Un artist din Japonia crează povești pe frunze


    Arta și natura – ce ar putea fi mai deosebit decât această combinație?! E întrebarea retorică pe care și-o adresează fanii unui artist din Japonia. Acesta reușește să ne „spună” povești pe frunze, exprimând emoții și scene parcă rupte din filme.

collage-62.jpg

Nu există un mod corect sau greșit de a face artă, transmite boredpanda.com, iar artistul japonez – care „se semnează” pe Instagram ca Lito Leaf art – este un bun exemplu. De-a lungul anilor, acesta a creat sute de astfel de creații, fiind și o ocupație perfectă pentru a face față ADHD-ului său – spune el.

Descoperă câtă viață poate prinde o frunză în imaginile de mai jos. 

image.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.pngimage.png

zugo.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Phil Beastall și-a câștigat faima cu o reclamă de Crăciun realizată cu un buget de doar 55 de euro. „Dragostea este un cadou” a devenit viral datorită mesajului emoţionant. Acest film este plin de emoţie şi este vorba despre un bărbat care numără zilele până la Crăciun pentru a-şi continua tradiţia din fiecare an, creată în urma unui moment tragic din trecut, moartea mamei acestuia.
      Acesta aşteaptă cu nerăbdare ziua în care îşi va primi mult-aşteptatul cadou de Crăciun, lăsat de mama lui. El va asculta încă o casetă dintre cele pe care i le-a lăsat mama lui pentru fiecare an, de la 21 de ani până la 30 de ani, însă, de această dată, este ultima. Bărbatul ascultă emoţionat vocea mamei, care îi spune că acesta este ultimul an în care îi va vorbi prin intermediul casetei şi alege să îi povestească cea mai frumoasă zi din viaţa ei, momentul în care l-a născut. Criticii au găsit filmul din 2018 mai bun chiar decât cel al lui John Lewis.
      Noul său film, intitulat „Aniversarea”, începe cu un filmuleț redat de un aparat video, în care un bărbat îi oferă soției sale un cadou cu ocazia aniversării căsătoriei. Femeia oprește televizorul și se îndreaptă spre un birou dintr-o cameră întunecată și mohorâtă. Aprinde lampa de birou, deschide un sertar și scoate o fotografie înrămată a regretatului ei soț, pe care o privește cu jale.
      Așază tabloul pe birou după care scoate un album foto. Deschide albumul care prezintă o colecție veche de fotografii de la fiecare aniversare a căsătoriei. Femeia zâmbește în timp ce își amintește cum au vizitat China împreună cu ocazia aniversării de 30 de ani și cum au mers în camping pentru a marca cel de-al 49-lea an de căsătorie. Când întoarce pagina cu cea de-a 50-a aniversare, femeia nu mai reacționează. Soțul ei a murit înainte de a putea sărbători a 50-a aniversare împreună, când trebuia să-și reînnoiască jurămintele. Ștergându-și lacrimile, femeia aprinde o lumânare în memoria soțului ei, spunând: „La mulți ani, dragul meu”.
      tabu.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Dispariția celor dragi lasă un gol foarte dificil de suplinit, iar suferința este amplificată de faptul că nu-i vei mai vedea sau auzi. În cadrul unui forum online o femeie de 48 de ani care și-a păstrat anonimatul a cerut sfaturi pentru a reuși să-și revină după decesul celei mai bune prietene. Cel mai mult își dorea să accepte realitatea tristă că nu va mai putea niciodată să o îmbrățișeze sau să râdă împreună cu ea.
      „Prietena mea a murit și nu știu ce ar trebui să fac acum”, a scris ea. Foarte multe persoane i-au răspuns cu mesaje de condoleanțe și au împărtășit propriile experiențe legate de o astfel de pierdere, dar cel mai emoționant răspuns a fost povestea unui bătrân care i-a adus din nou speranța.
      Iată care a fost răspunsul acestuia pentru momentele în care îți este dor de o persoană dragă pe care nu ai cum să o vezi din nou:
      „Eu sunt bătrân, am trecut de 70 de ani, ceea ce înseamnă că am supraviețuit multor lucruri, printre care și pierderea multor persoane pe care le-am iubit și care îmi făceau viața frumoasă. Am pierdut cunoștințe, prieteni, colegi de serviciu, rude, profesori, mentori, vecini, elevi, bunici și pe mama mea. Nu am avut copii, așa că nu îmi pot imagina această durere, dar uite ce te sfătuiesc eu.
      Aș vrea să-mi fie ușor să-ți spun că te vei obișnui să afli că o persoană a încetat din viață, dar eu nu am reușit niciodată. Nici nu vreau să ajung așa, impasibil față de moarte. De fiecare dată când pierd pe cineva mă simt supărat, indiferent de circumstanțe. Nu vreau să ajung la o stare în care cred că nu mai contează, că va trece și gata. Cicatricile lăsate în suflet de pierderea celor pe care i-ai iubit arată că ești capabilă de afecțiune și că ai avut o relație specială cu acele persoane. Iar dacă durerea este acută atunci și încrederea și afecțiunea au fost profunde. Nu te lăsa descurajată.
