Cât costă să-ți pregătești copilul pentru școală


    Ca în fiecare an, în perioada 15 august - 1 septembrie, la Chișinău se desfășoară Târgul școlar, unde părinții și copiii pot găsi uniforme și rechizite școlare pentru toate vârstele.

1480951307_304758_69.jpg

Prețurile la aceste bunuri variază foarte mult în funcție de calitate și producător. Doar pentru a procura articole de îmbrăcăminte și ghiozdan, un părinte ar urma să scoată din buzunar de la 1.375 de lei până la 3.470 de lei. Aceeași varietate de prețuri se observă și în cazul rechizitelor școlare. De pildă, un pix poate costa de la doi lei până la 95 de lei, iar prețul unui caiet A5 variază între 85 de bani și 10 lei. 

Ministrul Educației, Monica Babuc, afirma, la începutul lunii mai, că prețul la uniformă școlară poate fi de la 700 de lei până la 1.500 de lei pentru băieți și de la 650 de lei până la 1.450 de lei pentru fete. 

Estimările autorităților s-au dovedit a fi parțial adevărate, luând în considerare prețurile afișate de comercianții de la Târgul Școlar din Capitală.

În cazul fetelor, o uniformă care ar include o bluză, un sacou și o fustă ar urma să le coste părinților cel puțin 730 de lei, prețul maxim fiind de 1.765 de lei. Costul unei uniforme de băiat, alcătuite dintr-o pereche de pantaloni, un sacou, o cămașă și o cravată, ar putea ajunge la 1.975 de lei. 

Aceste cheltuieli cresc cu 45-46% dacă se ia în calcul costul pantofilor și al ghiozdanului. Cel din urmă poate fi cumpărat la cele mai diverse prețuri, de la 195 de lei pentru un ghiozdan simplu până la 895 de lei pentru cel ortopedic. De notat că cele mai scumpe ghiozdane ortopedice se vând la un preț de 1.600 de lei per articol. 

Schoolgirl_in_Moldova_1.png

Prin urmare, pentru a-și vedea copilul bine echipat pentru începutul noului an școlar, un părinte al unei fetițe ar urma să cheltuie între 1.375 de lei și 3.610 de lei, iar cel al unui băiat, între 1.520 de lei și 3.470 de lei.

Schoolboy_in_Moldova.png

Prețul la rechizitele școlare de bază - un caiet, un creion, un stilou și o riglă - variază și el foarte mult. Astfel, un pix poate costa între doi lei și 95 de lei (un stilou cu peniță). Caietele A5 pot costa de la 85 de bani (12 foi) până la 10 lei (96 de foi). Prețul maxim a unei rigle este de 30 de lei, iar cel al unui creion din grafit, opt lei. 

school_bag.png

De notat că prețul unui costum sportiv pentru orele de educație fizică începe de la 450 de lei și poate ajunge la 580 de lei, atât pentru fete, cât și pentru băieți. 

Părinții care încă nu au cumpărat toate hainele și rechizitele necesare pentru școală mai au 10 zile la dispoziție pentru a face acest lucru. Chișinău School Fair 2018 se află pe teritoriul Centrului de Expoziții Moldexpo și este deschis în perioada 15 august - 2 septembrie, în fiecare zi, de la 10:00 până la 18:00.  

