Cum funcționează creerul când ascultăm piesa preferată


    Unele persoane pot recunoaşte o melodie într-o clipită, conform rezultatelor unei cercetări desfăşurate în Marea Britanie şi citată miercuri de Press Association.

casque-audio-choisir-conseil-selection.jpg

Creierul uman poate identifica o melodie familiară într-un interval de 100 până la 300 de milisecunde, potrivit unui studiu realizat la un institut al University College London (UCL).

Oamenii de ştiinţă susţin că această descoperire subliniază amprenta profundă pe care o au melodiile preferate asupra memoriei.

Echipa de cercetători din cadrul ''Ear Institute'' a dorit să afle cât de repede răspunde creierul uman la melodiile familiare. Totodată, ei au vrut să analizeze profilul temporal al proceselor din creier ce permit ca acest lucru să se întâmple.

''Rezultatele noastre demonstrează că recunoaşterea muzicii familiare se petrece remarcabil de rapid. Aceste concluzii subliniază circuitul temporal foarte rapid şi profunzimea melodiilor foarte familiare în memoria noastră'', a declarat autoarea principală a cercetării, Maria Chait.

Studiul de mici dimensiuni, publicat în Scientific Reports, a fost efectuat pe un grup format din cinci bărbaţi şi cinci femei care au fost expuşi la melodii familiare.

Cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), care înregistrează activitatea electrică din creier, şi a pupilometriei, tehnică ce măsoară diametrul pupilei - un indicator al răspunsului creierului la stimuli - oamenii de ştiinţă au descoperit că melodiile familiare pot fi recunoscute de creier în 100 de milisecunde (0,1 secunde).

Nu au fost observate astfel de reacţii din partea subiecţilor incluşi într-un grup de control, expuşi la melodii care nu le erau familiare.

Prin comparaţie, la om, clipitul durează circa 300 de milisecunde, notează Press Association.

''Dincolo de ştiinţa de bază, înţelegerea modului în care creierul recunoaşte tonalităţi familiare este utilă pentru diverse intervenţii terapeutice ce implică muzica. Spre exemplu, există un interes din ce în ce mai mare pentru exploatarea muzicii în beneficiul pacienţilor care suferă de demenţă, în cazul cărora memoria muzicii pare bine conservată, în ciuda degradării sistemice a memoriei'', a adăugat Chait.

