Mii de plușuri aruncate în tribună copiilor bolnavi

Muhammad Haryz Nadzim a fost invitat să facă parte din Mensa după ce a avut o întâlnire cu un psiholog şi a obţinut un punctaj de 142 la testul IQ Stanford-Binet, a povestit mama micuţului în vârstă de 3 ani, Nur Anira Asyikin.
"Felicitări lui Haryz cu ocazia invitaţiei de a intra în Mensa", a declarat John Stevenage, liderul organizaţiei Mensa în Marea Britanie.
Pentru a deveni membru al organizaţiei, o persoană trebuie să obţină un calificativ care să îl plaseze între primele două procente ale celor care au susţinut teste speciale de stabilire a indicelui IQ.
În mod normal testele Mensa IQ sunt concepute pentru copii şi adulţi de peste 10 ani şi jumătate. Pentru copiii mai mici este nevoie de evaluarea unui psiholog specializat.
Testul combină cunoştinţe de matematică, lectură, probe de memorie şi de gândire logică.
"E un copil de trei ani obişnuit”, a spus mama lui Haryz Nadzim, ”îi place să picteze, să citească, orice are legătură cu artele şi meşteşugurile. Îi place să se joace cu Lego şi plastilină Play-Doh”.
Copilul provine dintr-o familie malaeziană, părionţii săi Anira şi Mohd fiind stabiliţi Marea Britanie.
mediafax.ro

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului, convocată la Guvern.
Premierul Ion Chicu a solicitat structurilor de ramură să conlucreze pentru a realiza activitățile necesare pentru punerea în aplicare a modului de înregistrare electronică a nașterii copilului. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale urmează să monitorizeze transmiterea informațiilor necesare de la instituțiile medico-sanitare către Agenția Servicii Publice.
La ședință a fost examinată Foaia de parcurs privind combaterea violenței împotriva copiilor din țară, care include circa 50 de acțiuni concrete. 
S-a convenit ca membrii Consiliului să vină cu recomandări pentru îmbunătățirea acesteia, ulterior documentul să fie inclus în proiectul Planului nou de acțiuni privind implementarea Strategiei pentru protecția drepturilor copilului.
Premierul Ion Chicu s-a arătat îngrijorat de situația criminogenă cu implicarea minorilor. „Nu este dimineață în care să nu aflu despre cazuri grave întâmplate în decursul ultimelor 24 de ore – mai multe dintre ele implică copii. Culegem roadele involuției din ultimele decenii. Mulți copii au rămas în afara educației, cu un singur părinte sau cu bunicii. Cred că școala trebuie readusă și implicată mult mai mult în procesul de educație a copiilor”, a declarat Ion Chicu.
La ședință, de asemenea, a fost prezentat raportul de evaluare privind implementarea Programului de dezvoltare a educației incluzive pentru 2011-2020. 
În context, Consiliul a decis includerea unui capitol, dedicat educației incluzive, cu măsuri concrete, în proiectul strategiei „Educație 2030” și a unui Plan de acțiuni în acest scop.
Reprezentantul UNICEF în Republica Moldova, Desiree Monique Jongsma, a salutat progresele înregistrate în procesul de dezvoltare a educației incluzive. 
Totodată, a reiterat angajamentul instituției pe care o reprezintă în promovarea, urmărirea și realizarea tuturor ideilor din foaia de parcurs.
Consiliului urmează să prezinte în termen de zece zile propunerile de subiecte pentru Planul de activitate al CNPDC pentru anul 2020.
ipn.md

