Monica Babuc: Elevii vor avea de făcut mai puţine teme pentru acasă


    Elevii nu vor mai petrece ore întregi făcându-şi temele pentru acasă şi vor avea timp suficient pentru odihnă și activități extrașcolare. Mai mult, aceştia vor avea oportunitatea de a propune singuri ce exerciţii să rezolve acasă.

elevi-1.jpg

Declarațiile au fost făcut de ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, în cadrul emisiunii Replica de la Prime, transmite Știri.md.

"Copiii din ciclul primar, din clasele unu - patru, pot petrece timpul pregătind temele lor de la 45 la o oră, nu mai mult, iar copiii din prima jumătate a clasei întâi nu vor avea sub nicio formă niciun fel de teme pentru acasă, decât desene sau discuții cu părinții sau dezvoltarea imaginii", a declarat ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc.

"Deseori problema este în cadrele didactice care impuneau cumva elevii sa realizeze niște sarcini din manuale care nu de multe ori erau interesante. Se propune ca să fie sarcinile din perspectiva, în primul rând inteligenții copilului. Dacă mai mult i-ar plăcea să deseneze sau să se ocupe de exerciții creative, el ar putea singur să propună care ar fi sarcinile pentru acasă", a afirmat directorul adjunct al Liceului Academiei de Ştiinţe, Pavel Cerbușca.

Invitaţii emisiunii Replica au mai spus că noua metodologie prevede că elevii îşi vor dezvolta competenţele în domeniile preferate de ei. 

"Au fost elaborate 26 de produse curriculare pe obiecte care sunt aprobate. Avem modificat cadrul de referință a curriculei pentru educația timpurie, un lucru care a fost lipsă. Noi uităm că precedenta etapă celei primare, adică educația din grădiniță, este la fel de importantă ca și celelalte conexiuni după primară", a menționat ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc.

"Când un copil nu știa ceva, desigur că el încerca să copieze, să trișeze și asta este vina sistemului care îl impune pe acest copil să caute modalități. El trebuie să-și exprime atitudinea și valorile sale, să-și creeze un sistem de valori și va fi mai ușor și pentru copil și pentru societate", a conchis directorul adjunct al Liceului Academiei de Ştiinţe, Pavel Cerbușca.

 

 

stiri.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Cazul bebelușului sufocat de mamă în timpul somnului a devenit viral pe rețelele sociale. Până a fi anunțat rezultatul final al anchetei, redacția Știri.md a decis să afle mai multe despre copiii și părinții care se află în situații de risc.
      Astfel, potrivit medicului pediatru Livia Nistor, sufocarea la bebeluși survine, de obicei, în cadrul Sindromului Morții Subite, care reprezintă decesul bebelușului cu vârsta cuprinsă între 1-12 luni fără o cauză cunoscută. Primul semn se manifestă prin schimbarea culorii pielii în jurul guriței bebelușului în nuanțe de alb spre vinițiu.
      Specialistul susține că moartea prematură a bebelușilor poate surveni din diferite cauze: imaturitatea creierului, prin incapacitatea sa de a controla respirația, ritmul cardiac și excitarea din somn, greutatea scăzută la naștere, naștere prematură, refluxul gastro-esofagian, infecții respiratorii (mulți sugari care au murit subit în timpul nopții au avut o infecție respiratorie, ceea ce ar contribui la probleme respiratorii).
      "De obicei, decesul survine în timpul nopții. Cu toate că este foarte rar, conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) este una din cauzele cele mai comune de deces la copiii cu vârsta cuprinsă între 1-12 luni, mai frecvent în intervalul 2-4 luni. Moartea subită este un deces brutal și neașteptat. Acest lucru este cu atât mai traumatizant și șocant cu cât sugarul era considerat absolut normal și nu manifesta careva semne de îngrijorare", susține pediatrul Livia Nistor.