agora.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Potrivit autorilor petiției, corupția rămâne o problemă larg răspândită în sistemul educațional din Republica Moldova. „Ca urmare a activității acestui sistem infracțional de colectare a taxelor informale (estimate la 184 milioane de lei anual doar în instituțiile preșcolare din mun. Chișinău), zeci de mii de părinți ai copiilor din școlile și grădinițele Republicii Moldova sunt sistematic terorizați cu solicitări insistente de a achita bani „pentru binele copilului”. Deseori, înmatricularea copiilor într-o instituție de învățământ de stat sau eliberarea actelor de finalizare a studiilor este condiționată de achitarea cotizațiilor în „asociație”, donație de bani sau bunuri materiale”, este specificat în petiție.
      Potrivit părinților, cea mai gravă situație la acest capitol este în municipiul Chișinău și alte orașe mari ale țării, unde banii se cer sub o mulțime de pretexte, uneori chiar și pentru bunuri/lucrări care deja au fost procurate din resurse bugetare. Autorii inițiativei mai spun că persoanele, care refuză să participe la colectările de bani sau să „doneze benevol” sumele solicitate, sunt intimidate, discriminate, excluse din colectivele de părinți, sunt supuse unor tratamente degradante, inclusiv din partea angajaților instituțiilor de învățământ, ceea ce afectează inclusiv copiii.
      Inițiatorii petiției cer ca activitatea asociațiilor de părinți în școli să fie interzisă, iar directorii instituțiilor de învățământ care au primit remunerări și venituri necuvenite din banii asociaților să fie demiși.
      La începutul anului curent de studii, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a emis un ordin potrivit căruia colectarea plăților informale în sistemul educațional este interzisă.
      Anterior, CNA a demascat mai multe cazuri de corupție în domeniul educației. În total, circa 110 sesizări privind actele de corupție din instituțiile de învățământ au fost depuse la CNA în nouă luni ale anului trecut, ceea ce ar însemna că 12 cetățeni denunță lunar noi cazuri de corupție din domeniul educației. Conform datelor CNA, în nouă luni ale anului trecut, peste 60 de cadre didactice au ajuns în vizorul ofițerilor anticorupție. Totodată, potrivit datelor unui sondaj de opinie, suma plăților ilegale din instituțiile de învățământ s-ar fi dublat.
      Poți semna petiția accesând link-ul.
      moldpres.md
    • julia122997
      De julia122997
      Specialiştii spun însă că o presiune prea mare, de la o vârstă fragedă, îi poate duce pe cei mici la epuizare, dar şi la tulburări de comportament. Psihologii recomandă cel mult două activităţi extrascolare dintre care una sportivă, şi una creativă.
      Un părinte din Cluj-Napoca este extrem de mândru de fetiţa lui de şase ani, care are 4 activităţi extraşcolare: este majoretă, dar face şi cursuri de engleză, dans contemporan şi înot.