Cum apare o viroză?
Virusul poate fi luat de la o persoană infectată și se acutizează boala în caz de hipotermie locală sau generalizată (în urma consumului de lichide sau alimente reci, expunerii la frig, etc). Frigul este astfel un factor favorizant al apariţiei răcelii. Cauza o constituie infecţia cu virusuri. Temperaturile joase modifică activitatea sistemului imun, slăbeşte mecanismele de apărare ale organismului împotriva virusurilor, ceea ce reduce rezistența mucoasei căilor respiratorii superioare.
Cum evoluează o răceală?
Infecția virală are un debut acut, cu febră (într-o viroză mai agresivă, poate ajunge și pâna la 40°C). Perioada acută într-o infecție virală durează 3 zile, perioadă în care această febră înaltă se menține, greu cedează și crește rapid din nou, copilul va fi somnolent, apatic și nu va dori nimic să mănânce. În a 4-a zi, febra începe să cedeze în intensitate, începe să crească intervalul între perioadele febrile.
  1-3 zi            4-5 zi               6-7 zi                    8 zi                       9 zi
39-40°C        38-39°C          37-38°C          x1-2ori/zi – 37°C           –
Febra mare (39-40ºC) nu este un motiv imperios de a chema ambulanța, iar adresarea la medic se face într-un regim obișnuit. Dacă febra apare seara și depășește valorile de 38 – 38,5 grade, copilul este somnolent, are stare generală de rău, are convulsii, este necesar să reduceți febra cu medicamente antipiretice și să mergeți la medic a doua zi. Motiv de îngrijorare și adresare urgentă la medic constituie vârsta copilului. Dacă acesta este mai mic de 3 luni, apelați ambulanța.
Febra mare nu provoacă convulsii. Convulsiile febrile apar mai des la valori de peste 38,5°C și de regulă la copiii purtători de o anumită genă responsabilă pentru producerea convulsiilor febrile. Dacă copilul a făcut în trecut convulsii febrile, trebuie să cunoașteți că nu e neapărat ca acestea să se repete ulterior, în cazul altor episoade de răceală. De obicei, copilul va face convulsii de vreo 5-6 ori, până la vârsta de 5-6 ani.
Este foarte important să se urmărească starea copilului în aceste 3 zile de febră înaltă. De obicei, într-o viroză, copilul febril devine apatic și somnolent, iar atunci când febra scade, el se simte relative bine, devine mai activ, începe iar să se joace. Dacă însă, starea copilului este la fel, indiferent dacă este febril sau afebril sau dacă în a 4-a zi, febra se menține la fel de înaltă și copilul rămâne la fel de pasiv, apatic și somnolent, atunci se poate presupune că infecția virală s-a complicat cu o infecție bacteriană. Și, în acest caz, copilul trebuie neapărat consultat de către specialist.

Important de reținut!
Nu începeți tratamentul cu antibiotice până nu sosesc rezultatele hemoleucogramei, care neapărat trebuie să arate creșterea numărului de leucocite în sânge. Examenul sumar de urină, în acest caz, poate exclude pielonefrita, un proces inflamator bacterian la nivelul rinichilor.
Rețineți! Antibioticul nu este eficient dacă este vorba despre o infecție virală. Acesta nu scade febra.
Cum se tratează o răceală?
Infecția virală se tratează mai degrabă simptomatic, adică se scade febra dacă este cazul, se curăță nasul, se tratează tusea. Important! Nu se scade febra la copil, într-o viroză, decât dacă aceasta îi cauzează copilului o stare generală pronunțată de rău, dacă depășește valorile de 38 – 38,5 grade, copilul este somnolent ori manifestă convulsii. Febra este un mecanism natural de apărare a organismului contra infecției virale (în caz de febră înaltă, în sânge, crește activitatea interferonului, un ,,anticorp” natural care distruge virusul). Este bine de știut că, în caz de viroză, febra nu trebuie niciodată scăzută de tot, în acest caz ar putea ajuta administrarea unor doze mai mici de antipiretice.
Preparatele antivirale ajută doar în primele ore de boală, doar în momentul în care virusul a intrat în organism, în perioada de incubare (de înmulțire a virusului), care durează în majoritatea virozelor în jur de 1-7 zile, după care apar semenele de răceală. În momentul în care apar primele semne de răceală, se consideră că este deja prea târziu pentru a administra antivirale.
Atunci când răcesc, copiii își formează imunitate, anticorpi proprii care îi vor ajuta să suporte mai ușor episoadele ulterioare de răceală. Administrarea antibioticelor în viroze reduce imunitatea organismului, copil va începe să răcească mai des, iar boala e posibil să decurgă mai sever.
unica.md