      Potrivit medicului, nu există nicio modalitate garantată de a preveni sufocarea în cadrul Sindromului Morții Subite la copii, dar puteți ajuta copilul oferindu-i un mediu mai sigur la somn, urmând aceste recomandări:
      Dormitul pe spate este una din cele mai importante reguli. În Marea Britanie, cazurile de moarte subită s-au înjumătățit, după ce Guvernul a venit cu recomandarea de a plasa copiii pe spate în timpul somnului. Și totuși, în fiecare săptămână sunt în jur de 10 cazuri de moarte subită. Păstrați pătuțul cât mai gol. Folosiți o saltea tare și evitați să plasați copilul pe o căptușeală groasă și pufoasă. Nu lăsați perne, jucării pufoase în pătuț. Nu supraîncălziți copilul, nu-i acoperiți căpul (are loc împiedicarea pierderilor normale de căldură la un copil care nu are încă dezvoltate alte mecanisme de reglare termică). Temperatura optimă în încăpere ar trebui să fie de maxim +20 grade Celsius. În mod ideal, copilul ar trebui să doarmă în camera mamei, alături de ea, dar singur într-un pătuț sau o altă structură concepută pentru sugari. Paturile pentru adulți nu sunt sigure pentru bebeluși. De asemenea, un bebeluș se poate sufoca dacă un părinte care doarme, se întoarce accidental și acoperă năsucul și gurița copilașului. Alăptați copilul, dacă este posibil. Alăptarea timp de cel puțin 6 luni scade riscul morții subite. Nu folosiți monitoare pentru copii și alte dispozitive comerciale care pretind că reduc riscul morții subite la copii. Academia Americană de Pediatrie descurajează utilizarea acestor dispozitive din cauza ineficienței și a problemelor de siguranță. Utilizarea suzetei pe timpul nopții la fel s-a demonstrat că ar reduce riscul morții subite. Suzeta nu trebuie să aibă curelușă sau șiret. Dacă copilul refuză suzeta, nu insistați. În orice situație de urgență, apelați numărul unic 112, pentru ca medicii să vă vină în ajutor. 
      „Dacă sunați de pe un telefon mobil, porniți difuzorul și, în timp ce discutați cu operatorul, încercați să-i oferiți copilului primul ajutor”, ne sfătuiește Dumitru Polșcin, instructor de prim ajutor în situații de urgență în cadrul proiectului special „Planul B".
      „Cele mai îngrozitoare cuvinte pe care le auzim adesea de la părinții care au trecut printr-o nenorocire sunt: „mi-am lăsat copilul fără supraveghere doar pentru un minut”. În acest timp scurt, copilul se poate răni, se poate îneca cu apă sau mâncare, se poate sufoca sau își poate băga degetele în priză. De aceea, trebuie să ne convingem că anturajul copiilor este cât mai sigur”, susține medicul pediatru Liubovi Neamțu, care a venit cu o serie de recomandări de prim ajutor pentru părinții cu copii în situații de risc.
      1. Cum se face respirația gură la gură (ventilația - trage aer adânc în piept, acoperă gura copilului cu gura ta și suflă cu putere de cinci ori. Pentru nou-născuți și sugari, procedura implică atât acoperirea gurii, cât și a nărilor copilului. Respirația gură la gură și nas se face și atunci când gura celui mic este încleștată.)
      2. Cum se face masajul cardiac (Pentru sugari, se vor folosi arătătorul și degetul mijlociu pentru a face masaj cardiac. Pentru masajul cardiac la copii de peste 8 ani și pentru adulți se vor folosi ambele mâini, suprapuse.)
      3. Ce facem când copilul se îneacă cu mâncare/ lapte sau obiecte străine - Manevra Heimlich (Ia-l pe cel mic și așază-l cu burta pe genunchi, poziționează-l pe antebrațul tău cu fața în jos. Sprijină-i bărbia cu degetele și pune-l pe cel mic într-o poziție în care capul este mai jos decât restul corpului. Bate-l cu putere pe spate cu cealaltă mână. Folosește podul palmei și lovește-l cu putere de cinci ori între omoplați. Apoi fă-i un masaj toracic apăsându-l pe piept de cinci ori.)