      Reporter: Nu sunt prea multe cursuri pentru ea? Nu vă spune că e obosită?
      Sebastian Crainic, părinte: Nu. Chiar deloc. Îi plac toate.
      Reporter: De ce aţi ales să o daţi la atât de multe cursuri?
      Sebastian Crainic: Ii ocupă timpul, lăsăm televizorul, telefonul deoparte.
      Reporter: Mai are timp pentru ea?
      Sebastian Crainic: Putin. Puţin.
      Reporter: Nu e prea greu pentru tine, nu e prea obositor câteodată?
      Alexandra Crainic, elevă: Nu. Nu!
      Reporter: E în regulă?
      Alexandra Crainic: Da, foarte!
      Un alt părinte, care a fost plecat 8 ani în Marea Britanie, spune că a luat de acolo exemplul de a-şi da copilul la cât mai multe lucruri. Acum însă, când a văzut că fiica sa de 11 ani nu mai dă randament la şcoală, a hotărât să limiteze numărul opţionalelor la 3: volei, înot şi pian.
      Camelia Rachovan, părinte: “Noi părinţii avem tendinţa şi parcă e o concurenţă acerbă între părinţi mai mult, să dăm copilul la cât mai multe activităţi, să facă cât mai multe, vrem să arătăm că e cel mai bun şi mai deştept.”
      Mămică: “Eu personal îl dau ca să îi mai ocup timpul, să nu petreacă atâta timp pe telefon.”
      Psihologii spun însă că, de multe ori, copilul este aruncat într-o competiţie care tinde să devină a adulţilor şi, în timp, dezvoltă semne ale sindromului burnout, o afecţiune rezervată până acum doar celor dependenţi de muncă.
      Lenke Iuhos, psiholog: “Din păcate, de multe ori scapă acest element vital, că copilul are o vârstă. De aceea mare atenţie părinţi şi uitaţi-vă la câte activităţi alegeţi. Maximum două activităţi extra programului şcolar. Este şi o dorinţă de a ajuta copilul. Foarte bine, dar în termen lung copilul va ajunge la epuizare psihică.”
      Maria Câmpean, învăţătoare: “Există o categorie de părinţi care pune presiune asupra copiilor, pe care le asumă, activităţi care consideră că le sporesc activitatea şcolară, ceea ce la nivel mental creează o stare de disconfort”
      Delia Ciucă, medic de familie: “Sunt copii care dau semne de burn ouţ, legat de un stres şi părinţii neagă aceste semne şi spun că îi mai dăm copilului o vitamină să reziste ori nu există o vitamină care să înlocuiască relaxarea sau somnul. Unii copii devin interiorizaţi, alţii au programe serioase de sănătate. De exemplu împrumuta simptome cronice de la boli fără să fie bolnavi, tuşesc fără o cauză sau răcesc foarte des.”
      Mai grav este că, potrivit specialiştilor, în timp cei mici ajung să îşi piardă interesul pentru orice fel de activitate.
      stirileprotv.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Majoritatea copiilor s-au întors la școală iar mulți părinți vor experimenta din nou tortura zilnică de a-și întreba copiii adolescenți cum a fost ziua lor și să se confrunte cu tăcere. „Cum a fost la școală?” – poate suna ca o întrebare inofensivă. Dar, după cum știu părinții, adolescenții sunt adesea foarte reticenți să răspundă. S-ar putea să obțineți un răspuns monosilabic, recunoscând că v-au auzit și nimic mai mult. S-ar putea să obțineți un răspuns despre un răspuns grozav la un test bun, cine știe. Unii adolescenți chiar se enervează și își acuză părinții că sunt intruzivi, ceea ce duce apoi, inevitabil, la ceartă.
      De ce ar reacționa adolescenții atât de rău la întrebările despre școală? Este totuși, până la urmă o întrebare suficient de inofensivă, nu? Doar că, din perspectiva adolescenței, aceasta nu este o întrebare simplă, din mai multe motive, multe dintre ele având legătură cu modul în care funcționează creierul nostru.
      Școala este stresantă. Unii adulți râd superior când adolescenții susțin că sunt stresați de școală, spunând că nu este nimic stresant în a merge la școală prin comparație cu plata unei rate sau creșterea copiilor. Acest lucru nu ajută. Parcă batjocorești piciorul rupt al cuiva, deoarece al tău a fost zdrobit într-un accident industrial; piciorul rupt nu doare mai puțin, l-ai făcut doar să se simtă inferioar. De fapt, pentru nenumărați adolescenți, școala este stresantă în mod regulat, chiar dacă le place și se descurcă bine. Există cerințele academice; ore de absorbție a informațiilor noi – neinteresante în mare parte – pentru nenumărate evaluări și examene obligatorii.
      Să nu ai control asupra situației tale, să fii făcut să faci ceva ce nu vrei să faci, este foarte stresant pentru creierul uman. Oricine a fost blocat într-o slujbă nefericită și obositoare, cu nenumărate termene, va înțelege acest lucru. Creierul adolescentului suferă la fel de multe schimbări drastice precum corpul. Acest lucru apare cu numeroase consecințe. Una dintre acestea este faptul că creierul adolescent produce reacții emoționale considerabil mai puternice decât cel adult. Alta este o dorință puternică de a fi plăcut și acceptat de către semenii, împreună cu o frică intensă de respingere și jenă.
      Prin urmare, mulți adolescenți sunt preocupați la nesfârșit de a se încadra într-un tipar și de a fi plăcuți. Și acest lucru este apreciat de alți adolescenți, care se află într-o stare similară de flux emoțional. Doar că menținerea relațiilor lor existente necesită efort constant, chiar dacă nu își dau seama.
      Când tocmai am experimentat un stres grav, un lucru pe care de multe ori nu vrem să îl facem este să vorbim despre el în detalii chinuitoare. Însă asta este de foarte multe ori exact ceea ce solicită părinții atunci când întreabă „Cum a fost școala?”. În acest context, reticența extremă a adolescenților de a răspunde are mai mult sens.
      Cum să vă întrebați adolescentul despre ce s-a întâmplat la școală astfel încât acesta să își dorească să vorbească cu tine: în loc să întrebi „Cum a fost școala?”, poate întrebi „cum ești?” Întrebarea despre școală sugerează că ești preocupat doar de performanța educațională a adolescentului și nu și de starea lui de bine. Aceasta nu favorizează încrederea sau disponibilitatea de a povesti. Nu trebuie să întrebi despre școală cum intră copilul pe ușă. Încearcă initial să vorbești despre orice altceva. Oferă-i o șansă de a se dezlipi, de a se relaxa și ar putea fi mai dispus să vorbească mai târziu. În mod evident, toți părinții își doresc ca adolescenții să se descurce bine la școală, dar nu poți insista la nesfârșit că trebuie să-I placă întotdeauna la școală. Fii mai deschis și sincer în legătură cu propriile probleme pe care le-ai avut la școală, lasă-ți adolescentul să-și dea seama că aspectele neplăcute ale școlii sunt normale și de așteptat, nu ceva care te dezamăgește sau că ar trebui pedepsit pentru că unele lucruri nu-i plac.
      tabu.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Soluția pe care a găsit-o și o recomandă și celorlalți elevi este simplă: bicicleta. Pe lângă faptul că ești scutit de îmbulzeala din transport, devii prietenos cu natura. Așadar, tânărul are și un mesaj pentru elevii din Capitală: „Mergeți cu bicicleta, salvați planeta”!
      Tânărul și-a povestit istorioara în videoul de mai jos:
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      "M-au susţinut şi m-au ajutat. Doamna Cristina şi doamna Alina m-au ajutat să intru la şcoală. să mă aranjez la cămin."

