Un cuplu de moldoveni pasionaţi de călătorii, descoperă Moldova cu rulota


    Un cuplu de moldoveni pasionaţi de călătorii, care au peste 60 de mii de abonați, a pornit în aventura vieţii. Cei doi au renunţat la avion şi de ceva timp călătoresc cu o rulotă mai neobişnuită, construită şi echipată chiar de ei.

sun5.jpg

"Hey buna, eu sunt Luminiţa şi eu Costi, am lăsat oficiile, rutina şi ne pornim în goană după soare."

Malaezia, Indonezia, India, Sri Lanka, Cambodgia sau Singapore sunt doar câteva dintre destinaţiile deja vizitate de Costi şi Luminiţa. Din 2016, au reuşit să viziteze câteva zeci de ţări de pe toate continentele. De aproape un an însă, cei doi călătoresc cu "casa după ei".

 

În 7 metri pătraţi, cei doi soţi şi-au creat o mică locuinţă dotată cu dormitor, bucătărie, baie şi chiar un birou. Costi şi Luminiţa au reuşit deja şi să testeze rulota, într-o călătorie care a durat câteva săptămâni.

"Am fost în Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, România şi Italia. Italia a fost cea mai lungă călătorie, am făcut înconjurul Italiei pe litoral, inclusiv Sicilia"

Destinaţiile exotice sau cele europene stau acum însă în lista de aşteptare din cauza pandemiei.

LUMINIŢA PLĂMĂDEALĂ/vloggeriţă: "Noi acum am început să călătorim prin Moldova, am găsit foarte multe locuri frumoase, de care
pur şi simplu nu ne-am aşteptat "

Prin Moldova călătoresc de câteva săptămâni, dar până vor fi deschise hotarele planifică să parcurgă încă mulţi kilometri pe acasă.

publika.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Semiluna de Bronz este un proiect de antreprenoriat social prin turism eco-tradițional în zonele rurale din Republica Moldova ce tinde să valorifice și să dezvolte aceste regiuni după modelul de dezvoltare sistemică a unei comunități, un model dezvoltat și implementat de experți sociali în Moldova.

      Proiectul își propune să atragă atenția cetățenilor și oaspeților Moldovei asupra frumuseții și unicității țării noastre, a istoriei bogate cu o cultură diversă, nenumărate obiceiuri și tradiții. Necunoscută și, uneori, uitată de generația tânără, istoria Moldovei, ar trebui să reprezinte o bogăție și să atragă interesul față de această țară.

      Zona istorico-culturală și ecologică din Cărbuna include case tradiționale perfecte pentru odihnă în grup, familie și individuală, devenind o escapadă în mediul rural și tururi rurale cu gastronomie tradițională și activități sănătoase, creînd relații autentice cu sătenii, oameni harnici, gospodari și primitori.

      Surpriza evenimentului a fost posibilitatea de a vizita în premieră cetatea Sfântului Ilie – replica unei cetăți medievale construite pe ruinele unei cetăți legendare în satul Cărbuna - care este situată în vecinătatea satului și pe acoperișul cărei se deschide o priveliște panoramică minunată peste satul Cărbuna și pădurile din vecinătate. Vadim Țărnă, președintele Asociației Naționale a Experților și Asistenților Sociali din Moldova a accentuat: „Cetatea a devenit deja cartea de vizită a satului ș simbolizează perioada de glorie a statului Moldav și punctul de plecare pentru renașterea Republicii Moldova prin dezvoltarea economică, culturală, ecologică a localităților mici.”