      4. Măsuri de prim ajutor în caz de intoxicație (În acest caz, nu există reguli de prim ajutor universal valabile. Ideal este să suni la 112. Un medic îți va spune ce măsuri de prim ajutor se dau unui copil intoxicat până la sosirea Salvării sau până când ajungeți la spital. Încearcă să afli ce substanțe toxice a înghițit, întrebându-l chiar pe copil sau cercetând prin casă. Singurele recomandări în cazul în care copilul a înghițit substanțe toxice sunt următoarele: cel mic nu trebuie să primească lapte sau cărbune medicinal și nici să vomite (ar putea fi periculos dacă a ingerat substanțe caustice).
      Tratamentul în urgenţă vizează neutralizarea agentului toxic şi menţinerea funcţiilor vitale ale pacientului. Atenţie! Este greşită şi contraindicată producerea vărsăturii în ideea de a scoate toxicul din stomac, deoarece se produc leziuni suplimentare la nivelul esofagului, care este pus în contact încă o dată cu agentul toxic, în momentul vărsăturii. Neutralizarea se efectuează în primele 4 ore de la ingestie şi în acest sens trebuie cunoscută natura causticului (acid sau bază), cantitatea înghiţită şi timpul scurs de la înghiţire. Substanţele acide se neutralizează cu lapte, bicarbonat de sodiu (folosit de gospodine la prăjituri), soluţie diluată de supă, albuş de ou (4 albuşuri la 500 ml apă), ulei de măsline, în timp ce causticele alcaline (soda caustică cel mai adesea) se neutralizează cu lapte, suc de citrice (lămâie, portocală), oţet diluat (100 ml oţet 6-9% la un litru apă).
      stiri.md
    • julia122997
      De julia122997
      Voluntariatul este una dintre cele mai simple soluții pentru a consolida o imagine pozitivă despre propria persoană, te va ajuta să adaugi aspecte interesante la cv și vei obține multă energie în urma interacțiunilor utile cu alți adulți sau copii în timp ce contribuiți cu toții la realizarea unui obiectiv comun, cu o semnificație importantă. 
      Dacă depui efort pentru a proteja mediul înconjurător, a ajuta persoanele fără venituri, copiii orfani sau animalele părăsite îi vei arăta copilului tău cât de mult contează empatia, bunătatea și receptivitatea la nevoile celorlalți. Din păcate tocmai activitățile de voluntariat pentru mămici ajung să fie neglijate când se mărește familia. În contextul noilor responsabilități și ca urmare a oboselii care se poate instaura rapid contribuțiile la o cauză nobilă vor părea foarte dificile.
      Totuși, voluntariatul nu este incompatibil cu programul unei mame ocupate și poți găsi activitatea care ți se potrivește fără să-ți neglijezi copilul sau să uiți să realizezi alte sarcini.
      Iată cum poți opta pentru activitățile de voluntariat pentru mămici în funcție de vârsta copilului tău:
      1. Dacă ai un bebeluș (până la 1 an)
      Poate ți se pare greu de crezut, dar voluntariatul nu este deloc complicat când copilul tău este foarte mic. Bebelușii sunt ușor de transportat și dorm destul de mult. Dacă nu te simți prea obosită și copilul tău reacționează bine când nu stă mereu acasă poți lua în calcul activități de voluntariat în locuri care nu sunt foarte aglomerate. Majoritatea noilor mame au nevoie să interacționeze cu alți adulți, iar voluntariatul este șansa de a te simți mai bine în timp ce sprijini o cauză nobilă.
      Poți alege activitățile caritabile sau poți participa la diferite plimbări în aer liber cu scopul strângerii de fonduri. Nu trebuie decât să iei bebelușul în cărucior și să te bucuri de aerul curat de afară.Îți poți chema și prietenii pentru a discuta pe drum sau poți face cunoștință cu persoane noi.