Uneori, relaţiile care au debutat într-o reţea de socializare devin serioase și durabile. Alteori oamenii fac cunoştinţă aşa, pur şi simplu, pentru a comunica şi pentru a încerca noi emoţii. Sunt şi dintre cei care îşi găsesc sufletul pereche pe forumuri, atunci când este discutată o temă interesantă. Desigur, există oameni de diferite vârste printre cei care aleg să facă cunoştinţă şi să comunice în mediul virtual.
Comunicarea cu străinii
Uneori este mai simplu să-ți faci prieteni online, însă, cel mai important lucru este să îți dai seama cât de sinceri sunt cei cu care au ales să comunici pe Internet.
Din păcate, despre persoanele pe care le întâlneşti în online știi foarte puține lucruri şi niciodată nu ştii dacă este adevărat ce ţi-a spus interlocutorul. Nu ai de unde să știi că vârsta, numele, adresa sau fotografiile persoanei cu care vorbești sunt adevărate. Este greu de intuit cine se poate ascunde sub masca persoanei atente, prietenoase şi spirituale care comunică virtual cu tine. Printre oamenii buni şi decenţi ar putea fi şi persoane care se folosesc de încrederea altora pentru a-şi satisface propriile scopuri.
Este bine să fii prevăzător. Mereu întreabă-te: Interlocutorul tău este sincer şi întradevăr interesat de tine sau are alte intenții?
Fii atent! Este ușor să fii minţit online
Nu uita niciodată că imaginea virtuală și realitatea pot fi diferite. Nu te grăbi să te întâlnești cu persoanele cu care faci cunoștință pe Internet. Oricât de prietenoasă și plăcută ar părea o persoană pe Internet, ea poate fi absolut altfel în viața reală.
Ceea ce povestesc pe rețelele sociale oamenii despre viața lor privată este destul de greu de verificat. Uneori nici motoarele de căutare nu îţi pot fi de ajutor. Dacă persoana care ți-a devenit recent ”prieten/ă” insistă prea mult să vă întâlniți, este un motiv în plus de îngrijorare. Cel mai bine ar fi să eviţi acea persoană.
Cum ademenesc pedofilii, infractorii și ciudații
Abuzatorii cunosc psihologia copiilor şi adolescenţilor şi se orientează abil asupra intereselor acestora. Agresorii te pot contacta online cu scopul de a se împrieteni și a stabili cu tine o legătură emoțională și de încredere. Scopul acestei relații este de a te face să uiţi de suspiciuni şi de sfaturile adulţilor, care, probabil, ţi-au spus de mai multe ori că nu trebuie să ai încredere în străini. Scopul agresorilor este să abuzeze sexual sau să exploateze copiii.