      Astfel cum Semiluna de Bronz este un proiect de antreprenoriat social, venitul obținut în satul Cărbuna va fi investit în construcția și înființarea Muzeului de Istorie și Cultură Rurală, unde vor fi expuse artefactele istorice colectate de profesoara de istorie din sat dna Lidia Domenti „Cărbuna are cu ce se mîndri, fiindcă aici se găsesc artefacte din toate straturile culturale istorice existente în această regiune, începînd cu cultura Cucuteni-Tripolie. Ca profesoară de istorie, cunosc valoarea artefactelor din trecut, astfel, din obiectele tradiționale și istorice adunate de mine de la consăteni este posibil de creat deja un muzeu care să păstreze vie amintirea veacurilor trecute.  Totodată, crearea muzeului va contribui la educarea tinerelor generații în spiritul dragostei de patrie și mîndrie pentru neam.„
      La eveniment a fost prezent și domnul doctor habilitat Valentin Dergaciov: „odată cu descoperirea „Tezaurului de la Cărbuna” în anul 1961, Cărbuna a devenit cunoscută savanților din întreaga lumea. Depozitul conține peste 1000 de artefacte ce reprezintă cultura Cucuteni-Tripolie, iar obiectele descoperite sunt unice pentru acea perioadă - mileniul IV înainte de Hristos. În contextul realizărilor curente, este foarte binevenită conlucrarea interdisciplinară între diverse profesii și interinstituțională între organizațiile societății civile și autoritățile publice locale.”