      2. Dacă ai un copil de 2-3 ani
      Poți profita de momentele din timpul zilei când doarme copilul pentru a realiza activități de voluntariat care pot fi desfășurate de acasă. De exemplu, poți croșeta șosete, fulare, mănuși sau pături pentru persoanele nevoiașe, poți arhiva fotografii pentru diferite organizații caritabile sau poți administra website-uri pentru a sprijini voluntariatul.
      Poți implica și copilul în aceste activități dacă îi explici despre ce este vorba într-un limbaj pe care îl înțelege cu ușurință. Spune-i că familia voastră împarte lucrurile cu ceilalți, că este bine să-ți pese de nevoile lor și că îi puteți ajuta împreună să zâmbească și să se simtă mai bine. Îi poți arăta cum  să strângă jucării mai vechi sau alimente ambalate pentru a realiza pachete pentru diferite organizații de voluntariat.
      3. Dacă ai un copil de 3-6 ani
      Șansele de voluntariat care se încadrează în programul zilnic devin din ce în ce mai variate pe măsură ce copilul crește. De îndată ce merge la grădiniță vei avea la dispoziție cel puțin două dimineți pe care le poți dedica voluntariatului sau poți lua copilul cu tine pentru a-l obișnui cu astfel de inițiative. Flexibilitatea este foarte importantă pentru că este posibil să apară îmbolnăviri sau zile în care copilul nu merge deloc la grădiniță. Este ideal să găsești un grup de voluntari care nu are un program fix.
      Este un moment potrivit pentru a începe discuțiile în familie despre faptele bune în folosul celorlalți și modul în care putem contribui pentru a face lumea un loc mai frumos pentru toți. Ia copilul cu tine pentru activitățile care presupun plantarea copacilor, plimbarea animalelor din adăposturi sau curățenia făcută în parcuri. Copiii se simt foarte bine când văd un efect pozitiv direct al acțiunilor lor.
      4. Dacă ai un copil care merge la școală
      După ce copilul tău începe școala programul va fi mult mai stabil decât la grădiniță și poți planifica diferite activități de voluntariat în funcție de orarul lui. Te poți implica și în activitățile cu program fix o dată pe săptămână sau de 3-4 ori pe lună. Poți alege voluntariatul în căminele de bătrâni, poți găti pentru diferite organizații sau poți susține reciclarea deșeurilor și eliminarea plasticului.
      Copilul tău va înțelege foarte bine ce înseamnă voluntariatul la această vârstă și este momentul perfect pentru a-i explica responsabilitatea pe care o are la nivel social și pentru protecția mediului înconjurător. Realizați activități caritabile în familie, de exemplu strânsul frunzelor sau măturatul în curțile vecinilor mai în vârstă, reciclarea sticlelor și a cutiilor de suc găsite în parc sau colectarea de alimente pentru adăposturi.
      eva.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Artiștii s-au căsătorit în 2008 și se pare că au semnat un contract prenupțial, iar condițiile sunt pentru unii un pic ciudate, pentru alții – ideale.
      Una dintre condiții pentru care a semnat Jay Z este că acesta va transfera în conturile soției sale câte 5 milioane de dolari americani pentru fiecare copil: Blue Ivy Carter, Sir Carter și Rumi Carter. Ulterior cei doi au făcut niște schimbări care spun că, în cazul divorțului, bărbatul va plăti deasupra, câte un milion pentru fiecare an de căsnicie, iar copiii se vor afla sub custodia ambelor părți.
      Se pare că aceste puncte sunt în favoarea artistei. Să fie ele adăugate după ce Jay Z a fost prins pe „picior strâmb”? Se spunea că bărbatul ar fi înșelat-o pe Beyonce cu Rihanna și nu doar! Amintiți-vă de scena din lift de acum câțiva ani, în care sora lui Beyonce, Solange, îl lovește pe Jay Z cu piciorul.
