Povestea unei femei din Moldova care a devenit mamă pe timp de pandemie


    Nina Cristel, din Chișinău, a devenit mamă pentru a doua oară într-o perioadă în care peste tot în țară se vorbește despre coronavirus, interdicții și incertitudini privind viitorul apropiat.

povestea-unei-mame-pe-timp-de-pandemie-am-nascut-purtand-masca-si-manusi-149535-1587562418.jpg

Femeia a născut în a 39-a săptămână de sarcină la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 din capitală, iar istoria sa devenind publică cu ajutorul UNFPA Moldova, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md. 

„Am născut purtând mască și mănuși. De fapt, tot personalul care a asistat la naștere purta mască și mănuși. Atunci când vin în salon, medicii poartă cu ei dezinfectant, măști, ochelari de protecție și mănuși”.

De asemenea, povestește Nina, spitalul este destul de bine pregătit, iar personalul medical a dat dovadă de profesionalism și înțelegere. Pe holuri, peste tot sunt plasate dezinfectante, iar doamna de serviciu spală podeaua în salon de două ori pe zi.

În această perioadă însă, nu sunt permise nici vizitele, nici asistarea la naștere, astfel că pe coridoare persistă o liniște profundă. „Din când în când, doar câte-un bebeluș anunță că vrea să fie hrănit”, spune proaspăta mamă.

Preocupările femeilor însărcinate

Nina a reușit să meargă la ultima consultație pe data de 16 martie, chiar în prima zi când în țara noastră toate unitățile comerciale fuseseră obligate să-și suspende activitatea, cu excepția farmaciilor, magazinelor alimentare și a benzinăriilor.

„Unde să nasc?”, era una dintre principalele preocupări ale viitorilor părinți. Analizau toate scenariile posibile din timpul nașterii, precum și modul în care sunt dotate maternitățile, mai ales în asemenea perioadă:

„Mă gândeam să nasc în or. Criuleni. E aproape de satul de baștină. În plus, doream să nasc cât mai departe de Chișinău, unde erau înregistrate cele mai multe cazuri de infectare. După multe analize, am decis să nasc la Chișinău. Maternitățile de stat sunt echipate corespunzător, inclusiv pentru situații imprevizibile din timpul nașterii”.

image.png

Nu reușise, însă, să-și procure toate cele necesare pentru perioada post-natală, astfel că viitorii părinți au apelat la cumpărăturile online. Procesul însă este anevoios, spune ea, deoarece puține magazine conțin, într-un singur loc, toate cele necesare pentru naștere și perioada postnatală. În bagajul de maternitate a fost strecurat și un flacon cu soluție dezinfectantă.

O altă preocupare a femeilor însărcinate și a celor cu copii mici este necesitatea de a se plimba în aer liber. Femeia a observat, bunăoară, că există o lipsă de înțelegere a acestei nevoi din partea societății. Personal, nu a avut parte de niciun incident, dar a citit în grupurile pentru părinți situații când mamele cu copii mici au fost criticate pentru că au ieșit în parc cu copiii, chiar dacă au păstrat distanța socială.

„Cel mai bine e să ne păstrăm calmul și să respectăm metodele de protecție”

Până în prezent, nu există studii care ar demonstra că femeile însărcinate sunt mai predispuse la COVID-19, decât alte categorii de persoane. Cu toate acestea, sarcina aduce cu sine o serie de modificări fiziologice care ar putea face unele femei gravide mai sensibile la infecțiile respiratorii virale, anunță Fondul ONU pentru Populație.

Nina povestește că, într-adevăr, starea de alertă națională trezește frici. Însă și-a păstrat calmul, pentru că e cea mai potrivită stare pentru făt. A citit și studii despre noul tip de coronavirus, a urmărit situația din țară și de peste hotare, dar a observat că, în tot acest flux informațional, se strecoară și știri false care doar urmăresc scopul de a trezi panică:

„Dacă nu putem schimba ceva, de ce să ne agităm? Cel mai bine e să respectăm metodele de protecție, să ne informăm corect și să ne pregătim de venirea pe lume a bebelușului. Urmăresc câteva surse de informare naționale, pe care le consider veridice, precum și câteva internaționale, astfel reușesc să filtrez informația”.

