Cea mai fertila femeie din lume! Are 44 de copii


    Este considerata cea mai fertila femeie din lume. Pana la 23 de ani avea deja 25 de copii, iar la 36 de ani avea deja 44 de copii, pe care ii creste singura, fiind considerata mama-eroina.

image.png

Prima pereche de gemeni, la 13 ani

Mariam Nabatanzi din Uganda s-a casatorit la varsta de doar 12 ani cu un barbat de 40 de ani. Un an mai tarziu, femeia avea deja prima pereche de gemeni. Viata ei a fost, insa, una foarte grea, deoarece a locuit cu bebelusii in conditii inumane, inconjurata de campurile de cafea.

mama-1140x720.jpg

Mariam are acum 39 de ani si a nascut pana acum trei perechi de cvadrupleti, patru perechi de tripleti si sase perechi de gemeni.

Mariam-Natabanzi-Mother-of-38-Children-t

copilul.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Șeful Serviciului informare și comunicare al ANSP, Olesea Croitor, a menţionat că toate cele trei cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău, la copii cu vârste cuprinse între unu și doi ani.
      Micuţii sunt nevaccinaţi, iar unul dintre ei a revenit recent din România. Cazurile se află în proces de investigare.
      Teritoriile afectate de rujeolă de la 1 ianuarie 2019 pînă în prezent sînt: Chișinău – 43 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6, Ialoveni – 2, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – 1 caz și Glodeni – 1 caz.
      Potrivit datelor ANSP, numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în R. Moldova a ajuns la 414, dintre care 341 în 2018. O creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în luna august 2018, fiind înregistrate 239 de cazuri confirmate.
      Rujeola este o maladie extrem de contagioasă şi se răspândește rapid. Primul semn al infecţiei este febra înaltă, care se menține 1-7 zile. Erupţiile generalizate apar după 3-4 zile de la debutul febrei. Pneumonia este cauza cea mai frecventă de deces în rujeolă.
      unica.md
    • julia122997
      De julia122997
      Din păcate există și situațiile în care narcisismul apare într-un mod neprevăzut în viața ta și nu ai cum să te distanțezi imediat și să rupi legătura cu persoana toxică. Specialiștii au reunit experiențele persoanelor care au o mamă narcisistă pentru a face lumină în cadrul acestei situații complicate, cu numeroase consecințe negative în plan emoțional.
      Felul în care te tratează mama ta te poate afecta și la vârsta adultă, iar dacă ai trecut de 18 ani nu înseamnă că nu mai ai nevoie de afecțiune și sprijin. Partenerul, prietenii și restul familiei pot contribui la menținerea echilibrului tău emoțional, dar dacă narcisismul este singura reacție pe care o remarci în interacțiunea cu mama ta vei avea senzația că ai un gol în suflet sau că nu-ți poți întregi viața.
       Pentru a diminua suferința resimțită în această situație greu de rezolvat voluntarii din cadrul chestionarelor realizate împărtășesc propria experiență, sub rezerva anonimatului:
       1. „Nu pot dormi înainte de vizitele ei, mă răstesc la ceilalți membri ai familiei, iar după aceea petrec minute în șir plângând și cerându-mi scuze. Fac curat în mod radical pentru a evita orice observație și sunt convinsă că oricum voi da greș și nu-i va plăcea ceva.”
       2. „Când mă vizitează am grijă să nu fie copiii acasă pentru că au început să mă întrebe de ce bunica îmi face tot timpul observație și de ce nu mă îmbrățișează niciodată. Îl face pe tatăl meu să se simtă ciudat și îi vorbește de rău pe frații mei.”
       3. „Vizitele ei mă lasă epuizat la nivel fizic și emoțional. După ce pleacă nu simt decât tristețe. Îmi pare rău că nu am avut mama pe care mi-aș fi dorit-o și că nu mă simt iubit. O relație apropiată cu ea ar fi contat enorm pentru mine, dar nu a fost posibil.”