      Evenimentul de lansare a Zonei istorico-culturale și ecologice Cărbuna marchează încă o etapă realizată în amplul proces de dezvoltare comunitară început cu trei ani în urmă în satul Cărbuna de către AO Proiectul Casa Mare în parteneriat cu Asociația Națională a Experților și Asistenților Sociali și Primăria din localitate.  
      Vă invităm să fiți gazdele căsuțelor tradiționale, ca, împreună să contribuim la renașterea Moldovei.
      Pentru informații suplimentare: Alina Zagorodniuc,
      Mobil: 069874831,
      e-mail: alina.zagorodniuc@gmail.com
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Autoritățile din Ucraina au extins perioada de carantină până pe 31 august curent, cu menținerea restricțiilor de intrare în Ucraina pentru cetățenii străini. Totuși, traversarea frontierei de către cetățenii Republicii Moldova poate fi efectuată în anumite condiții.
      Intrarea și aflarea pe teritoriul Ucrainei va fi permisă cetățenilor noștri în cazul prezentării poliței de asigurare, care va servi drept garanție pentru achitarea cheltuielilor legate de tratarea coronavirusului, cu plasarea obligatorie în locuri determinate (la rude, prieteni, spații arendate) sau spații de observație (carantină) pe o perioadă de 14 zile, cu instalarea aplicației „Acțiune acasă” în telefonul mobil personal.
      Totodată, cetățenii care vor prezenta rezultatul negativ al testării COVID-19 (prin metoda PCR), după traversarea frontierei de stat a Ucrainei, vor fi exceptați de la obligația plasării în carantină și monitorizării prin aplicația „Acțiune acasă”.
      Tranzitarea teritoriului Ucrainei în ambele sensuri de către cetățenii Republicii Moldova, fără plasarea la autoizolare (observare) pentru o perioadă de 14 zile, poate fi realizată în baza prezentării unei dovezi a faptului că tranzitarea va fi efectuată pe parcursul a două zile (drept exemplu poate servi biletul de călătorie cu autocarul) și a poliței de asigurare pentru achitarea cheltuielilor legate de tratarea coronavirusului.
      În lista persoanelor care nu cad sub obligațiunea plasării în spațiile de observație (carantină) sau autoizolare pentru o perioadă de 14 zile au fost incluși și conducătorii autocarelor de curse internaționale regulate de pasageri.
      Zugo.md menționează că polița de asigurare pentru acoperirea costurilor asociate tratamentului COVID-19 sau observației urmează a fi emisă de o companie de asigurări înregistrată în Ucraina sau de o companie de asigurări străină, care are reprezentanță în Ucraina sau are un partener (companie de asigurări) în Ucraina. Valabilitatea poliței de asigurare urmează să acopere perioada de ședere în Ucraina.
      Reiterăm că în Ucraina rămâne în vigoare purtarea obligatorie a măștilor de protecție în locurile publice și la serviciu, menținerea distanței sociale și respectarea altor măsuri de protecție individuală.
      În cazul apariției unor situații problematice, apelați serviciul consular al Ambasadei Republicii Moldova la +380-44-521-22-79 sau email: kiev@mfa.gov.md. În cazuri excepționale se va apela linia telefonică de urgență a Ambasadei: + 38 068 384 2016 (activă 24/7, inclusiv Whatsaap și Viber).
      zugo.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Prețurile pentru un sejur de cinci nopți în Grecia încep de la 250 de euro, într-un apartament închiriat în regim hotelier, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.
      Împreună cu soția și alți patru prieteni de familie, Cosmin Curelariu a ajuns pe plaja însorită din Haldikiki chiar în ziua în care Grecia și-a deschis granițele pentru turiști.
      „Am așteptat trei ore în vamă, nu a fost așa de rău. Era într-adevăr aglomerat, dar un minut maximum de mașină a durat. Nu au mai controlat absolut nimic, decât buletinele și atât, nu ne-au luat temperatura, absolut nimic. Majoritatea mașinilor erau din România, zic că undeva la 80-90%”, a povestit Cosmin Curelariu la Digi24.
      După trei luni de restricții, el și prietenii lui se vor bucura timp de 15 zile de soarele Greciei.
      „Pe plajă deocamdată nu este foarte multă lume, de ieri s-a dat drumul la sezon, dar în zilele următoare sigur vor veni, pentru că eram foarte mulți în vamă”, spune Cosmin.
      Sute de turiști români au plecat sau au rezervat deja vacanțe în străinătate. O săptămână de cazare pentru un cuplu, într-un apartament din Grecia, porneşte de la 250 de euro.
      „Perioada 15 iunie-15 iulie pe nordul Greciei sunt în jur de 400 (de persoane) care pleacă cu mașina proprie, din care chiar jumătate s-au înscris în ultimele trei săptămâni - o lună, pentru că Grecia a comunicat foarte bine, a anunțat când deschide frontiera terestră, a anunțat când deschide frontiera internațională”, spune Alin Burcea, proprietarul unei agenții de turism.
      „O parte din turiști aveau deja rezervate sejururi după 15 iunie și bineînțeles că au profitat, nu au avut de ce să le mai reprogrameze sau anuleze, ținând cont că se poate merge în Bulgaria și Grecia, cel puțin. Românii vor pleca mai ales începând cu a doua parte a lunii iulie, de fapt și când e vârful de sezon, în acest an poate chiar până în octombrie”, este de părere consultantul în turism Traian Bădulescu.
      Până când mai așteaptă vacanțele în Turcia
      Vacanțele în Turcia, o altă destinație de vacanță preferată de români, mai au de așteptat. După relaxarea de la 1 iunie, cazurile noi de coronavirus au crescut.
      „Practic, după data de 1 iunie cam toți turcii au ieșit și atunci numărul de infectări a crescut, dar vor scădea, ca la noi. Noi estimăm ca o dată de plecare, și nu vorbesc numai de noi, vorbesc de colegii noștri tur-operatori, data de 15 iulie”, spune Alin Burcea.
      Pe litoralul românesc, în această perioadă, un sejur de 5 nopți la un hotel de trei stele ajunge la 1.200 de lei de persoană.
      digi24.ro
       