Gabriela-împreună-cu-fratele-nou-născut.png

Nina și Grigore mai au acasă un copil, fiica Gabriela, de 5 ani. Pentru a evita orice sursă de infectare, părinții au renunțat la vizitele rudelor și ieșirile în parc. În blocul în care ei locuiesc sunt doar șase apartamente și doar ei au copil mic.

Orele întregi pe care le petrecea afară sau pe terenul de joc cu alți copii se rezumă acum la 1-2 ore pe zi în curte doar cu părinții: „Gabriela dă dovadă de multă înțelepciune și răbdare. Când ieșim în curte, de obicei face antrenamente de mers cu bicicleta sau se dă cu trotineta. În casă organizăm tot felul de activități educative, în care ne implicăm ambii - și eu, și Grigore (atunci când vine de la serviciu) - colorăm, confecționăm, citim și gătim”.

Acum, după externare, Nina are un motiv în plus să asculte cu strictețe toate recomandările medicilor. În familia ei, regulile sunt respectate de toți - evită orice contact cu persoanele din exterior, nu-și ating fața fiind afară, își spală frecvent și corect mâinile cu apă și săpun, aerisesc casa, consumă mai multe verdețuri și legume în stare proaspătă.

Cum e să fii însărcinată și să dai naștere pe timp de pandemie? 

„Complicat pentru mine care sunt activă, dar învăț să am mai multă răbdare și să valorific diferit timpul”, spune cu încredere Nina.

Spitalul Clinic Municipal nr. 1 deservește femeile însărcinate în mod obișnuit

În situația Ninei se află circa 7.800 de femei din întreaga țară, care sunt la evidența medicului de familie și, în curând sau peste câteva luni, vor deveni mame.

image.png

Medicul obstetrician-ginecolog Cristina Ipati atenționează că, în Spitalul Clinic Municipal nr. 1, nu sunt internate paciente cu semne de gripă sau suspecție la COVID-19. În secțiile Unitatea primiri urgențe și Patologia gravidității, medicii sunt echipați inclusiv cu viziere, doar în scop de protecție.

image.png

În această maternitate, gravidele și parturientele, au parte de asistență medicală în mod obișnuit. Fiecare femeie care ajunge la maternitate este supusă unei verificări minuțioase, întâi de toate, în ambulanță - îi este măsurată temperatura și tensiunea arterială, este notat istoricul călătoriilor etc. Doar dacă au febră sau suspecție la COVID-19, femeile sunt redirecționate imediat la Maternitatea nr. 2.

După ce ajung la Spital, le mai este măsurată o dată tensiunea și temperatura. Toate femeile însărcinate sunt verificate o dată la 4 ore; după naștere - o dată la fiecare 15 minute în primele 2 ore, apoi la fiecare 4 ore.

image.png

De menționat că, până la această oră, în Republica Moldova, 38 de femei însărcinate au fost diagnosticate cu COVID-19, dintre care 27 deja au fost externate. Celelalte 11 viitoare mame se află la Maternitatea nr. 2 din Chișinău, care este un spital strategic unde sunt transferate femeile însărcinate care prezintă suspiciuni sau deja sunt diagnosticate cu COVID-19. În niciun caz nu au survenit complicații.