      Cert este că Beyonce are viitorul asigurat, deși conturile ei sunt și așa groase. Valoarea netă a artistei în anul 2019 constituie circa 400 milioane de dolari, iar a lui Jay Z de 1 miliard!
      ea.md
    • julia122997
      De julia122997
      După o luptă de aproape 10 ani, cu expertize făcute în străinătate și ședințe de judecată interminabile, familiei i s-a făcut dreptate. 
      Cazul a avut loc pe 27 decembrie 2010. Pacienta, o minoră de 14 ani, a fost internată la Institutul Oncologic pe 20 ianuarie. După numeroase investigații, medicii oncologi au stabilit că are o tumoare osoasă care trebuie înlăturată. Intervenția a avut loc peste 7 zile. Pacienta a fost externată, iar medicii au confirmat că operația a avut loc cu succes. Totuși, copila a început să se simtă tot mai rău, iar după o perioadă n-a mai putut merge. Peste șase luni, mama și-a luat copila în Federația Rusă, unde s-a adresat după ajutor, pe cont propriu. Primul șoc a venit de la medicii de acolo: medicii oncologi de la Chișinău nu au înlăturat tumoarea, locul operației a avut loc lângă tumoare, la o distanță de 7,5 milimetri. Pacienta a fost operată în Rusia pe 11 iulie 2011, intervenția a fost reușită, iar tumoarea- înlăturată. După recuperarea copilei, în septembrie 2011 mama pacientei a solicitat Ministerului Sănătății să ia măsuri. Calvarul a început de acolo. 
      Rezuful de a recunoaște malpraxisul și blamarea familiei pacientei
      Conform informațiilor prezentate în instanță, Ministerul Sănătății a refuzat să organizeze o comisie care să analizeze cazul de malpraxis produs la Institutul Oncologic. Atunci, motivul era că pentru a forma o comisie care să se expună ar fi fost nevoie de rezultatul morfologic al țesutului care a fost înlăturat în timpul operației, ceea ce, la modul practic, nu mai era posibil. Familia pacientei minore a explicat că nu se pune la îndoială corectitudinea diagnosticului, ci corectitudinea intervenției. Deși nu a obținut nicio reacție de la Ministerul Sănătății, familia nu s-a descurajat și a solicitat două expertize medico-legale: una în Republica Moldova și una în Federația Rusă, intentând un proces civil împotriva Institutului Oncologic, dar și împotriva celor doi medici care au realizat intervenția medicală. 
      Două expertize medico-legale: două abordări diferite
      Specialiștii de la Centrul de Medicină Legală de la Chișinău au analizat dosarul și au concluzionat: da, operația nu a avut loc în locul unde trebuie, dar intervenția „a fost necesară și întemeiată”. Citat: „fragmentul xxx nu a fost înlăturat integral din cauza inexactității intervenției chirurgicale (intervenția având loc un pic mai sus de zona de localizare). Cu toate acestea, devierile menționate nu pot fi calificate ca erori medicale sau ca un rezultat al unei intervenții chirurgicale greșite, de vreme ce medicii operează fără a putea vizualiza direct locul. În concluzie, experții au precizat că efectuarea repetată a intervenției chirurgicale a fost necesară și întemeiată”. 
      Conform concluziilor experților din cadrul Centrului de Expertiză MedicoLegală al Ministerului Sănătății al Federației Ruse „rezecția marginală în regiunea 1/3 a osului femural drept a fost efectuată mai sus decât localizarea, de facto, a tumorii. Deși intervenția chirurgicală din 27 decembrie 2010 a fost efectuată corect din punct de vedere tehnic, totuși, din cauza faptului că tumoarea nu a fost lichidată integral, operația se consideră ineficientă”. Așadar, bazându-se pe această expertiză medico-legală mama fetei operate a cerut în instanță să li se acorde despăgubiri materiale în sumă de 100.000 de lei și despăgubiri morale, în sumă de 50.000 de lei. După ce pacienta a atins majoratul, familia și-a concretizat solicitarea în ceea ce privește despăgubirile morale, solicitând 200.000 de lei. 
