește din fragedă copilărie să ronţăie bomboane oricând (mai ales dacă le are mereu la dispoziţie), să se înfrupte fără măsură din orice mâncare, ba chiar să fie îmbiată s-o facă pentru a creşte mare, îi va fi greu să se debaraseze de asemenea obiceiuri peste ani, când o vor necăji nesuferitele kilograme în plus. Învaţ-o de mică să se răsfeţe cu dulciuri numai din când în când! Iar îi este poftă de ceva dulce, de ce să nu aleagă fructele în locul prăjiturilor?
Prietenă cu propriul corp
Pentru a ne menține sănătoși, avem nevoie de ajutorul medicilor. Comunicarea cu aceştia face parte din etapele importante pe care fetiţa ta le are de parcurs şi care îşi vor pune amprenta pe creşterea şi dezvoltarea ei ca viitor adult. Fă în aşa fel încât să privească mersul la medic ca pe o activitate firească dintr-o zi oarecare, nu cu teamă.
Prima căreia va trebui să i se acorde atenţie este dantura. Învaţ-o cum s-o îngrijească, dar şi să apeleze la ajutorul medicului imediat ce-i nevoie. Asta, ca să aibă dinţi sănătoşi, dar şi pentru a nu fi măcinată în adolescenţă (deh, o perioadă critică) de un complex de inferioritate cauzat de aspectul dinților departe de a fi atrăgător și să nu aibă impresia că se uită toată lumea la ea.
La fel de important este să-i explici că orice problemă de sănătate privind zona genitală se rezolvă numai după o discuţie cu medicul, nicidecum cu vreo prietenă.
Spune-i că e frumoasă!
Sigur, fiecare mamă îşi iubeşte copilul şi, ca orice părinte, consideră că odrasla ei e cea mai frumoasă. Însă nu este suficient doar să-ţi admiri fiica, trebuie să-i spui că este frumoasă, să-i lauzi trăsăturile. În plus, e foarte important să fie conştientă de ele. Dacă afli că o nemulţumesc unele aspecte ale fizicului ei, găsește modalităţi de a rezolva problema. De exemplu, faceţi gimnastică împreună. Iar asta, nu doar pentru a o ajuta să arate așa cum își dorește, ci şi pentru a-i creşte încrederea în propriile forţe.
Oglindă, oglinjoară…
Nu-ţi certa niciodată fata că se fâţâie ori stă prea mult în faţa oglinzii. Dimpotrivă, ar fi bine să vadă că şi tu obişnuieşti să-i ceri mai mereu părerea acestui obiect miraculos. Învaţ-o să se îngrijească, să dea importanţă ţinutei corpului, vestimentaţiei, să aleagă hainele care-i vin bine și îi pun în valoare calităţile. Însă nu încerca să-i impui gusturile tale, ci ajut-o să-şi descopere propriul stil. Iar asta, nu pentru a fi în trend, ci pentru a se simţi bine în propria piele.
Neapărat pantofi cu toc
Sigur, nu pentru a-i purta în fiecare zi, ci doar din când în când. Iar tocurile să nu fie prea înalte. Dacă pe tine te vede umblând mai mereu în încălţăminte sport, pe care o preferă şi ea, de unde va învăţa, atunci când va dori, să devină feminină şi elegantă?
Frumoasă şi activă
O femeie frumoasă este activă, obişnuiesc să spună francezii. De ce oare? Poate pentru că o femeie activă nu e niciodată plictisită, îmbufnată, pe cale de a ceda depresiilor, ci mereu veselă, plină de vitalitate, tonică. Dar şi pentru că un asemenea fel de a fi trădează armonia interioară care îţi conferă gingăşie şi seninătate, te face puternică, încrezătoare, atrăgătoare. Aşadar, fără lâncezeală! Ieşiţi împreună la plimbare, mergeţi la un bazin de înot. Ba chiar şi câte o sesiune de shopping este bine-venită din când în când.
Zâmbiţi, vă rog!
Ai observat ce frumoşi sunt oamenii când zâmbesc? Primul semn de tandreţe pe care îl dăruim celorlalţi este zâmbetul, cel de care întotdeauna avem mare nevoie. Aşadar, învaţă-ţi fiica să le dăruiască zâmbete celor din jure. Asta, ca buna dispoziţie s-o însoţească mereu şi pretutindeni, dar şi pentru că un chip zâmbitor și luminos atrage exact ce poartă cu sine: seninătate şi bucurie.
Mama hrăneşte copilul, îl apără, îl învaţă să trăiască în armonie cu sine şi cu tot ce-l înconjoară. Doar ea îl poate învăța anumite lucruri: deprinderile îngrijirii corporale, manifestarea independenţei şi altele gesturi necesare adaptării la lumea înconjurătoare. Problemele pe care le are copilul când relaţiile lui cu mama sunt defectuoase – intră în conflict cu ceilalţi, întâmpină dificultăți de comunicare, nu are şi nu inspiră încredere, nu respectă regulile stabilite de societate – sunt de fapt problemele mamei. Rolul ei nu poate fi suplinit de nimeni, fie ei educatori, învăţători, profesori, psihologi.
Care este rolul tatălui? La început, pentru fetiţă, tatăl este cel care o iubeşte ca pe o copilă, apoi o apreciază la fel ca pe mama ei. E important ca tatăl să-i observe şi să-i admire calităţile pe care le apreciază și la mama ei: feminitate, gingăşie, cochetărie, blândeţe.