realitatea.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • alexandrarum
      De alexandrarum
      Acestea sunt datele Biroului Naţional de Statistică, care a elaborat "Portretul statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova în anul 2018", pe care l-a publicat în preajma Zilei internaţionale a femeii.
      Potrivit agenţiei Infotag, în studiu se menţionează că raportul diferă semnificativ în funcţie de anumite grupe de vârstă. De exemplu, bărbaţii predomină în grupele de vârstă 0-14 ani, raportul fiind de 105 bărbaţi la 100 femei. Diferenţele sunt mai accentuate în cazul populaţiei de 65 ani şi peste, la 100 femei revenind 61 de bărbaţi.
      Acest lucru este determinat de faptul că speranţa de viaţă la femeile din Moldova este cu 8,7 ani mai mare decât a bărbaţilor - 75 ani şi, respectiv, 66,3 ani.
      Femeile din Moldova se căsătoresc mai devreme decât bărbaţii, iar nivelul lor de instruire este mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor.
      Ponderea femeilor în populaţia ocupată este însă mai mică decât cea a bărbaţilor: 49,7% faţă de 50,3%. În anul 2018, salariile femeilor au fost mai mici cu 14,4% decât ale bărbaţilor sau 5 800,7 lei faţă de 6 779,4 lei în cazul bărbaţilor.
      Din total conducători de toate nivelurile, 59,7% sunt bărbaţi. Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 20,8%, în Guvern - de 33,3%, în poliţie - mai puţin de 20%, în organele judecătoreşti - de 48,3%.
      infotag.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Inițiativa Covax a OMS – mecanismului pentru accesul echitabil la vaccin al tuturor țărilor – va putea obține câteva sute de milioane de doze până la jumătatea anului următor, astfel că toate cele 170 de țări înscrise „vor primi ceva”, a declarat Soumya Swaminathan, șefa cercetătorilor de la OMS, transmite Știri.md cu referire la stirileprotv.ro.
      Însă numărul dozelor de vaccin distribuite va fi prea mic pentru a elimina necesitatea distanțării sociale și a purtării măștii. Acest lucru va fi posibil abia când va fi atins obiectivul de 2 miliarde, ceea ce se va întâmpla la sfârșitul anului 2021.
      „Modul în care oamenii își imaginează că în ianuarie vom avea vaccinuri pentru întreaga lume și lucrurile vor începe să revină la normal – nu așa funcționează”, a spus ea.
      Soumya Swaminathan a explicat că estimează că un vaccin ar putea apărea la mijlocul lui 2021, iar în prima parte a anului vor apărea primele rezultate ale testelor.
      stirileprotv.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Totodată, numărul căsătoriilor şi cel al divorţurilor a scăzut, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.
      Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie - iunie, în Capitală s-au născut 4.436 de copii sau cu peste un procent mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
      Totodată, în prima jumătate a acestui an, dintre care timp de trei luni a fost pandemie de coronavirus de tip nou, oficiul Stării Civile nu a fost foarte solicitat. Potrivit statisticilor, în perioada ianuarie - iunie, au fost înregistrate 1.352 de căsătorii, în scădere cu peste 34 la sută faţă de anul trecut.
      Şi numărul de divorţuri s-a micşorat cu o pătrime şi a ajuns la 977. 
      Datele Biroului Naţional de Statistică mai arată că, în municipiul Chişinău, au murit 3.479 de oameni sau cu 5 la sută mai mulţi decât în primele 6 luni din 2019. În schimb, numărul copiilor decedaţi până la vârsta de un an a scăzut cu 10,4 la sută şi a ajuns la 60. 
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      ”Avem o cameră pentru două persoane, dar în aceste condiții, aici va fi cazat doar un singur om. Dacă vor veni la sanatoriu membrii familiei, atunci îi vom caza împreună”, a spus asistentul șef la sanatoriul ”Codru”, Vera Caraman.
      Sanatoriul ”Codru” din satul Hîrjauca, raionul Călărași, a întrunit deja toate condițiile impuse de către autorități.
      ”Acum am pus mesele la o distanță de doi metri și vor sta câte unul la masă, iar în cazul familiilor vor sta câte doi, dar așa doar câte unul”, a spus asistentul șef la sanatoriul ”Codru”, Vera Caraman.
      Administrația sanatoriului ”Codru” afirmă că a fost schimbat întregul program de activitate. Din capacitatea de peste 500 de locuri, vor fi utilizate în jur de 300.
