Tradiţii amuzante de Paşte în lume


    Odata cu apropierea Pastelui, fiecare tara sau regiune geografica celebreaza acest eveniment printr-o serie de manifestari originale, prilej pentru etnologii britanici sa alcatuiasca un clasament al celor mai ciudate si amuzante tradiţii si obiceiuri.

easter-eggs1.jpg

Unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paşte are loc în Republica Cehă, în Ungaria şi Slovacia, unde tradiţia cere ca femeile să fie plesnite cu palmele sau biciuite peste fese, în Lunea cea mare. Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate cu câteva panglici la unul din capete. Această biciuire se presupune a fi simbolică şi, potrivit legendei, deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, ele trebuie plesnite peste fese pentru a rămâne sănătoase şi frumoase în anul în curs.

În Finlanda, copiii se îmbracă frumos şi încep să cerşească pe străzi, cu feţele mânjite cu funingine şi încălecând cozi de mătură. În anumite zone din vestul Finlandei, oamenii aprind focuri mari în Duminica Paştelui. Se spune despre acest obicei că alungă vrăjitoarele care zboară prin aer între Vinerea Mare şi Duminica Paştelui.

În Joia cea mare, în oraşul Verges din Spania, se organizează anual un "dans al morţii", care include şi o paradă pe străzile acestui oraş medieval. Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. Dansul morţii începe la miezul nopţii şi se desfăşoară timp de trei ore, uneori prelungindu-se până la primele ore ale dimineţii.

În Polonia, dacă bărbatul, care este considerat capul familiei, participă la prepararea pâinii tradiţionale de Paşte, legenda locală spune că mustaţa lui va albi şi aluatul pentru pâine nu va creşte. Din acest motiv, fericitului cap de familie îi este interzis să ajute la treburile din bucătărie.

Peste 4.500 de ouă sunt folosite pentru prepararea unei omlete gigantice, în fiecare an, pe străzile oraşului Haux, din Franţa. Această omletă va trebui să hrănească până la 1.000 de persoane şi este coaptă într-un vas uriaş, amplasat în piaţa centrală, la ora prânzului.

În Elveţia, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare de Paşte, folosind panglici colorate din hârtie, flori şi ouă vopsite, pentru a le decora. Această tradiţie celebrează simbolul apei, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi.

În Germania, tradiţia cere aprinderea unui foc mare de Paşte, folosind brazii de Crăciun, rămaşi din timpul iernii. Focul este un simbol al victoriei repurtată de frumoasa şi însorita primăvară asupra zilelor reci ale iernii.

Iepuraşul de Paşte este cel mai popular simbol al acestei sărbători, graţie americanilor, dar în Australia, oamenii preferă unul din marsupialele native, denumit Bilby (Macrotis lagotis).

Şi Marea Britanie are o tradiţie originală pentru această sărbătoare. În timpul Festivalului Hocktide din localitatea Hungerford, poliţiştii din oraş claxonează de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi, pentru a-i chema să se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală tuturor femeilor, în schimbul unui sărut.