       4. „Le invidiez foarte mult pe mamele care se plimbă cu fiicele lor pe stradă și vorbesc despre orice, fără să evite orice semn de afecțiune.
      Este foarte trist că vizitele mamei mele îmi agravează anxietatea, iar după ce pleacă mă simt descurajată și am senzația că nu voi avea niciodată succes și că nu merit să fiu iubită.”
       5. „Mă simt rușinată când le spun celorlalți că vine mama în vizită și ei se bucură pentru că se gândesc că ne vom simți bine împreună, dar de fapt eu mă tem și îmi este foarte greu să-mi pun ordine în gânduri.” 
       6. „M-am gândit la posibilitatea de a o exclude din viața mea, dar știu că nu le-aș putea explica acest lucru copiilor mei și nici nu vreau să crească fără o bunică. Totuși, este foarte greu să ții la cineva care nu face decât să-ți aducă la suprafață temerile și să te critice agresiv pentru orice gest sau privire. Uneori mă întreb dacă merită să continui.”
       7. „Mă simt vinovată pentru că nu sunt o fiică mai bună, așa cum și-ar dori să fiu și pentru că nu am reușit să fac ce a vrut ea. Îmi amintește constant că am dat greș și îmi este foarte greu să vorbesc în prezența ei.”
       8. „Mă deranjează foarte tare că mă manipulează și mă face să realizez acțiuni despre care i-am spus că vreau să le evit. Este ca și cum ironizează tot ce este important pentru mine și mă umilește constant.”
       9. „Deși îmi doresc foarte mult să am o discuție relaxată cu mama mea, interacțiunile noastre se rezumă la învinovățire, victimizare, plângeri și critici. De multe ori mi se pare o situație fără speranță să iubești un părinte narcisist. Este ca și cum sunt blocat într-un scenariu care se repetă la nesfârșit și nu am cum să ies din el. Ar trebui să fie o relație mult mai plăcută și motivantă, dar știu că lucurile nu se vor schimba niciodată.”
      eva.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Dar înțelegi, în sfârșit, că mamei tale nu i-a fost nici pe departe ușor să-ți dea viață și poate că nu i-ai mulțumit niciodată cu adevărat pentru asta. Înțelegi că nu o dată și-a luat de la gură ca tu să ai ce mânca, în fond, și tu ai face același lucru pentru copilul tău acum. Înțelegi de ce a pus mai mult preț pe nevoile fizice decât pe cele emoționale. Sau încerci. Pentru că noi nu am prins comunismul. Noi nu am stat la cozi și nici nu am suferit de foame cu adevărat. Și atunci, da, e posibil să nu înțelegem niciodată cu adevărat de ce părinții noștri n-au fost cu adevărat atenți la nevoile noastre emoționale.
      În schimb, poate că am avut mai mult timp sau condițiile au fost prielnice pentru a conștientiza mai mult abandonul emoțional sau abuzul.
      Noi am avut mai mult timp să ne întrebăm de ce ne trăgeau de păr sau ne mai ardeau câte o palmă când nu făceam întocmai cum își doreau. Noi, generația asta tampon, am învățat cum să nu fim. Cum probabil și părinții noștri au învățat de la bunici cum să nu fie față de noi.
      Eu nu îmi voi bate copilul niciodată. Eu nu îmi voi pedepsi copilul niciodată. Eu nu îmi voi face copilul să sufere niciodată. Eu nu îmi voi compara copilul niciodată. Eu îi voi da copilului meu tot ce nu am avut eu. Eu voi avea mai multă încredere în copilul meu decât au avut părinții mei în mine. Eu nu voi sta într-o relație doar de dragul copilul. Și cât de lungă poate fi lista asta.
      Părinții noștri n-au fost perfecți. Nici bunicii probabil n-au știut să fie mai buni cu ei. Poate că nici noi nu vom reuși să fim perfecți. Poate că nici nu există astfel de părinți. Poate că există părinți și atât.