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Ministerul de Externe de la Chişinău a oferit informaţii detaliate cu privire la condiţiile de călătorie pentru moldoveni, transmite Știri.md cu referire la publika.md. 
      Doar două state nu au interdicţii de intrare pentru niciun străin. Este vorba despre Albania şi Belarus. Aşadar, nici moldovenii nu au restricţii de intrare pe teritoriul albanez şi nu sunt obligaţi să stea 14 zile în autoizolare atunci când ajung acolo. 
      Se poate intra cu uşurinţă şi în Belarus, fără a fi impusă carantină. Tot ce li se cere moldovenilor este un certificat medical care să ateste faptul că nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, efectuat cu cel mult două zile înainte de data trecerii frontierei. Din 16 iunie, cursele aeriene de pe ruta Chişinău-Minsk au fost reluate. 
      Încă trei ţări permit cetăţenilor moldoveni să intre pe teritoriile lor, dar sunt obligaţi să stea în carantină timp de 14 zile. E vorba de Irlanda, Slovenia şi Marea Britanie. 
      Restul ţărilor interzic complet accesul moldovenilor cu excepţia celor care au contracte de muncă, urgenţe medicale sau permis de şedere. 
      12 dintre ţările din Uniunea Europeană nu au anunţat, deocamdată, data la care vor ridica aceste restricţii. Este vorba despre România, Austria, Belgia, Cehia, Croaţia, Estonia, Grecia, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. 
      Majoritatea acestor state menţin obligativitatea de carantină timp de 14 zile pentru moldovenii cu acte în regulă care ajung în această perioadă acolo.
      În acelaşi timp, Lituania a anunţat că permite doar accesul cetăţenilor care provin din ţări în care s-au înregistrat cel mult 25 de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 la o sută de mii de locuitori. Moldova însă a depăşit acest indicator de 15 ori.
      Şi Ucraina a anunțat zilele trecute că nu ne primește din acelaşi motiv. Nu au anunţat când vor redeschide graniţele pentru cetăţenii noştri nici ţările de pe bătrânul continent din afara UE, precum Elveţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia.
      Alte ţări din Europa, precum Franţa, Germania, Olanda, Portugalia şi Spania au informat că menţin aceste restricţii până în data de 1 iulie. Situaţia nu este diferită nici în privinţa altor state. 
      Moldovenii nu pot merge în Canada, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unit, Japonia, Statele Unite, Israel sau Rusia. Autorităţile din SUA au anunţat însă că îşi vor revizui decizia în 21 iunie, cele din Israel în 1 iulie, iar restul nu au specificat o dată exactă.
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Al doilea studiu arată o foarte mare conformitate cu comportamentele recomandate pentru prevenirea răspândirii infectării cu COVID-19, transmite Știri.md.
      Percepția riscului rămâne stabilă.
      Mai puțini oameni practică comportamente nesănătoase în stilul de viață.
      Procentul persoanelor care sunt de acord că purtatul măștilor în locurile publice trebuie să fie obligatoriu și că vor continua să respecte măsurile, chiar dacă acestea nu vor mai fi recomandate, este în creștere.
      80% sunt de acord cu redeschiderea școlilor și grădinițelor.
      Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înțelege percepțiile populației în materie de riscuri, cunoștințe, surse de informare și atitudinea față de inițiativele de răspuns la pandemie ale autorităților și alte variabile, pentru a consolida și îmbunătăți măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervențiile și comunicarea în situații de criză.
      Al doilea val de sondaj a fost efectuat în perioada 14-21 august 2020, pe un eșantion probabilist de 1.009 persoane din 343 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.
      Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova.
      Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook.
      Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.
      Principalele rezultate:
      -38% din respondenți (în creștere cu 5% față de primul studiu) consideră că este posibil să se infecteze și că s-ar putea infecta cu COVID-19 și aceasta ar fi grav, iar 28% (23% în iulie) cred că nu ar fi grav.
      -90% dintre respondenți apreciază drept bine sau foarte bine nivelul lor de cunoaștere a măsurilor de protecție.
