Beneficiile pe care le au mamele în vârstă


    În principiu, poți face un copil cât timp ești fertilă. Ai auzit până acum cu siguranță că dacă faci un copil în timp ce ești tânără, acesta va fi mai sănătos, tu vei fi mai sănătoasă și toată lumea e fericită.

520301l-640x0-w-c53a3c90.jpg

Poate că un organism mai în vârstă afectează nivelul fertilității la unele femei, însă beneficiile pe care le au mamele în vârstă sunt, de asemenea, palpabile. Acestea au fost enumerate de către site-ul de medicină health.com.

Ce beneficii au mamele în vârstă?

1. Mamele în vârstă trăiesc mai mult

Potrivit unui studiu realizat în 2016, pe un eșantion de 28.000 de femei, persoanele care au născut primul copil după vârsta de 25 de ani, au crescut cu 11% posibilitatea de a trăi până la 90 de ani. Un studiu realizat în 2014 a mers chiar și mai departe, afirmând că femeile care au născut după vârsta de 33 de ani au crescut șansele de a trăi până la vârsta de 95 de ani cu 50%. 

2. Copiii lor sunt mai înalți și mai deștepți

Acest lucru a fost dezvăluit de un studiu din 2016. Cercetătorii au folosit un eșantion de 1,5 milioane de bărbați și femei pentru a afla că persoanele cu mame mai în vârstă sunt mai apte din punct de vedere fizic, au note mai bune la școală și o înălțime mai mare decât persoanele cu mame mai tinere.
Cu toate acestea, legătura de cauzalitate este incertă.

3. Au mai multă energie decât ai crede

Un studiu realizat pe un eșantion de mame care au făcut copii după vârsta de 50 de ani a constatat că acestea au un nivel de energie și funcții fizice similare cu femeile care concep un copil la vârsta de 30 de ani, respectiv 40 de ani.

4. Tendințele sunt de partea lor

În Statele Unite, vârsta mamelor a crescut de la 25 la 26 de ani din anul 2000, iar această rată de creștere a avansat chiar și mai mult în anumite state. În Suedia, 25% dintre nașteri provin de la femei în vârstă de 35 de ani sau chiar și mai mult. În Danemarca, ponderea copiilor născuți de către mamele de peste 40 ani a crescut de patru ori din anul 1985. Țările dezvoltate sunt diferite de cele în curs de dezvoltare, precum și accesul la tratamentele de fertilitate și de îngrijire a copiilor. Însă în regiunile în care această îngrijire este mai bună, pericolele la care sunt supuse mamele în vârstă dispar.