      Și apoi, spune-mi tu, indiferent câtă bătaie ai luat sau indiferent de cât de abandonat te-ai simțit, așa-i că ți-ar rămâne sufletul gol dacă ei n-ar mai fi? Buni, răi, cum o fi.
      Pe de altă parte, am spus și-o voi spune până la ultima suflare: Cu omul cel mai drag ție nu trebuie să ascunzi gunoiul sub preș. Da, știu. E dureros. Să-ți reproșeze ființa pe care o iubești cel mai mult un lucru sau un altul, poate fi la fel ca și cum te-ai duce în iad și apoi te-ai întoarce. Dar dacă asta este necesar ca să fie Rai între voi, dă-i înainte.
      I-ai spune bărbatului tău dacă te deranjează ceva la el? De ce ar trebui să fie diferit în relația părinte-copil? De ce nu ne-am dori să muncim pentru relația noastră? Să o facem mai bună decât este. Să ajungă în punctul acela ideal. 
      Părinții noștri au reproșurile lor. Noi avem reproșurile noastre. Probabil și copiii noștri vor face la fel. Nu ne naștem cu manual de utilizare și nu putem urma întotdeauna sfaturile specialiștilor. Suntem influențați. De frici, de emoții, de oboseală, de anxietate, de bani, de societate. Dar putem încerca. Putem să ne cerem scuze și ne putem deschide ochii și urechile pentru a fi mai buni.
      Putem.
      Până atunci, iartă-mă mamă. N-am știut că ți-a fost greu, cum probabil nici tu.
      doamnakovacs.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului teoretic „Vasile Alecsandri”, spune că instituția pe care o conduce este un liceu clasic, cu clase de a X-XII-a. De regulă, la această vârstă, copiii își doresc să fie plini de individualitate. „Recunosc că în calitate de manager mi-ar plăcea să existe o uniformă, care ar constitui și emblema liceului, indiscutabil, dar nu ne putem permite acest lucru din câteva considerente. Primul este, desigur, cel financiar”, a declarat Daniela Vacarciuc.
      Directoarea liceului menționează că admiterea copiilor în instituție are loc în luna iulie și multe familii au achiziționate deja hainele pentru anul școlar. „Nu pot pune la cheltuială părinții. Sunt și copiii care vin de la țară și mai au de achitat, chiria locuinței, chiria manualelor, transportul. Din păcate statul nu asigură aceste lucruri, așa cum se întâmplă în Occident, unde liceenii au dreptul să circule gratuit”, explică directoarea.
      Daniela Vacarciuc a menționat că administrația liceului se străduiește să implementeze un dresscode – haină albă sus și haină neagră jos. Însă nu se reușește întotdeauna. Directoarea mai spune că mai nou este la modă să se ceară uniformă și pentru cadrele didactice, însă spune că nu ar accepta acest lucru zilnic, poate la anumite sărbători. „Dacă mie nu-mi place, nu pot cere nici copiilor acest lucru”, a mai spus Daniela Vacarciuc.
      Ministerul Educației, Culturii și Cercetării menționează că uniformele școlare nu sunt obligatorii. Natalia Grîu, consultant principal în Direcția învățământ general, a declarat pentru IPN că, după mai multe consultări publice, acum un an, a fost emisă o circulară cu mai multe recomandări referitor la ținuta elevilor, și anume că uniforma poate fi introdusă la nivel de instituție, însă doar după discuții publice cu comunitatea educațională – pedagogi, părinți, elevi etc. În circulară se mai menționează că directorii, profesorii nu au dreptul să instituie obligativitatea uniformei, să intimideze și sub nicio formă să nu discrimineze pe acest criteriu.
      Ministerul nu deține date statistice cu privire la numărul instituțiilor de învățământ care au optat pentru uniformă.