      Cicatricile emoționale sunt o mărturie a unei vieți complete. Îți arată că ai iubit și ai trăit din plin, că sufletul tău a trecut prin momente care l-au afectat profund, dar că ai reușit de fiecare dată să continui să trăiești și să iubești. Cicatricile sunt mult mai puternice decât etapa inițială când nu ai fost deloc atinsă de durere. Sunt urâte numai pentru cei care nu văd frumusețea interioară.
      Vei vedea că durerea apare și dispare, în valuri. La început vei avea impresia că ești pe un vas care se scufundă și că te vei îneca în orice secundă. Totuși, faptul că totul plutește în jurul tău îți va aminti de frumusețea de dinainte și că viața poate avea și părți magice. Nu vei putea decât să încerci să rămâi la suprafață și este în regulă, nu încerca să faci mai mult deocamdată. Găsește ceva de care să te agăți și continuă să reziști. Poate fi un lucru fizic cum sunt fotografiile sau ceva psihologic precum amintirile speciale.
      La început valurile din jurul tău vor fi foarte înalte și se vor prăbuși asupra ta fără milă. Vor veni la câteva secunde și nu vei avea timp să respiri. Continuă să plutești și nu renunța. După o vreme, poate câteva săptămâni, poate câteva luni, vei observa că valurile sunt la fel de înalte, dar că apar mai rar sau îți lasă o cale de a avansa. Totuși, când se prăbușesc asupra ta vei avea impresia că ești la început. Diferența este că între ele poți respira liber și poți reveni la activitățile care îți plac.
      Nu vei ști niciodată ce poate provoca acutizarea durerii. Poate fi o melodie, un tablou, un peisaj, o intersecție din trafic sau mirosul cafelei de dimineață. Poate fi orice, iar valul care te sufocă temporar va urma. Între valuri, însă, este viață. După ceva timp vei observa că valurile nu mai sunt atât de înalte și amenințătoare. Nu mai vin neanunțate, ci le poți prevedea. O aniversare, Crăciunul sau alte date speciale și te poți pregăti. Vei ști că un val nu te poate înfrânge și că vei fi bine după ce trece.
      Valurile nu se vor opri niciodată și chiar dacă uneori ai vrea să dispară, prețul ar putea fi abandonarea amintirilor care te-au transformat în persoana care ești astăzi. Acceptă că durerea nu se va vindeca niciodată complet și gândește-te că astfel de cicatrici arată și norocul de a fi iubit și a fi fost iubită la rândul tău. Nimeni nu poate șterge amintirile pe care le-ai împărtășit cu cei dragi. Dragostea este pentru cei curajoși, așa că nu te rușina de cicatricile lăsate de pierderea lor. Ele arată că inima ta nu a obosit să iubească”.
      eva.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Natalie și Ben, din Marea Britanie, și-au dat seama că fiica lor, Ophelia, este diferită față de ceilalți copii atunci cînd la vîrsta de opt luni a spus primul cuvînt. Ea a spus primul cuvînt - „bună”- cu cîteva luni înainte decît un copil normal. „De aici a început totul. A început să spună culorile, literele, numerele foarte devreme, spre deosebire de alți copii”, a spus Natalie, mama fetei.
      La vîrsta de doi ani, Ophelia, primul copil al cuplului, deja memorase și recita alfabetul. După ce s-au interesat despre evoluția normală a copiilor, părinții au realizat că au un copil înzestrat, așa că au dus-o la un psiholog specializat în copiii cu IQ mai mare de mediu. Ophelia a dat testul Stanford-Binet, care evaluează copiii de la vîrsta de doi ani în domenii precum consțiința spațială și abilitățile verbale și logice. Scorul mediu este de 100, majoritatea variind între 85 și 115.
      Ophelia a ajuns la scorul de 171. Cu toate astea fetița are în mare parte aceleași activități precum alți copii: se joacă, sare – la fel ca ceilalți de vîrsta ei, doar că se întîmplă ca ei să-i placă să învețe și să încerce lucruri noi, spune mama ei. „Atunci cînd discutăm, simt că discut cu o persoană de 19 ani”, afirmă tatăl Opheliei.
      Psihologul specializat în copiii înzestrați spune că micuții înzestrați pot fi recunoscuți prin faptul că pun foarte multe întrebări. 
      noi.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Planul femeii de 54 de ani e să poarte ținuta de la nuntă în fiecare zi din următorul an.
      Pentru a-și face cunoscut „pariul” în întreaga lume, Dawn a creat și o pagină de Facebook specială, denumită „Durata de viață a unei rochii de mireasă”. „Deci, la data de 3 august am ajutat-o să fie frumoasă, dar n-am vrut să mă opresc aici. În următoarele zile am convins-o să mă poarte din nou și din nou. Aceasta e povestea reală a unei rochii de mireasă. Sper să vă placă”, a fost mesajul de întâmpinare de pe rețeaua de socializare.