      În judecată, familia avea să se confrunte cu rezistența sistemului și refuzul sistemului medical de-ași accepta limitele. Prima instanță care s-a pronunțat a fost judecătoria Comrat. Completul de judecători care a analizat cazul a considerat că familia merită despăgubiri morale în sumă de 50.000 de lei și atât. Curtea de Apel Cahul a respins apelurile ambelor părți și a lăsat în vigoare hotărârea primei instanțe. Argumentele judecătorilor au fost incredibile: în primul rând instanța a considerat că operația pe care a suportat-o minora în Rusia nu a fost o consecință a înrăutățirii sănătății ei după operația de la Institutul Oncologic, ci pur și simplu a fost o intervenție de tratament necesară din cauza tumorii pe care oricum o avea, deci nu are dreptul legal să solicite vreun prejudiciu în baza prevederilor Legii ocrotirii sănătății. Mai mult, instanța a concluziat că mama pacientei s-a dus în Rusia pe cont propriu să-și trateze fiica, motiv pentru care ar trebui să suporte și consecințele materiale. Judecătorii au argumentat că familia trebuia să se întoarcă din nou la Institutul Oncologic pentru o intervenție repetată și astfel n-ar fi trebuit să suporte atât de multe cheltuieli. De asemenea, potrivit judecătorilor, mama pacientei nu a adus probe „pertinente” precum că fiica acesteia chiar a suportat o daună morală care să fie egală cu suma de 200.000 de lei, iar 50.000 de lei ar fi perfect echitabilă. Familia nu a cedat și a depus recurs, la fel a procedat și Institutul Oncologic, care a insistat că familia pacientei nu are dreptul să încaseze niciun bănuț. 
      Recursul a fost examinat de Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. În primul rând, Colegiul lărgit a analizat argumentele părților prin intermediul obligațiilor impuse de art. 8 din C.E.D.O (a se vedea Trocellier vs Franța (dec.), 5 octombrie 2006; S.B. vs România, 23 septembrie 2014, parag. 65). 
      „De fapt, în urma unei proceduri medicale efectuate la Î.M.S.P. ,,Institutul Oncologic”, într-un spital public, integritatea fizică a pacientei a fost pusă în pericol, fiind nevoită să apeleze repetat la o intervenție chirurgicală. Prin urmare, a existat o ingerință în dreptul recurentei la respectarea vieţii private. Mai întâi, Înaltele Părți au responsabilitatea de a introduce reglementări care să impună spitalelor publice și private să adopte măsuri adecvate pentru protejarea integrității fizice a pacienților. În al doilea rând, victimele neglijenței medicale trebuie să aibă posibilitatea reală de a accede la proceduri în care ar putea, dacă este cazul, să obțină despăgubiri pentru daune (a se vedea Benderskiy vs Ukraina, 15 noiembrie 2007, parag. 61 – 62; Codarcea vs România, 2 iunie 2009, parag. 102 - 103; Csoma vs România, 15 ianuarie 2013, parag. 41 și 43; și S.B., ibidem, parag. 65 – 66). Cu alte cuvinte statele trebuie să se asigure că există prevederi legale care îi obligă pe medici să le comunice pacienților riscurile oricăror intervenții medicale, iar dacă medicii au omis să facă acest lucru, autoritățile să-și suporte consecințele. Așa cum a fost gestionat acest caz de către instanțele inferioare „s-ar crea impresia că Republica Moldova nu dispune de reglementări legale care să impună spitalelor publice să adopte măsuri pentru a proteja integritatea fizică a pacienților”. 