eva.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • maria981s
      De maria981s
      Actrița, care are trei copii cu soțul ei, Danny Molder, a declarat în cadrul unui interviu pentru The Sun, că încearcă să stabilească limite în familia sa. Totuși, ea a precizat că nu își pierde cumpătul și nu își pedepsește copiii, iar fața ei serioasă este „o pedeapsă suficientă” pentru a-i disciplina.
      „Am trei copii, așa că sunt foarte atentă cu privitul la televizor. Este interesant să încerci să crești copii în ziua de astăzi deoarece totul este nou – presiunile, resursele, să ai lumea în mâinile tale”, a declarat Roberts, în vârstă de 51 de ani.
      Vedeta de la Hollywood spune că încearcă să își țină copiii departe de social media.
      „Sunt o mamă strictă, nu îmi pierd cumpătul, însă cred că este important ca copiii să știe că există limite. Dacă să întâmplă ceva, nu-i pedepsesc cu adevărat, prefer să vorbesc cu ei. Cred că fața mea serioasă este o pedeapsă suficientă”, a subliniat ea.
      „Nu vreau ca ei să depună eforturile pe care eu le-am depus în copilărie, dar trebuie să știi cum să-ți faci patul, să-ți speli rufele și să gătești o porție de mâncare”, a precizat Julia Roberts.
      Actrița s-a căsătorit în anul 2002 cu directorul de imagine Danny Moder, cu care are doi gemeni, Phinnaeus și Hazel, în vârstă de 14 ani, și un băiat, Henry, de 11 ani. 
      unica.ro
    • maria981s
      De maria981s
      Multe dintre alimentele pe care le preferă copiii au multe calorii, dar prea puține vitamine și minerale. Variantele procesate sau cele de la fast food nu pot pune bazele unei dezvoltări armonioase și predispun copilul la probleme de sănătate pe termen lung. Potrivit studiilor realizate, peste 50% dintre copii nu obțin o cantitate suficientă de nutrienți din meniul zilnic, așa că este cazul să te gândești ce consumă copilul. Un meniu constituit inteligent nu-l va priva pe cel mic de gustul bun, dar îi va fortifica organismul, prevenind carențele care se pot agrava într-o perioadă mai îndelungată. 
      Iată de ce nutrienți are nevoie copilul și cum să-i strecori în dieta lui: 
      1. Calciu
      Aproximativ 30% dintre copiii cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani nu consumă calciu suficient. Prea multe sucuri și prea puțin lapte ar putea fi cauzele. Calciul este un mineral foarte important pentru dezvoltarea sistemului osos, care se constituie în principal în timpul copilăriei și adolescenței. Deficiențele apărute în copilărie vor crește riscul de osteoporoză la vârste înaintate, mai ales pentru fete. Din acest motiv contează foarte mult să-ți obișnuiești copilul să consume alimente bogate în calciu pentru că atracția spre aceste opțiuni scade și mai mult după vârsta de 10 ani, potrivit statisticilor. Multe dintre alimentele bogate în calciu conțin și vitamina D, care fortifică oasele și previn diabetul de tip 1.

      Dacă bebelușul tău are probleme când trebuie să treacă la laptele de vacă, încearcă după ce împlinește vârsta de 1 an. Poți experimenta și cu iaurt, care este respins mult mai rar. De asemenea, poți încerca și tofu fortificat, care are o savoare neutră și poate fi integrat într-o varietate de preparate cum ar fi lasagna, quiche, smoothie-uri sau supe.
      Cele mai bune surse de calciu sunt:
      - brânza;
      - iaurtul;
      - laptele;
      - alimentele fortificate (tofu, cereale, suc);
      - laptele de soia.
      2. Vitamina E
      80% dintre copiii sub vârsta de 8 ani nu obțin necesarul zilnic de vitamina E, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Nebraska-Lincoln.Cauza principală este favorizarea alimentelor cu puține grăsimi, care au un nivel foarte redus de vitamina E. Este bine să alegi laptele și iaurtul semidegresate, dar când vine vorba despre dressing varianta fără grăsimi va elimina vitamina E din uleiurile vegetale.
      Multe cereale sunt fortificate cu vitamina E, dar verifică pentru a fi sigur. Și untul de arahide și cel de semințe de floarea soarelui sunt opțiuni utile pentru a obține până la 50% din necesarul zilnic. Prepară chiar tu dressingul pentru salate din ulei de măsline și suc de lămâie și adaugă fulgi de migdale sau semințe de in și floarea soarelui.

      Cele mai bune surse de vitamina E sunt: 
      - avocado;
      - nucile;
      - untul de arahide sau migdale;
      - semințele de floarea soarelui;
      - uleiurile vegetale;
      - sosul de roșii;
      - germenii de grâu;
      - spanacul.
      3. Fibre
      Previn constipația și reduc pofta de mâncare excesivă la copii. De asemenea, un consum adecvat de fibre va proteja copiii de afecțiuni cronice care pot apărea mai târziu. Au nevoie între 19 și 25g de fibre în fiecare zi. Folosește cerealele integrale, fructele proaspete și legumele pentru a întruni acest total.

      Cele mai bune surse de fibre sunt:
      - fructele: zmeura, murele, perele, portocalele și merele;
      - cerealele integrale;
      - fasolea;
      - lintea;
      - năutul;
      - pâinea și pastele din făină integrală;
      - terciul de ovăz;
      - popcornul;
      - nucile;
      - semințele de in râșnite;
      - cartofii dulci;
      - mazărea.
      4. Potasiu
      Copiii consumă în general sub 60% din doza necesară de potasiu, în principal din cauză că nu mănâncă destule legume și fructe. Potasiul este un mineral esențial pentru menținerea echilibrului de fluide în organism și reglarea tensiunii arteriale. Poți prepara cartofi prăjiți folosind cartofi dulci pentru a atrage copiii sau poți alege fisticul la gustări.