      La Centrul de Resurse şi Suport pentru Tineri activează un pedagog, un asistent social, un jurist şi un psiholog. De serviciile acestor specialişti pot beneficia persoanele care au între 16 şi 23 de ani.

      "Lucrăm cu ei pe partea asta socio-profesională. Ajutăm copilul să înţeleagă ce specialitate i se potriveşte, ce doreşte el. să găsească instituţia unde se învaţă această specialitate. Până la urmă îi asistăm chiar şi la depunerea actelor", a spus Angela Cahulea pedagog social Centrul de resurse şi suport pentru tineri.

      Printre tinerii care au beneficiat de serviciile acestui centru în perioada de probă a fost şi Pavel Gheleţchi. Băiatul spune că specialiştii de aici l-au ajutat să se înscrie la Colegiul Pedagocic "Alexei Mateevici" din Capitală.

      "În acest centru veneam odată în săptămână, sâmbăta sau în timpul săptămânii când puteam. Sunt o mulţime de copii care nu au suport, ies din sistemele de îngrijire la vârsta de 18 ani şi ei n-au cine să-i ajute. Sunt o mulţime de probleme pe care ei singuri nu pe pot rezolva", a spus  Pavel Gheleţchi student.

      Printr-o experienţă similară a trecut şi Vasile Tudorache din raionul Ialoveni.

      "M-au ajutat să-mi fac temele pentru acasă. Îmi dădeau multe idei dacă aveam probleme în societate sau nu ştiam ce să fac mai departe. Întrebam şi mă ajutau cu sfaturi", a spus Vasile Tudorache elev la Şcoala Profesională nr.2.

      Cel de-al doilea serviciu lansat astăzi este locuinţa socială asistată, care le asigură tinerilor un loc de trai timp de un an şi jumătate. Odată ajunşi aici vor fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă.

      "Aici tinerii se adresează din propria iniţiativă. Este vorba despre un apartament cu două camere pentru două persoane. Primele două luni, beneficiarii nu vor achita pentru facturile de întreţinere.Îl ajutaţi şi la lucru să se încadreze ca să aibă de unde achita facturile? Bineînţeles, Ulterior de unde achita facturile", a spus Cristina Bordei manager Centrul de resurse pentru tineri.

      Serviciile au fost lansare de Primăria Capitalei cu suportul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Totuși, în acest an, municipalitatea va cheltui jumătate de milion de lei pentru salariile angajaților centrului. Anual, aproximativ 100 de adolescenţi din Chişinău ies din sistemele de îngrijire socială . 
      publika.md
  •