      Astfel, instanța a stabilit că recurenta se încadrează în noțiunea de pacient definită de art. 1 al Legii privind drepturile și responsabilitățile pacientului. Acțiunile medicilor, ca și reprezentanți ai Institutului Oncologic, au fost analizate în baza articolul 1398 alin. (1) coroborat cu art. 1399 din Codul civil al Republicii Moldova care prevăd  „obligația de repare a prejudiciului patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune”. Colegiul lărgit punctează că răspunderea civilă include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţie. 
      În ceea ce privește acordarea prejudiciului moral și fizic, Colegiul a precizat că mărimea compensației pentru prejudiciul moral trebuie estimată în baza art. 1423 alin. (1) din Codul civil, iar la evaluarea prejudiciului material părțile au obligația procedurală de a prezenta, în general, înscrisuri care să corespundă criteriului de pertinență, admisibilitate și autenticitate. Astfel, instanțele inferioare erau obligate de lege să analizeze probele prezentate de familia pacientei pentru cheltuielile de transport, cazare și servicii medicale. Instanțele pur și simplu au ignorat aceste probe, deși articolul 130 din Codul de procedură civilă îi obliga pe judecători să examineze aceste documente. Astfel, Colegiul a stabilit că toate cheltuielile dovedite prin chitanțe și recipise reprezintă cheltuieli judiciare și trebuie compensate, potrivit legii. 
      Al doilea element al răspunderii medicale se referă la fapta ilicită ce a poate apărea sub forma acțiunii sau inacțiunii. Colegiul a reținut că articolul 5 al Legii nr. 263-XVI  din  27 octombrie 2005 prevede că pacientul are dreptul la: (c) integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate; (d) reducere a suferinței și atenuare a durerii, provocate de o intervenție medicală, prin toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate. De asemenea, rticolul 8 alin. (8) din același text de lege prevede că realizarea drepturilor sociale ale pacientului se asigură prin: (d) aplicarea sistemului de standarde medicale în acordarea serviciilor de sănătate. 
      În ceea ce privește, responsabilitățile lucrătorului medical, acestea sunt prevăzute în Legea nr. 264 din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic. Astfel, medicul, reprezentantul prestatorului de serviciu de sănătate, este obligat să respecte cu strictețe drepturile şi interesele legitime ale pacientului; să asigure tratamentul până la însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic și să informeze pacientul direct sau prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui apropiate despre starea sănătății acestuia. De asemenea, Colegiul notează că potrivit alin. (2) din articolul precitat, în executarea obligațiilor sale profesionale, medicul nu este în drept să supună pacientul unui risc nejustificat, nici chiar cu acordul acestuia. 
      În ce condiții poate fi tras la răspundere un lucrător medical
      Colegiul de control judiciar evidențiază faptul că „fapta ilicită” poate îmbracă două forme juridice. În special, prestatorul de serviciu de sănătate poate fi tras la răspundere civilă pentru o „eroare medicală” sau pentru „încălcarea drepturilor individuale”. Eroarea medicală însă este definită de lege ca „o activitate sau inactivitate conștientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătății pacientului din imprudență, neglijență sau lipsă de profesionalism”. Aproape niciodată medicului nu-i poate fi imputată greșeala cu intenție, în sensul că medicul nu a greșit intenționat. În schimb, a doua categorie, prin care se poate manifesta „fapta ilicită”, se referă la responsabilitate medicală, care, în sensul larg, excede limitele noțiunii de eroare medicală, fiind reglementată expres în art. 17 și 18 din Legea privind drepturile și responsabilitățile pacientului. Mai exact, aceasta se referă la încălcarea de către prestatorul de servicii de sănătate a drepturilor ce ţin de respectarea pacientului ca fiinţă umană, a demnităţii şi integrităţii lui, realizate în cadrul utilizării serviciilor de sănătate sau în legătură cu participarea lui benevolă, în calitate de subiect uman, la cercetări biomedicale. O altă interpretare și abordare decât cea prezentată ar conduce la încălcarea obligațiilor procedurale asumate de statul nostru în temeiul art. 8 din C.E.D.O. 