      Cele mai bune surse de potasiu sunt:
      - bananele;
      - portocalele și sucul de portocale;
      - cartofii dulci;
      - iaurtul;
      - laptele;
      - pepenele galben;
      - caisele confiate;
      - sosul de tomate și roșiile proaspete;
      - codul.
      eva.ro
    • maria981s
      De maria981s
      Emma, din Leicestershire, s-a logodit în 2016, iar o lună mai târziu mama ei a fost diagnosticată cu cancer la plămâni în fază terminală. A sperat că la eveniment va participa și ea, dar a murit în 2017.
      Emma, în vârstă de 38 de ani, a primit pantofii în urmă cu o săptămână și a aflat că mama ei a plătit în secret pentru ei. Aveau scris pe talpă un mesaj surpriză: ”Am vrut să ai un cadou surpriză de la mine în ziua nunții. Pantofii sunt cadoul meu pentru tine. Sper să ai o zi magică. Îți trimit multă dragoste și îmbrățișări. Mama.”
      Ea urmează să se căsătorească cu logodnicul ei în luna august a acestui an.
      ”Nu am avut nicio idee, logodnicul meu a știut. Am avut un șoc. Am început să plâng, nu puteam să respir, să vorbesc”, a povestit Emma, sâmbătă, pe contul de Facebook.
      După ce și-a împărtășit povestea, a primit numeroase mesaje de susținere.
      stirileprotv.ro
    • maria981s
      De maria981s
      Un studiul recent arată că timpul pe care copiii îl petrec în familie, angajați în diverse activități, a rămas neschimbat în aproape două decenii. Dar cele 30 de minute suplimentare pe care copiii le petrec cu părinții lor nu sunt „irosite” pe activități comune precum luatul mesei, un joc de cărți sau vizionarea unui film animat, spre exemplu. Cei mici preferă să stea pe dispozitivele mobile și să se cufunde într-o lume virtuală, care cu timpul va slăbi legăturile familiale.
      Ceea ce este îngrijorător este faptul că dispozitivele mobile fac acum parte din viața de familie, spun cercetătorii. Copiii care stau acasă cu părinții spun că sunt „singuri”, iar oamenii au numit această jumătate de oră suplimentară timp „singur-împreună” („alone-together time”). Suntem împreună acasă, dar nu vorbim, fiecare stă pe smartphone-ul lui, cam asta vrea să spună termenul experților britanici.
      Dispozitivele mobile au înlocuit ușor-ușor activitățile tradiționale. Ce rost are să pierdem vremea aranjând piesele de remi pe masă când cu un singur click putem s-o facem de pe telefon? De ce să jucăm rațele și vânătorii în parc când putem să împușcăm „angry birds” pe tabletă? Iar lista continuă. Dar putem arunca vina pe părinți, care, ca să le distragă atenția celor mici, le aruncă telefonul mobil în față și-i uită, cu orele uneori, pe YouTube sau pe jocuri.
      Pare mai comod, însă pe termen lung medicii atrag atenţia că va avea efecte negative la nivel fizic, dar şi emoţional. Folosirea în exces a tehnologiilor de la o vârstă foarte mică poate duce la apariția unor tulburări din spectrul autist. Specialiștii în psihiatrie vorbesc despre o afecțiune tot mai întâlnită în rândul copiilor – autismul virtual, care presupune dezvoltarea necorespunzătoare a sistemului neurologic, din cauza lipsei de stimulare psiho-motrică.
      Părinții ar trebui de fapt să-i atragă pe copii în activități comune care să-i distreze și să îi țină ocupați mai mult timp. Adulții încă prețuiesc aspectele esențiale ale vieții familiale tradiționale, cum ar fi mesele în familie sau hobby-uri comune, și caută să le prioritizeze în fața presiunii provocate de schimbările tehnologice.
      Copiii, principalele victime are cyberbullyingului