digi24.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Artistul din nordul Germaniei se foloseşte de ecoul unei conducte de gaze, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.
      Rezultatele sunt de-a dreptul incredibile.
      Până acum, Armin Kupper a compus mai multe melodii şi a strâns peste 60 de mii de urmăritori pe contul său de YouTube. 
      "Nu eşti niciodată singur", este mesajul transmis de saxofonist, în aceste vremuri pline de incertitudini. 
      Armin Kupper - artist: ”Cânt un sunet şi vine înapoi din conductă, schimbat. Poate că îmi răspunde, ne trage înăuntru şi afară şi aşa devine o melodie fără sfârşit. Este ceva infinit, pentru că niciodată muzica nu îşi spune ultimul cuvânt”.
      mediafax.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Medicii americani au ajuns la concluzia că umorul nu este doar o modalitate de distragere a atenţiei faţă de realitatea cenuşie generată de pandemia de coronavirus, ci poate fi una dintre strategiile câştigătoare aplicabile pentru a ne menţine starea de sănătate în parametri optimi, transmite Știri.md cu referire la tvr.ro.
      Potrivit doctorului cardiolog Michael Miller, de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Maryland, citat de New York Times, nivelul crescut al hormonilor de stres poate genera o serie de boli cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.
      “Păstrarea simţului umorului este o modalitate excelentă de a ameliora stresul şi anxietatea şi de a readuce un sentiment de normalitate în aceste vremuri tulburi”, a declarat dr.Miller.
      Cercetările arată că, atunci când râdem, organismul nostru eliberează o substanţă numită oxid nitric, un gaz cu un impact deosebit asupra funcţiilor organice.
      Oxidul nitric relaxează vasele de sânge, reduce tensiunea arterială şi scade nivelul de coagulare a sângelui.
      Substanţa chimică acţionează în acelaşi mod precum serotonina şi dopamina, adică devine un factor important de influenţă pentru starea de fericire, efectul de calmare determinând, la nivel celular o reacţie în lanţ prin care vasele de sânge se relaxează şi se dilată.
      Un studiu epidemiologic realizat în Japonia, pe un eşantion semnificativ de femei şi bărbaţi în vârstă, a confirmat faptul că subiecţii care tind să râdă mai mult prezintă un risc mai mic de boli cardiovasculare majore.
      Un alt studiu asemănător, realizat în Norvegia, a arătat că posedarea unui simţ sănătos al umorului este, de asemenea, asociată cu o viaţă mai lungă, legătura dintre umor şi durata de viaţă fiind mai pronunţată la femei decât la bărbaţi.
      Aşadar, medicii ne recomandă să râdem cu poftă, pentru că umorul a fost folosit pe post de tratament încă din cele mai îndepărtate timpuri.
      Literatura de specialitate conţine nenumărate referiri la legătura dintre umor şi îmbunătăţirea stării de sănătate deoarece stresul poate produce suprimarea sistemului imunitar şi poate creşte riscul producerii bolilor infecţioase şi cardiovasculare. 
      Astfel, în această perioadă, pe fondul schimbărilor sociale generate de pandemia de COVID 19, un fond favorabil instalării depresiilor şi stărilor de anxietate, medicii recomandă tuturor câte o repriză puternică de râs, în fiecare zi.
      stiri.tvr.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Al doilea studiu arată o foarte mare conformitate cu comportamentele recomandate pentru prevenirea răspândirii infectării cu COVID-19, transmite Știri.md.
      Percepția riscului rămâne stabilă.
      Mai puțini oameni practică comportamente nesănătoase în stilul de viață.
      Procentul persoanelor care sunt de acord că purtatul măștilor în locurile publice trebuie să fie obligatoriu și că vor continua să respecte măsurile, chiar dacă acestea nu vor mai fi recomandate, este în creștere.
      80% sunt de acord cu redeschiderea școlilor și grădinițelor.
      Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înțelege percepțiile populației în materie de riscuri, cunoștințe, surse de informare și atitudinea față de inițiativele de răspuns la pandemie ale autorităților și alte variabile, pentru a consolida și îmbunătăți măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervențiile și comunicarea în situații de criză.
      Al doilea val de sondaj a fost efectuat în perioada 14-21 august 2020, pe un eșantion probabilist de 1.009 persoane din 343 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.
      Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova.
      Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook.
      Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.
      Principalele rezultate:
      -38% din respondenți (în creștere cu 5% față de primul studiu) consideră că este posibil să se infecteze și că s-ar putea infecta cu COVID-19 și aceasta ar fi grav, iar 28% (23% în iulie) cred că nu ar fi grav.
      -90% dintre respondenți apreciază drept bine sau foarte bine nivelul lor de cunoaștere a măsurilor de protecție.
      Deși se simt mai încrezători în ceea ce privește cunoștințele pe care le au despre cum să se protejeze, respondenții se simt și mai puțin capabili să evite o infecție.
      -Peste 80% din respondenți susțin că le este ușor să găsească, înțeleagă și să urmeze informațiile și recomandările privind infecția COVID-19.
      Pe de altă parte, pentru unu din trei respondenți este dificil să aprecieze dacă informațiile despre COVID-19 în mass-media sunt de încredere.
      -70% dintre respondenți (în creștere cu 4% față de iulie) raportează că se informează despre virus des sau foarte des.
      -În decursul săptămânii de la perioada de colectare a datelor, aproape fiecare al doilea respondent folosește mască de folosire multiplă, 35% – mască chirurgicală sterilă de unică folosință, iar 23% – mască nesterilă de unică folosință.
      Deși măștile de singură folosință se recomandă să fie schimbate după prima folosire, doar 84% au respectat această recomandare în cazul măștilor chirurgicale sterile și 65% în cazul măștilor nesterile.
      În medie, masca nesterilă este purtată de 5,2 ori înainte de a fi schimbată cu una nouă, masca chirurgicală sterilă – de 5,3 ori, iar cea de folosire multiplă – de 4,5 ori.
      -Al doilea studiu arată că mai mulți oameni simt că virusul este aproape de ei (18,5 în iulie și 30% în august).
      -59% din respondenți continuă să considere că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus.
      -83% din respondenți sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.
      - Peste 90% din populația adultă susține că a respectat principalele măsuri de prevenire a infecției: purtarea măștii, spălarea pe mâini cu săpun timp de 20 secunde, utilizarea dezinfectanților, acoperirea nasului și a gurii în caz de tuse sau strănut, respectarea distanței sociale.
      Pe de altă parte, doar 59% au evitat evenimente sociale.
      -47% din respondenți susțin că situația lor financiară personală s-a înrăutățit în ultimele 3 luni, iar pentru 49% a rămas neschimbată.
      - Al doilea studiu arată o descreștere semnificativă a comportamentelor nesănătoase la populație: 13% au făcut mai puțin sport decât de obicei (față de 34% în iulie), 5% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (17% în iulie) și 2% au băut mai mult alcool, decât de obicei (8% în iulie).
      - Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a scăzut de la 60,5 în iulie la 28% în august.
      - Respondenții au, în general, încredere mare în conversațiile cu familia / prietenii, consultațiile medicilor și în Organizația Mondială a Sănătății (ultimele două surse înregistrând o creștere semnificativă de încredere față de primul studiu). Medicul de familie, medicii în general și angajatorul continuă să fie cei mai de încredere.
      - Continuă să existe o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul trebuie să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19.
      82% dintre respondenți (80% în iulie) sunt de acord cu purtarea măștilor în spațiul public.
      52% (față de 61% în iulie) sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane.
      Doar 41% (în scădere cu 11% față de primul studiu) sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă. 72% din respondenți consideră că persoanele care vin de peste hotare ar trebui să fie auto-izolați.
      -80% din respondenți sunt de acord cu redeschiderea școlilor și grădinițelor.
      - Acceptarea unui vaccin, dacă ar fi disponibil, nu s-a schimbat, fiind în proporție de 31%.
      Factorii principali care ar favoriza acceptarea vaccinului sunt: dacă vaccinul este utilizat de mai mult timp, fără efecte secundare grave; dacă vaccinul este utilizat și în alte țări; țara în care este produs vaccinul și recomandarea de la medicul de familie.
      -79% din persoane sunt de acord cu deschiderea frontierelor, reluarea zborurilor și deschiderea piețelor (în creștere cu 9% față de iulie), iar la polul opus 30% nu sunt de acord cu deschiderea sălilor de sport și fitness (în descreștere cu 11% față de iulie).
      -73% dintre respondenți sunt de acord că vor continua să respecte restricțiile, chiar dacă nu vor mai fi obligatorii sau recomandate (în creștere cu 9% față de primul studiu).
      În total, sunt planificate 4 runde ale studiului. Următorul val de colectare a datelor este planificat pentru mijlocul lunii octombrie 2020.