      Analizând probele, Colegiul a stabilit că există legătură dintre fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţie. În primul rând, pacienta cu tumoare a fost supusă unei intervenții chirurgicale fără să i se comunice riscurile. La externarea sa, medicii i-au comunicat că intervenția a avut loc cu succes, pacientei i s-au recomandat suplimente din fier, să revină la controale regulate și i s-a interzis să facă efort fizic. Pentru că avea dureri, pacienta a venit la încă două controale. Medicii i-au făcut investigații Roentgen pe care putea fi văzută tumoarea, însă medicii n-au văzut-o. Acțiunile familiei paciente, de a căuta ajutor în Federația Rusă, sunt complet justificate, au mai precizat judecătorii. În continuare, ambele expertize medico-legale- și cea din Republica Moldova și cea din Federația Rusă – au confirmat că operația de la Chișinău a fost efectuată lângă locul tumorii. Chiar dacă au greșit localizarea, medicii aveau timp, pregătirea necesară și mijloace medicale prin care să depisteze eroarea, dar n-au făcut-o. Tumoarea totuși putea fi înlăturată, iar dovadă a acestui fapt este rezultatul intervenției din iulie 2011, în urma căruia tumoarea a fost cu succes înlăturată. 
      Printr-o decizie irevocabilă, CSJ a obligat Institutul Oncologic că plătească familiei pacientei 43.000 de lei, drept prejudicii materiale, 100.000 de lei drept prejudiciu morale și peste 34.000 de lei pentru cheltuielile suportate pentru expertizele medico-legale. Instituția va acoperi și cheltuielile de judecată, în valoare de 1.400 de lei. Decizia este irevocabilă. 
      sanatateinfo.md
    • julia122997
      De julia122997
      „Atunci când voluntar, benevol scoateți bani din buzunar pentru a achita taxa de înscriere sau taxa lunară nu este vina nimănui. Eu regret foarte mult că noi în municipiul Chișinău s-a ajuns la situația când președinții de asociații sunt persoane care nu are nici o legătură cu instituția de învățământ. Există persoane care au avut copil în respectiva instituție cu 15-20 de ani în urmă și de 15 ani este președinte de asociație. Stimați părinți, aveți tot dreptul să nu achitați taxele, aveți tot dreptul să solicitați informați pe ce s-au cheltuit banii voștri și aveți tot dreptul să-mi scrie-ți mie, la CNA și Procuratură atunci când vi se solicită bani”, a declarat Codreanu.
      În această ordine de idei, primarul interimar a adresat și un mesaj președinților de asociații, care „continuă să mulgă instituția de învățământ, chiar dacă nu au nici o legătură cu instituția respectivă”.
      „Terminați să vă ocupați cu prostiile. Nu este corect, nu este bine și este o lipsă totală de bun simț”, a conchis Codreanu.
      După ce în luna decembrie 2018 Codreanu a cerut responsabililor de la direcția educație să inspecteze toate asociațiile de părinți, la momentul actual activează comisia în toate instituțiile de învățământ. Însă, Rodica Guțu a menționat că nu toți președinții asociațiilor de părinți nu sunt deschiși pentru a conlucra cu direcția.
      În acest sens, în următoarele două săptămâni, direcția educație urmează să prezinte un raport privind numărul total de asociații și instituții de învățământ care au eliminat taxele de înscriere și câți dintre aceștia nu s-au conformat deciziei.
      Amintim că la sfârșitul lunii octombrie 2018, CNA l-a reținut pe șeful Asociației Obşteşti Lăstăraş. Dorian Bogaşevschi este învinuit de abuz în serviciu. Acesta este suspectat că în perioada 2015-2017 ar fi colectat de la părinți, care frecventau grădinița 199, sume lunare de până la 1.400 de lei pentru activități extracuriculare, ce nu erau desfășurate.
      La domiciliul acestuia au fost ridicați peste jumătate de milion de lei.
      unimedia.info
  •