      Cinci din zece copii au experimentat o situaţie de tip cyberbullying în mediul online, un fenomen tot mai frecvent, cu repercusiuni complexe asupra tuturor actorilor implicaţi: victimă, agresor şi martor, susțin reprezentanții Asociației Salvații Copiii.
      Cyberbullying-ul sau agresiunea pe Internet, numită și agresiune online, este hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, MMS, agresiunea având uneori loc prin încărcarea unor poze sau imagini video pe Internet fără a ține cont de dreptul la viața privată a victimei.
      Cele mai recente studii realizate de către Organizaţia Salvaţi Copiii arată că 54% dintre copii au fost victime ale unor comportamente de tip cyberbullying în mediul online, procentul fiind semnificativ mai ridicat în rândul fetelor şi elevilor de liceu. 69% dintre aceştia au primit mesaje jignitoare sau supărătoare, iar 30% au fost excluşi dintr-un grup sau dintr-o activitate pe Internet.
    • maria981s
      De maria981s
      Renat Mocanu, un adolescent de 16 ani din Drochia, este un luptător cu multe victorii la activ. Mersul zilnic la liceu, o rutină pentru majoritatea copiilor, este o adevărată performanţă pentru el. Diagnosticat cu o dizabilitate de auz, tânărul învaţă a vorbi, iar în paralel studiază cu pasiune matematica, română şi alte discipline şcolare. 

      Până nu demult, Renat era într-o instituţie de învățământ special, cu componentă rezidenţială, iar mimica şi gesturile erau singurele forme de comunicare pe care le cunoştea. A ajuns acolo la vârsta de 9 ani, după ce părinţii lui au tot căutat, zadarnic, soluţii ca să îl integreze într-o şcoală din comunitate. 
       „Am acceptat cu mare greu să plece de acasă, dar ne gândeam că acolo va învăţa să vorbească şi vom putea comunica mai uşor cu el”, spune Lilia Mocanu, mama lui Renat. Aşteptările părinţilor au fost însă, înşelate. 
      În instituţia în care a ajuns băiatul, comunicarea verbală era înlocuită în totalitate de gesturi şi mimică. Mama lui afirmă că aparatele auditive, care ar fi trebuit să îi ajute pe copii să înveţe să vorbească, nu erau folosite niciodată. Astfel, Renat nu doar că nu şi-a dezvoltat vorbirea, ci a adoptat un stil de mimică şi gesturi care nu este conform cu limbajul internaţional. În consecinţă, acum el nu poate comunica nici măcar cu alte persoane cu probleme de auz. 
      Cât a stat în instituţie, mama îl vizita foarte des, iar la fiecare sfârşit de săptămână îl lua acasă. După şase ani de despărţiri continue, Renat a refuzat să se întoarcă la internat. Astfel că, în următoarele câteva luni a fost înscris în şcoala din satul Mândâc, raionul Drochia. Totodată, tânărul a început a frecventa de 2-3 ori pe săptămână Serviciul raional de asistenţă psihopedagogică Drochia, unde beneficia de asistenţa unui logoped. Mama spune că zilele în care venea la centru erau o sărbătoare pentru el, iar în scurt timp a început deja a articula primele cuvinte şi chiar propoziţii. 