      În galeria foto de mai jos o puteți vedea la shopping sau chiar făcând curățenie în casă!

      „În ziua de după nuntă mi-am chemat prietenii la un grătar și am gătit îmbrăcată în rochie. Ziua următoare am făcut paddleboarding și, de asemenea, am purtat rochia la Tesco”, le-a declarat Dawn jurnaliștilor englezi care au devenit interesați de subiect. În alte fotografii de pe Facebook, se poate vedea cum ambițioasa mireasă dă cu aspiratorul, pune rufele la uscat și se distrează la un concert cu rochia pe ea.




      În primă fază, Dawn Winfield-Hunt ar fi vrut ca durata acestei experiențe inedite să fie de numai o săptămână, dar s-a răzgândit, propunându-și să se îmbrace ca o mireasă timp de un an. Evident, ea își face timp și pentru a-și spăla rochia, așa cum s-a întâmplat și după ce a căzut în mare cu ocazia reprizei de paddleboarding (un fel de surfing). „Începuse să miroasă”, a recunoscut Dawn.

      perfecte.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Cel mai recent proiect al său intitulat "People Matching Artworks" este dovada vie a acestui lucru. Deşi ai putea fi tentat să crezi că fotografiile lui Draschan sunt regizate, secretul din spatele lor este o răbdare de fier. 

      Stefan a petrecut multe ore vizitând diferite muzee din Paris, Viena şi Berlin, unde a aşteptat vizitatorii care să se potrivească într-un mod amuzant cu o anumită operă de artă.Rezultatul constă în imagini umoristice şi unice al armoniei neaşteptate dintre oameni şi lucrările expuse. În cele mai multe dintre fotografii, hainele oamenilor sunt cele care se aseamănă cu arta, dar există şi oameni a căror coafură, culoare sau barbă se identifică cu aceasta. 

      Iată imagini în care oamenii par rupţi din opere de artă!





























      eva.ro
  •