csid.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Echipa Publika TV a mers la cumpărături pentru a vedea cât costă în acest an masa de Paşte pentru o familie, transmite Știri.md.
      Am pus pe listă toate ingredientele pentru bucatele tradiţionale de Paşti. Un kilogram de carne de miel costă 100 de lei.
      Oamenii care nu preferă carnea de miel o pot înlocui cu cea de iepure. Preţul unui kilogram este de 126 de lei şi 50 de bani.
      Pentru o masă bogată în vitamine, nu uităm de legume.
      De pe masa de sărbătoare nu pot să lipsească nici legumele. Pentru un kilogram de roşii trebuie să plătim 30 de lei, la fel ca şi pentru unul de castraveţi, iar o legătură de ridiche costă 22 de lei şi pentru o legătură de verdeţuri trebuie să achităm 12 lei.
      Sărbătorile Pascale sunt asociate cu ouăle roşii. Un carton cu zece ouă costă în jur de 20 de lei, iar vopseaua, cel puţin patru lei.
      Magazinele mai propun şi ouă vopsite şi fierte. Preţul a zece bucăţi este de 50 de lei, cu aproximativ 30 de lei mai mult decât ouăle obişnuite.
      Pasca şi cozonacii sunt nelipsiţi de pe masa de sărbătoare.
      Pentru gospodinele care nu vor să coacă pască sau cozonaci, în magazine există o mare varietate de produse începând de la cele autohtone şi terminând cu panetone. Preţurile variază de la 40 de lei până la aproximativ 150 de lei. 
      Bucatele merg mai bine dacă sunt stropite cu alcool: o sticlă de vin costă de la câteva zeci de lei.
      În total, coşul pentru masa de Paşte ne-a costat 591 de lei. Asta în condiţiile în care pensia medie din ţara noastră este de 1.131 de lei.
      Aşadar, persoanele în etate vor avea de ales: ori să cheltuie aproape jumătate din pensie pentru masa de Paşte, ori să renunţe la anumite produse cum ar fi carnea de miel, panetonele sau chiar legumele.
      publika.md
    • julia122997
      De julia122997
      Înainte de a vorbi despre Dragobete, trebuie să spunem că Făurar (cum este numită luna Februarie), îşi are numele de la meşterii fauri care, în această perioadă, pregăteau uneltele – în special fiarele de plug – pentru un nou an agrar. Pe de altă parte, odată cu această lună, obişnuitele şezători se încheiau şi pe primul plan erau situate preocupările legate de muncile câmpului, de reparare a uneltelor, de pregătire a seminţelor şi a tuturor celor necesare semănatului, scrie istorie-pe-scurt.ro.
      Luna lui Făurar este considerată capricioasă: când plânge, când râde, când viscoleşte, când se năpusteşte gerul spunându-se că Februarie se luptă cu Martie care a luat cu împrumut câteva zile de la fratele său mai mare. Încă de la debutul lunii Februarie, în lumea satului românesc încep pregătirile pentru culturile de primăvară, pentru recolta următoare. 1 februarie aduce Triful viilor, zi în care, printr-un ritual de protecţie, viţa de vie şi pomii se stropesc cu agheasmă, spre a fi ferite de dăunători (boli, lăcuste, viermi şi gândaci). Triful mai este numit şi Năvalnicul şi se spune că ar fi fost un fecior frumos, “căzut din cer, care încurcă cărările fetelor frumoase şi nevestelor tinere. Când intra într-un sat, toată partea femeiască nu-şi mai ţinea firea şi umblau buimace.
      Personificare a dragostei pătimaşe, Năvalnicul se reîntrupează în Dragobete la 24 februarie, ca simbol al dragostei curate a tinerilor, asociată la români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure al căror patron este. Numit şi Cap de primăvară, (fiindcă din această zi debutează primăvara) Dragobetele este asociat şi cu zeul Cupidon – din mitologia romană, cu Eros, din cea greacă. I se mai spune şi Ioan Dragobete, Drăgostiţele sau Logodna păsărilor. Dragobetele aduce în vremurile noastre răsunete ale unor practici de propieţiere, ce face legătura cu un nou an roditor, cu înnoirea firii, cu o primăvară ce se doreşte a fi propice pentru semănat. Prin excelenţă o sărbătoare a fertilităţii, fiind ziua constituirii perechilor, atât pentru păsări, care îşi fac noi cuiburi sau le repară pe cele vechi, cât şI pentru oameni. Băieţii încearcă să intre în graţiile fetelor pe care le admiră, Dragobetele fiind o sărbătoare a îndrăgostiţilor, de aici şi expresia “Dragobetele sărută fetele”. Cât despre bărbaţii însuraţi, se zice că, în această zi, nu este bine să le supere pe femei! Nu e bine să te cerţi cu soţia în casă nici c-o altă femeie, că-ţi merge rău. De la Dragobete, cap de primăvară, se aprindeau în toate zilele prin casă rădăcină de iarbă mare. Dacă timpul era favorabil, fetele şi feciorii adunaţi în cete ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii, ghiocelui şi brânduşa de primăvară. Din zăpada netopită în ziua de Dragobete fetele şi nevestele tinere făceau rezerve de apă, cu care se spălau la anumite sărbători de peste an.
      Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.