      ”Nu se vor face dansuri, sala de concerte este închisă, nu va lucra barul de pe teritoriul stațiunii, nu se vor organiza excursii. Pacienților le este interzis să iasă de pe teritoriu”, a menţionat directorul sanatoriului ”Codru”, Simion David. 
      Persoanele, care intenționează să-și întărească sănătatea la sanatorii, vor trebui să semneze și o declarație pe propria răspundere că nu au contactat cu o persoană infectată cu noul coronavirus. Totuși, testul la COVID-19 nu este obligatoriu. Restricții vor avea și vizitatorii. Aceștia vor trebui să poarte măști și nu vor avea acces în clădiri. Conducerea sanatoriului ”Codru” afirmă că personalul a fost instruit și este pregătit să acționeze în cazul în care cineva va prezenta simptome pe parcursul sejurului.
      ”Dacă se adresează un pacient căruia i s-a ridicat temperatura, suspect la infecția cu COVID-19, pacientul deodată se izolează. Noi nu știm are el sau nu COVID-19, noi îl tratăm ca pe un potențial pacient infectat”, a spus directorul sanatoriului ”Codru”, Simion David. 
      În aceste zile, administratorii sanatoriilor au fost convocați într-o ședință online unde au discutat toate aspectele de redeschidere a centrelor de recuperare.
      ”Am discutat cu ei care sunt pașii care i-au întreprins până la moment, cu ce s-au confruntat, care sunt problemele, ce au reușit și ce n-au reușit”, a spus șeful de Direcție MSMPS, Vasile Cuşca. 
      Potrivit președintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Buza, în prezent urmează să beneficieze gratuit de odihnă la sanatorii cei care erau programați pentru luna martie.
      ”O bună parte din cetățenii noștri au trecut prin COVID și trebuie să fie reabilitați și s-a introdus un punct că acești oameni să fie asigurați, că au nevoie de reabilitare. Asta cine este: medicii din prima linie, polițiștii, vameșii, grănicerii etc”, a spus președintele CNSM, Oleg Buza. 
      Deocamdată, prețurile pentru odihnă și reabilitare în sanatoriile din țară rămân neschimbate. Acestea variază între 400 și 700 de lei pentru o zi.
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Industria modei dominată de bărbați trebuie să asculte. Femeile au nevoie și își doresc buzunare funcționale pe îmbrăcămintea lor. Fără buzunare sau buzunare false, pur și simplu nu le tăiați. Așa spun Emilie Aries și Bridget Todd într-un episod recent al podcastului Stuff Mom Never Told You.
      Mai ales în zilele noastre, când cei mai mulți oameni au un smartphone voluminos. Bărbații pot ascunde un smartphone în buzunarul hainei sau al pantalonilor, în timp ce femeile trebuie fie să îl țină stingher în mâini, fie să îl poarte în poșete. Și femeile nu vor neapărat să-și poarte poșetele peste tot.
      Cu secole în urmă, toate hainele erau create fără buzunare. Bărbații și femeile își purtau lucrurile în mici pungi legate în jurul taliei. Apoi, în urmă cu aproximativ 400 de ani, buzunarele erau cusute de îmbrăcămintea bărbaților, dar nu și de îmbrăcămintea feminină. La începutul anilor 1800, siluetele mai subțiri au intrat în stil, astfel încât femeile nu mai puteau purta buzunare sub haine, ci trebuiau să le poarte peste haine – iar buzunarele lor erau mult mai mici. Unii spun că a fost o modalitate de a face femeile neputincioase. Dacă nu aveau nicio modalitate de a transporta în secret obiecte, le-ar fi mai greu să călătorească independent sau să conducă afaceri clandestine.
      Dorința pentru buzunare a apărut la sfârșitul anilor 1800. Rational Dress Society, înființată în 1891, a făcut femeile să renunțe la corsete constrictive și să îmbrace haine confortabile și utile, cum ar fi pantalonii – care, desigur, aveau buzunare. Apoi, în anii 1920, designerul de modă Coco Chanel a început să le coasă în jachetele pentru femei. Dar abia în anii 1970, când femeile purtau în mod regulat pantaloni, și mai ales blugii albaștri, femelele s-au mai apropiat de paritatea buzunarului.
      Dar progresul lor pare să se fi blocat. O mulțime de haine pentru femei nu au buzunare sau sunt echipate cu buzunare mici, care nu pot ține mai mult de o cheie. Designerii au spus că au în vedere lărgirea buzunarelor de pe pantalonii de femei și au creat piesele vestimentare unisex.
      tabu.ro
  •