Pe internet, un adult rău intenţionat, în comunicarea cu un adolescent, se poate prezenta drept un coleg şi să propună o întâlnire personală, de exemplu, să mergeţi împreună la cinema sau la o cafenea.Deseori, când discută cu tinerii, agresorii aleg să arate compasiune, propun sprijin, discută subiectele de interes comun, dar treptat vor încerca să treacă la relaţii mai strânse şi în viaţa reală. De exemplu, vor propune teme şi discuţii secrete sau schimb de fotografii personale cu caracter erotic sau sexual.
Dacă cineva dintr-o rețea de socializare, mai ales o persoană necunoscută, vrea să vorbească cu tine despre relații sexuale, fii atent/ă. În lumea virtuală niciodată nu trebuie să ai încredere în ceea ce spun oamenii despre ei și despre intențiile lor. Orice aluzie la sexualitate în comunicarea cu necunoscuții este un semn de îngrijorare. Dacă nu poți singur să întrerupi comunicarea cu această persoană, să-l ștergi din lista ta de prieteni sau să-l blochezi, cere imediat ajutor de la un adult în care ai încredere.
Utilizarea chaturilor şi camerelor web – atenţie la detalii!
Camera de chat pentru copii este acea posibilitate de comunicare cu alţi copii, pe care o găseşti pe paginile web pentru copii sau în chat-urile ataşate jocurilor online. Deşi în camere de chat pentru copii este mai mică probabilitatea că vei fi abordat cu subiecte de discuţii nepotrivite, mereu fii conştient că pe Internet poţi fi minţit uşor. Este camera de chat moderată? Uneori camerele de chat au moderatori voluntari care gestionează comunicaţiile nepotrivite şi care îi pot bloca pe cei care creează probleme în camera de chat. Dacă nu este activă supravegherea, camera de chat ar trebui să aibă măcar un buton pentru a lua legătura cu administratorul.
Există posibilitatea de a bloca utilizatori? Deşi interlocutorul tău nu este în faţa ta, pe Internet regulile de comunicare rămân aceleași ca pentru comunicarea în viaţa reală. Nu le scrie oamenilor ceea ce nu le poți spune niciodată în față. Limbajul necenzurat, grosolăniile, agresivitatea nu sunt permise nici pe Internet, nici în viața reală, chiar dacă și acolo, și aici, ele se întâmplă. Chiar și atunci când cineva te provoacă în mod clar, prin cuvinte ofensatoare, nu merită să răspunzi. Oricând poţi ignora mesajele neplăcute și chiar să-i blochezi pe utilizatorii care te deranjează.
Reține, adesea, când cineva te insultă online este vorba despre un trolling obișnuit, adică se vrea crearea unui conflict în comunitatea online din care faci parte, cu implicarea a cât mai mulţi participanți. Celui care face trolling nu-i pasă cine ești și că nu ai timp pentru asta. El vrea doar să amplifice furia printre participanții la chat, forum sau rețea socială. De aceea, dacă ajungi ținta trolling-ului, trebuie să înţelegi că ţinta să eşti tu, personal, ci doar că aşa trollul vrea să obțină o reacție. Cel mai recomandat este să raportezi cazul administratorului siteului, să ignori atacurile şi să blochezi agresorul.
Odată ce o persoană a fost blocată, mesajele acesteia nu se mai postează în camera de chat.
Webcam-ul, care este o posibilitate de comunicare distractivă, chiar incitantă. Trebuie să fii atent/ă, însă, pentru că este foarte ușor să te lași dus/ă de val. Această comunicare pare a fi în privat. Dar din păcate nu este așa.
Trebuie să ştii că există o serie de riscuri în momentul în care discuţi cu cineva cu camera pornită:
Discuţia se poate înregistra și distribui, utilizând programe speciale. Este simplu să înregistrezi tot ce afișează pe ecranul dispozitivului, inclusiv apelurile video. Dacă persoana de la celălalt capăt te înregistrează, ea poate distribui acest video prietenilor din rețelele sociale, poate încărca acest video pe YouTube sau poate expedia un email cu acestă înregistrare membrilor familiei tale.
Abuzatorii pot folosi înregistrările video pentru amenințări. Ulterior, aceştia pot să te şantajeze. „Dacă nu te conectezi iarăşi la webcam pentru mine, voi distribui acest video prietenilor tăi”, ar putea să îţi spună cândva interlocutorul sau interlocutoarea ta, în care ai avut prea multă încredere. Abuzatorii șantajează tinerii că vor împărtăși fotografii sau video jenante cu ei, aşa ca acestea să fie văzute de familie sau de prieteni, iar astfel îi forțează să facă mai multe înregistrări video sexuale. Unii le cer tinerilor să se rănească pentru că unor persoane bolnave asta le provoacă plăcere. Alții cer, în schimb, bani.