      Deși se simt mai încrezători în ceea ce privește cunoștințele pe care le au despre cum să se protejeze, respondenții se simt și mai puțin capabili să evite o infecție.
      -Peste 80% din respondenți susțin că le este ușor să găsească, înțeleagă și să urmeze informațiile și recomandările privind infecția COVID-19.
      Pe de altă parte, pentru unu din trei respondenți este dificil să aprecieze dacă informațiile despre COVID-19 în mass-media sunt de încredere.
      -70% dintre respondenți (în creștere cu 4% față de iulie) raportează că se informează despre virus des sau foarte des.
      -În decursul săptămânii de la perioada de colectare a datelor, aproape fiecare al doilea respondent folosește mască de folosire multiplă, 35% – mască chirurgicală sterilă de unică folosință, iar 23% – mască nesterilă de unică folosință.
      Deși măștile de singură folosință se recomandă să fie schimbate după prima folosire, doar 84% au respectat această recomandare în cazul măștilor chirurgicale sterile și 65% în cazul măștilor nesterile.
      În medie, masca nesterilă este purtată de 5,2 ori înainte de a fi schimbată cu una nouă, masca chirurgicală sterilă – de 5,3 ori, iar cea de folosire multiplă – de 4,5 ori.
      -Al doilea studiu arată că mai mulți oameni simt că virusul este aproape de ei (18,5 în iulie și 30% în august).
      -59% din respondenți continuă să considere că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus.
      -83% din respondenți sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.
      - Peste 90% din populația adultă susține că a respectat principalele măsuri de prevenire a infecției: purtarea măștii, spălarea pe mâini cu săpun timp de 20 secunde, utilizarea dezinfectanților, acoperirea nasului și a gurii în caz de tuse sau strănut, respectarea distanței sociale.
      Pe de altă parte, doar 59% au evitat evenimente sociale.
      -47% din respondenți susțin că situația lor financiară personală s-a înrăutățit în ultimele 3 luni, iar pentru 49% a rămas neschimbată.
      - Al doilea studiu arată o descreștere semnificativă a comportamentelor nesănătoase la populație: 13% au făcut mai puțin sport decât de obicei (față de 34% în iulie), 5% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (17% în iulie) și 2% au băut mai mult alcool, decât de obicei (8% în iulie).
      - Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a scăzut de la 60,5 în iulie la 28% în august.
      - Respondenții au, în general, încredere mare în conversațiile cu familia / prietenii, consultațiile medicilor și în Organizația Mondială a Sănătății (ultimele două surse înregistrând o creștere semnificativă de încredere față de primul studiu). Medicul de familie, medicii în general și angajatorul continuă să fie cei mai de încredere.
      - Continuă să existe o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul trebuie să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19.
      82% dintre respondenți (80% în iulie) sunt de acord cu purtarea măștilor în spațiul public.
      52% (față de 61% în iulie) sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane.
      Doar 41% (în scădere cu 11% față de primul studiu) sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă. 72% din respondenți consideră că persoanele care vin de peste hotare ar trebui să fie auto-izolați.
      -80% din respondenți sunt de acord cu redeschiderea școlilor și grădinițelor.
      - Acceptarea unui vaccin, dacă ar fi disponibil, nu s-a schimbat, fiind în proporție de 31%.
      Factorii principali care ar favoriza acceptarea vaccinului sunt: dacă vaccinul este utilizat de mai mult timp, fără efecte secundare grave; dacă vaccinul este utilizat și în alte țări; țara în care este produs vaccinul și recomandarea de la medicul de familie.
      -79% din persoane sunt de acord cu deschiderea frontierelor, reluarea zborurilor și deschiderea piețelor (în creștere cu 9% față de iulie), iar la polul opus 30% nu sunt de acord cu deschiderea sălilor de sport și fitness (în descreștere cu 11% față de iulie).
      -73% dintre respondenți sunt de acord că vor continua să respecte restricțiile, chiar dacă nu vor mai fi obligatorii sau recomandate (în creștere cu 9% față de primul studiu).
      În total, sunt planificate 4 runde ale studiului. Următorul val de colectare a datelor este planificat pentru mijlocul lunii octombrie 2020.

       
  •