      Obiceiuri şi tradiţii străvechi de sărbătoarea Dragobetelui
      Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei. Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”
      Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.
      În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu aceasta apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele. În această zi, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.
      În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.
      istorie-pe-scurt.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Sfântul Vasile are o poveste interesantă, pe care nu mulți creștini o cunosc. El a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, iar tatăl său a fost dascăl în cetate. Era iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, așa că Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică.
      Mai mult, Sfântul Vasile a fost considerat părintele monahismului oriental, iar operele sale au pus bazele vieții monahale sistematice. Una dintre cele mai cunoscute scrieri ale sale este “Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”. În plus, el este primul ierarh care a întemeiat, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor. A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379. Pe atunci încă nu împlinise 50 de ani și a în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.
      Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Vasile
      Noaptea dintre 13 și 14 ianuarie se mai numește și Revelion pe stil vechi sau seara Sfântului Vasile. În această noapte se spune că cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă. O altă tradiție spune că pe Iisus Hristos îl cheamă de fapt Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele Vasile. Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.
      În obiceiurile populare se mai spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Sfântul Vasile a fost bucuros la primirea acestui dar și a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. Din acest motiv, de Sfântul Vasile există obiceiul de a colinda și a ura.
      Datina populară spune că aşa cum va fi musafirul din ziua de 14 ianuari, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. În această zi, este bine să bei mult vin pentru că se spune că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.
      În ziua de Sfântul Vasile se înnoiesc toate, așa că oamenii trebuie să-și facă un gând bun, dacă vor să le meargă bine tot anul: “Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”. O altă tradiție spune că trebuie să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug. Aceste obiceiuri se păstrează pentru ca familiei să îi meargă bine tot anul și să aibă spor.
      Dacă de Sfântul Vasile  e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă noaptea  este “lină şi senină”, acesta este un semn că Noul An va fi unul bun.
      avantaje.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Ingrediente
      250 g paste-cochilie mari 200 g brânză ricotta 200 g spanac congelat ½ legătură pătrunjel 150 g caşcaval 150 g roşii în suc propriu sare, după gust piper, după gust 1 gălbenuş Mod de prepărare
      Fierbi pastele în apă cu sare, conform instrucţiunilor de pe ambalaj. Le scoţi într-o sită şi le laşi la scurs.
      Scurgi spanacul decongelat şi îl mărunţeşti. Într-un castron, amesteci brânza cu spanacul, pătrunjelul tocat, 50 g de caşcaval dat prin răzătoarea mică, gălbenuşul, sare şi piper.
      Pasezi roşiile în blender şi răstorni acest piure într-o tavă antiaderentă, cu pereţii înalţi. Umpli pastele cu umplutura de ricotta şi spanac, apoi le aşezi în tavă.
      Tai bucăţele restul de caşcaval şi pui pe fiecare scoică câte o feliuţă, apoi dai vasul la cuptorul preîncălzit, la 170 °C, până se rumeneşte. 
      clickpoftabuna.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Ingrediente
      300 g penne 200 g broccoli 150 g fasole verde 150 g brânză cu mucegai, cubuleţe 1 avocado copt 30 ml ulei  sare, după gust piper, după gust Mod de prepărare
      Speli fasolea verde şi broccoliul pe care îl rupi în bucheţele. Cureţi avocadoul de coajă şi îl tai cubuleţe. Scurgi legumele şi pui tot în tigaie cu puţin ulei şi sare şi piper după gust. Laşi la foc mic aproximativ 10 -15 minute. 
      Într-o oală, încălzeşti apă pe foc şi fierbi pennele după instrucţiunile de pe ambalaj.
      Când pennele sunt gata, răstorni legumele peste ele şi adaugi cubuleţele de brânză cu mucegai. Completezi cu sare şi piper după caz şi le serveşti calde. 
      clickpoftabuna.ro
  •