      Peste 80 la sută din respondenții unui sondaj de opinie, prezentat anul trecut de MECC, au pledat pentru introducerea uniformelor în școli, motivând că acestea ar reduce diferențele sociale dintre elevi și ar contribui la menținerea disciplinei în școli.
      ipn.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Motivul este acela că odată cu înaintarea în vârstă concepția, sarcina și nașterea pot deveni mai complicate. Cu toate acestea, tot mai multe femei aleg să amâne vârsta la care devin pentru prima dată mame.
      Deși din punct de vedere bilogic amânarea sarcinii prezintă riscuri și are dezavantaje, se pare că există și vești bune pentru femeile care decid să aibă copii mai târziu. 
      Mamele de peste 30 de ani pot avea copii mai inteligenți
      Cele mai multe studii despre mamele de peste 30 de ani se concentrează asupra riscurilor de sănătate asupra memei și copilului din timpul sarcinii și nașterii. Dar aceste studii nu iau în considerare beneficiile care le are pentru copil faptul că mama sa este mai în vârstă. 
      Un studiu realizat în Marea Britanie a analizat exact acest lucru. Cercetarea a analizat datele a 18.000 de copii înscriși în cercetarea Millennium Cohort Study și a avut ca scop descoperirea unei legături dintre vârsta mamei în momentul nașterii copilului și dezvoltarea în timp a acestuia. Studiul a arătat că femeile care au primul copil la o vârstă cuprinsă între 30 și 39 de ani sunt mai predispuse de a avea copii mai inteligenți decât mamele care aveau la prima naștere între 20 și 29 de ani.
      Copiii născuți de mame care aveau peste 30 de ani au obținut un scor mai mare la testele cognitive la vârsta de cinci ani, comparativ cu cei născuți de mame mai tinere. 
      Rezultatele cercetării sunt în concordanță cu cele obținute de specialiștii din Suedia, într-un studiu similar. În acest caz, cercetătorii au analizat rezultatele la școală în cazul elevilor de 16 ani. Studiul a arătat că cele mai bune rezultate le au copiii ale căror mame aveau între 35 și 39 de ani atunci când au născut, iar următorii clasați au fost copiii mamelor cu vârste între 30 și 34 de ani la momentul nașterii.
      Mamele mature au mai multe resurse
      Întrebarea este de ce vârsta mamei influențează inteligența copiilor? "Femeile care devin mame pentru prima dată după vârsta de 30 de ani au șanse mai mari de a avea o educație academică mai bună, venituri mai mari, relații stabile, un stil de viață sănătos, au acces la îngrijire prenatală mai devreme și și-au planificat sarcinile", potrivit cercetătoarei Alice Goisis, care a făcut parte din echipa studiului desfășurat în Marea Britanie.
      Nu este valabil în cazul mamelor mult mai în vârstă 
      Același studiu a arătat că amânarea sarcinii după vârsta de 40 de ani nu are același efect, și anume de a avea copii mai inteligenți. Motivul ar putea fi limita studiului, în datele analizate fiind incluse numai 50 de mame cu vârsta de peste 40 de ani. 
      Studiul suedez a evidențiat faptul că adolescenții de 16 ani născuți de mame cu vârsta între 40 și 44 de ani au avut rezultate mai bune decât cei cu mame din categoria de vârstă de 20-30 de ani.
      Situația era diferită în perioada 1958-1970
      Într-o altă cercetare în care s-a analizat impactul vârstei materne asupra abilităților copilului rezultatele au fost diferite. Folosind date colectate în perioada 1958 - 1970, cercetătorii au descoperit că rezultatele copiilor cu mame de 35-39 de ani au fost mai slabe decât ale celor cu mame de 25-29 de ani. Dar această situație s-a inversat în anii 2000-2002.
      Cercetătoarea Alice Goisis spune că această diferență este cauzată de faptul că în timp caracteristicile și statutul femeilor s-au schimbat.
      eva.ro
  •