       
    • Vizitator Vadim
      De Vizitator Vadim
      Buna ziua, de curind activeaza un karaoke vizavi de casa noastra, zilnic e galagie( muzica, tipete) orele in care activeaza e 20:00-05:00. Stiu ca ar fi posibil cumva de rezolvat printr-o petitie catre politie, as avea nevoie de un exemplu cum sa scriu si sa formulez corect! Mersi mult.
    • julia122997
      De julia122997
      Concluzia nu este una nouă, dar autorii acestui studiu, cercetătorii de la Spitalul de pediatrie din Cincinnati, au venit cu argumente clare, obţinute prin intermediul imagisticii prin rezonanţă magnetică.
      Acesta este primul studiu care furnizează şi dovezi neurobiologice ale beneficiilor potenţiale ale cititului şi ale efectului negativ pe care îl au ecranele asupra dezvoltării creierului preşcolarului.
      "Este important, pentru că organul se dezvoltă cel mai rapid în primii cinci ani de viaţă", a spus coordonatorul studiului, medicul John Hutton.
      "Copiii care au parte de mai multe experienţe care îi stimulează, ce ajută creierul să se organizeze, vor avea un avantaj uriaş atunci când vor ajunge la şcoală", a spus Hutton. "Şi este din ce în ce mai dificil pentru copii să recupereze, dacă rămân în urmă la şcoală", a mai spus acesta.
      La studiu au participat 47 de copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între trei şi cinci ani, care nu mergeau la grădiniţă.
      Materia cenuşie din creier conţine majoritatea celulelor care comandă corpului ce să facă. 
      Substanţa albă este ţesutul cu aspect albicios ce face parte din sistemul nervos central (măduva spinării şi encefal) şi conţine axonii, respectiv prelungirile celulelor ner­voase şi celulele ţesutului interstiţial numit nevroglie, care are rol de hrănire şi protecţie. 
      Sustanţa albă este importantă pentu că asigură influxul nervos de la un centru nervos la altul sau între un centru nervos şi un nerv. 
      Creşterea nivelului de substanţă albă şi organizarea acesteia sunt extrem de importante pentru capacitatea creierului de a comunica cu restul organismului, mărind capacitatea de a învăţa şi asigurând o bună funcţionalitate. 
      Fără un sistem de comunicare bine dezvoltat, capacitatea de procesare a creierul încetineşte şi are de suferit.
      În cazul copiilor care erau expuşi la ecrane mai mult de o oră pe zi, zonele responsabile de învăţare în materia albă erau subdezvoltate şi mai puţin organizate.
      La naştere, numărul neuronilor este cel mai mare comparativ cu restul vieţii, iar, în funcţie de stimuli - comunicare, iubire, îmbrăţişare, plimbat, citit -, conexiunile între neuroni sunt întărite, spune Hutton. În lipsa unor stimuli, neuronii mor, a mai spus acesta. 
      Chiar dacă se modifică şi învaţă la toate vârstele, ceea ce se întâmplă în primii cinci ani ai vieţii este hotărâtor pentru dezvoltarea creierului.
      În afară de imaginile creierului obţinute prin rezonanţă magnetică, participanţii la studiu au fost supuşi unor teste cognitive.
      Copiii care aveau acces la ecrane mai mult de o oră zilnic au avut rezultate mai proaste în ceea ce priveşte la testele cognitive, inclusiv privind limbajul expresiv şi capacitatea de a numi rapid obiecte.
      Ecranele interferează, de altfel, cu toate activităţile copiilor, de la jocul cu jucării la folosirea imaginaţiei, joaca afară etc.
      Hutton spune că mai degrabă este important cititul în sine, regulat, decât tipul de poveste. Acesta sfătuieşte părinţii să nu mai caute cartea perfectă, ci pur şi simplu să le citească celor mici regulat.
      Cum îi stârneşti copilului interesul pentru cărţi şi citit? The National Institute for Literacy din SUA are câteva sugestii:
      1) Începe de la naştere prin a-i vorbi copilului şi a răspunde gângurelilor
      2) Cântă melodia "Alfabetul" (ABC)
      3) Stimulează copilul să îşi folosească imaginaţia, să inventeze poveşti şi să pună multe întrebări despre acele istorii inventate
      4) Alege cărţi cu personaje interesante, citeşte cu voci diferite pentru personaje
      5) Pune copilul să repete cuvintele noi
      6) Cel mai important lucru este să te bucuri de experienţa cititului alături de el
      mediafax.ro
  •