Odată ce obțin imagini jenante cu tine, un abuzator te va convinge că el este mai puternic și că deține controlul asupra situației. Dar de fapt nu este așa. El minte pentru a te speria să faci ceea ce își doreşte.
„Acest lucru nu se va întâmpla niciodată cu mine”
Din nefericire, în situații neplăcute au fost atrași mulți copii și tineri din Moldova, dar uneori chiar și adulți. Acest lucru li s-a întâmplat și băieților și fetelor. La fel, oricui i se poate întâmpla, inclusiv ţie, prietenilor sau cunoscuților tăi.
Recomandări pentru ca să eviţi să fii agresat sau şantajat pe Internet:
Nu fă pe Internet ceva din ceea ce nu ai dori ca familia sau prietenii tăi să vadă, iar dacă ai împărtășit ceva și îți pare rău, niciodată nu e prea târziu să ceri ajutor. Nu te lăsa presat/ă să te dezgolești în fața webcamului. Blochează și raportează persoanele care îţi cer să faci asta; Dacă cineva te amenință online, spune-i unui adult de încredere în cel mai scurt timp posibil. Deconectează-te imediat de la Internet. Dacă ești prea jenat/ă sau speriat/ă să vorbești cu un adult, sau nu ai încredere în niciunul, poţi apela Consultantul Siguronline pentru a raporta un abuz sau sună gratuit la Telefonul Copilului - 116 111 pentru a primi un sfat privind o situaţie care te îngrijorează; Ţine minte – nu este vina ta. Orice ai fi partajat pe webcam, agresorul este singura persoană de vină. El trebuie să fie tras la răspundere. Tu nu vei avea probleme pentru că agresorul este cel care a încălcat legea. Încurajarea adolescenților să se dezgolească sau să facă anumite lucruri sexuale în fața webcamului, este o infracțiune gravă. Poliția trebuie să găsească şi şi aresteze agresorul.  Sfaturi generale de siguranță
Mărește-ți rețeaua de prieteni și cunoștințe în lumea reală. Dacă ai decis să te întâlnești cu o persoană cu care au comunicat doar pe Internet, stabilește locul întâlnirii în timpul zilei, într-un spațiu public aglomerat și spune-i că vei fi însoțit de cineva dintre prieteni sau adulți. Dacă prietenul tău virtual sau prietena virtuală sunt cu adevărat cei care pretind a fi și au intenții bune, atitudinea lor va fi una normală. Însă, dacă hotărârea ta de a fi însoțit/ă de cineva îl va indigna pe interlocutor sau acesta va deveni ironic, refuză întâlnirea. Foloseşte un pseudonim, în locul numelui real. Foloseşte pseudonime pe Internet, pentru a-ţi proteja identitatea reală. Intrarea pe chat sub pseudonimul, porecla01@domeniu.md, de exemplu, este mai sigură decât dacă ai folosi numele tău real. Este mai uşor să renunţi la o astfel de adresă dacă nu mai vrei să ţii legătura cu o persoană nou cunoscută. Nu spune nimănui parolele tale. Pentru a lua parte la o discuţie online, utilizatorii îşi crează un profil personal sau o identitate, care sunt, de obicei, protejate de parole. Aşa se face pentru a-i împiedica pe utilizatori să folosească identitatea altora. Cel mai indicat este să nu spuneţi nimănui parolele. Acestea sunt secrete. Nu dezvălui date personale despre tine. Ai grijă să nu dezvălui datele de contact sau alte informaţii personale: nume, adresă poştală, număr de telefon, numele şcolii, numele clubului sportiv la care mergi, zona în care locuiești etc. Orice fotografii pe care le trimiţi sau detaliile personale pe care le dai unui străin pot fi folosite de oricine de pe Internet. Jurnalele online pot fi făcute publice şi pot fi citite de toţi, mulţi ani de-acum încolo. După ce un text sau o fotografie a fost publicată pe Internet, nu mai ai control asupra sa. Ea poate fi copiată uşor în diferite calculatoare şi va deveni imposibil să le ştergeţi pe toate.
Dacă tu sau cineva dintre prietenii sau cunoscuţii tăi este victima unui agresor online, comunică imediat unui adult în care ai încredere. Aceasta este singura soluţie pentru a evita un abuz.
Dacă ești prea speriat/ă şi nu ai un adult de încredere căruia să îi vorbeşti, poți apela  Telefonul Copilului 116 111 şi discută confidenţial cu un consilier.
siguronline.md

Dar cât costă, în general, să naști în Republica Moldova? Prețurile diferă în funcție de unde vrei să naști. Totuși, în instituțiile de stat asta este gratis. Vei achita pentru produsele din bagajul din maternitate.
Nașterile în instituțiile de stat sunt gratis, pentru că toate cheltuielile sunt acoperite de către Casa Națională de Asigurări în Medicină. Chiar dacă nu ai primă de asigurare medicală, gravidele o primesc gratuit.
În instituțiile private, nașterea, fie naturală sau prin cezariană, costă de la 15 de mii de lei, iar în unele instituții ajunge și la 30 de mii de lei. Aici se include analgezia epidurală, spitalizarea, medicamente, investigații, setul cu cele necesare pentru mamă și copil.
Dacă vrei să naști în spitalele de stat, trebuie să pregătești bagajul pentru tine și pentru bebeluș. S-ar putea ca multe lucruri necesare să le ai deja și să nu mai fie nevoie să le cumperi, însă va fi nevoie să cumperi lucruri pentru bebeluș.

Bagajul pentru maternitate poate fi făcut în funcție de necesitățile tale. Ai putea să-ți iei un halat, ciupici, lenjerie de schimb și lucruri de igienă personală, scutece pentru adulți, absorbante, îmbrăcăminte pentru naștere, haine pentru bebeluș, scutece, biberon, medicamente pentru colici și alte lucruri. 

Este important de menționat că în instituțiile de stat se mai practică „mulțumirile”, iar nașterea ar putea fi cu plată și nu gratuită așa cum prevede legea. 

Pe grupurile de mămici și de femei se discută despre cât trebuie să achiți unui medic pentru asistarea la naștere. Remunerările variază și pot ajunge chiar și la câteva sute de euro sau se pot rezuma la câteva sute de lei.
moldova.org