      Încurajaţi de succesele pe care le înregistra copilul, părinţii lui Renat au decis să se mute cu traiul în centrul raional, pentru a fi mai aproape de serviciile de reintegrare de care are nevoie copilul lor. Astfel, de la 1 septembrie curent, adolescentul a ajuns elev în clasa a VIII-a la una din cele mai mari instituţii de învăţământ din raion, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, iar în paralel continuă activităţile cu logopedulul Serviciului raional de asistență psihopedagogică.
      Programul şcolar a fost adaptat la necesităţile copilului 
      La şcoală, Renat învaţă după un program educaţional individualizat, adaptat la necesităţile lui. De exemplu, la lecţia de Limba și literatura română, în timp ce colegii săi de clasă fac analiza complexă a unei opere literare, adolescentul rezolvă propria sarcină, care derivă din tema lecției, dar este simplificată.
      Cadrul didactic de sprijin, Lilia Istrati, îi este alături la disciplina Matematică şi Limba și literatura română română, dar și în afara lor, îl încurajează şi îl ajută la teme. Despre succesele lui Renat vorbeşte şi Diana Doschinescu, logoped, Serviciul raional de asistență psihopedagogică Drochia. 
      „S-a produs o schimbare radicală. Când a venit la noi, el nu putea articula practic niciun cuvânt. Acum încearcă să vorbească şi îi reuşeşte destul de bine. Din jocurile de pe calculator a învăţat limba engleză, iar matematică e disciplina şcolară care îi place cel mai mult”, spune specialista. 
      Cadrele didactice au fost instruite pentru a asigura o integrare cu succes
      Înainte de venirea lui Renat în liceu toate cadrele didactice au fost instruite de specialiştii de la Serviciul de asistență psihopedagogică, astfel ca fiecare profesor să poată contribui eficient la incluziunea lui şcolară, ne spune directorul instituţiei, Sergiu Vrabie. Fiecare profesor cunoaşte gesturile elementare prin care poate comunica cu adolescentul, iar atunci când acestea nu sunt suficiente scriu sarcinile sau întrebările pe foaie, iar Renat le citeşte şi îndeplineşte. 

      „Copii şi profesorii l-au primit foarte bine. Nu am avut probleme sau rezistenţă din partea altor părinţi care au copii în clasa în care învaţă Renat. El s-a integrat rapid, are mulţi prieteni, îi place fotbalul”, spune managerul şcolar. 
      De curând, Renat a obţinut prin donaţie un amplificator de sunete cu ajutorul căruia va comunica mult mai eficient cu colegii şi profesorii. Aparatul care îl va ajuta să înceapă a vorbi mult mai explicit, constă dintr-un microfon, pe care îl ţine în mână profesorul şi un amplificator care se află la Renat. Spre deosebire de aparatele auditive care dublează toate sunetele şi celui care îl poartă îi vine greu greu să le diferenţieze, sistemul diminuează celelalte sunete şi copilul aude mai mult vocea profesorului. 
      Prima probă a echipamentului s-a produs la lecţia de Limbă și literatură română. Tamara Sajin, profesoară, şi-a exprimat încrederea că de acum înainte lecţiile vor fi mult mai interesante pentru Renat: „Va avea posibilitatea să înveţe limba română pe viu, va auzi cuvintele, o să-mi poată răspunde, va fi mult mai uşor”. 
      Ceilalți profesori din Drochia spun că venirea lui Renat în liceu este benefică nu doar pentru el, ci şi pentru restul elevilor din clasă. Datorită lui, aceştia invață zilnic lecția prieteniei și toleranței. 

      În afară de Renat în liceu mai învaţă alţi 12 copii cu dizabilităţi, dintre care cinci au dizabilităşi de auz. Și ceilalţi copii cu deficiențe de auz sunt pe deplin integraţi în colectivitate şi comunică liber cu profesorii şi elevii deoarece au fost obişnuiţi de mici să poarte aparatul auditiv şi au învăţat să vorbească.
      Moldova a realizat progrese majore în domeniul educației inclusive în ultimii ani. În prezent, în instituțiile de învățământ general, există 971 centre de resurse pentru educația incluzivă și peste 989 cadre didactice de sprijin care asistă copiii și elevii cu cerințe educaționale speciale în procesul de incluziune. Ca rezultat al acestor eforturi, circa 10 mii de copii cu cerințe educaționale speciale învață în prezent în școlile generale, în timp ce numărul de copii cu dizabilități în școli auxiliare și speciale a scăzut considerabil. 
      Eforturile tuturor celor implicați în munca de incluziune a copiilor cu cerințe educaționale speciale în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova au fost discutate miercuri, 5 decembrie 2018, în cadrul Conferinței Naționale „Asigurarea dreptului la educație a copiilor cu dizabilități”. 
  •