Bebeluș furat din maternitate, returnat de FBI familiei greșite. Omul a aflat după 40 de ani


    Paul Joseph Fronczak s-a născut într-o maternitate din Chicago, în 1964. Când avea o zi, a fost furat din spital, iar povestea lui a ajuns să fie cunoscută în toate colțurile Americii.

Doi ani mai târziu, un băiat abandonat a fost identificat drept bebelușul dispărut și returnat familiei, însă după 40 de ani, bărbatul a aflat că cei care l-au crescut nu erau, de fapt, părinții lui naturali, relatează BBC News.

ec09af521b27b4febb069e476af0a187.jpg

Când avea 10 ani, Paul Fronczak a descoperit din greșeală această poveste, în timp ce căuta în beci cadourile pentru Crăciun, ascunse de părinți. Astfel, el a descoperit mai multe cutii pline cu scrisori și articole din ziar. Unul dintre aceste articole avea titlul: „200 de căutări, organizate pentru bebelușul furat”, iar un altul: „Mama cere răpitorului să îi returneze bebelușul.” Și-a recunoscut părinții din pozele articolelor și a realizat că bebelușul căutat era chiar el.

În 26 aprilie 1964, Dora Fronczak a născut un băiețel la Spitalul Michael Reese din Chicago. Toată ziua, ea a stat cu fiul ei, însă a doua zi, o femeie îmbrăcată în asistentă a intrat în camera Dorei și i-a spus că îi ia bebelușul la un control medical, însă a dispărut cu copilul. Cu toate acestea, au trecut ore întregi până când conducerea spitalului i-a anunțat pe părinți, cât și autoritățile, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

„Tatăl meu a trebui să plece de la spital și să îi spună soției sale că bebelușul a dispărut. Crezi că ești în siguranță într-un spital, însă fix de acolo am fost răpit”, a povestit Paul.

Astfel, a început cea mai mare mobilizare din istoria orașului Chicago, la care au participat 175.000 de angajați ai poștei și 200 de polițiști și angajați ai FBI. Până la miezul nopții, au percheziționat 600 de locuințe, dar în zadar.

Când a descoperit povestea, Paul și-a întrebat mama dacă despre el este vorba, însă aceasta a reacționat furios: „Da, ai fost răpit. Te-am găsit, te iubim și asta e tot ce trebuie să știi”.

Timp de o săptămână, Dora și Chester Fronczak au stat în spital, așteptând vești. Acasă, au fost vânați de presă, însă nimeni nu avea nicio informație despre bebelușul dispărut, așa că respectivul caz a căzut în tăcere. Doi ani mai târziu, însă, cei doi părinți au primit o scrisoare de la Biroul Federal de Informații (FBI) în care li se spunea că au găsit un bebeluș în Newark, New Jersey, care părea să fie băiețelul lor.

Copilul fusese abandonat pe o bancă dintr-un centru comercial, după care pus într-o familie adoptivă. Ei l-au botezat Scott McKinley și s-au atașat într-atât de el încât au vrut să înceapă procedura oficială de adopție. Cu toate acestea, un detectiv din New Jersey a început să suspecteze că băiețelul ar putea fi cel care fusese răpit dintr-o maternitate din Chicago. Pentru că nu aveau informații privind grupa de sânge au amprentele bebelușului, FBI a decis că acesta era fiul familie Fronczak bazându-se pe o fotografie făcută în ziua în care fusese născut.

„Au analizat peste 10.000 de băieși care ar fi putut fi Paul, însă eu am fost singurul pe care nu l-au putut exclude complet. Pe vremea aceea, FBI era o autoritate de elită, astfel că dacă ei îți spuneau ceva n-aveai cum să nu-i crezi”, a mai spus Paul.

Trei luni mai târziu, au mers din Chicago în New Jersey să îl întâlnească pe băiețel, iar cei doi au decis să îl adopte pe copil.

„Un agent FBI m-a condus într-o încăpere și ne-au lăsat să ne familiarizăm unii cu alții. Mama mea a petrecut cu fiul ei mai puțin de o zi și, câțiva ani mai târziu, se întâlnește cu un băiat necunoscut. Putea să spună „Nu sunt sigură” și să lase copilul în grija statului sau putea spune „Da, e fiul meu” și chiar dacă nu era adevărat, să salveze copilul de la o viață oribilă. Așa că a făcut ceea ce a crezut că era corect și mă bucur că a făcut-o”, a spus Paul.

Potrivit acestuia, părinții lui au fost iubitori și protectori, trimițându-l la o școală catolică. Într- zi, s-a certat cu mama sa Dora, din cauză că asculta muzică rock și își purta părul lung, iar aceasta i-a zis furioasă: „Îmi doresc să nu te fi găsit niciodată”.

„Chiar și azi mă gândesc la asta și mă doare sufletul”, a mărturisit Paul.

După ce a terminat liceul, Paul a plecat de acasă să facă parte dintr-o formație rock din Arizona. Cinci ani mai târziu, s-a întors acasă și a intrat în armată, iar după aceea a schimbat diferite joburi, lucrând ca vânzător, model și actor.

„Cred că m-am mutat de cel puțin 50 de ori și am avut peste 200 de joburi. Orice am făcut și oriunde am mers, am avut cu mine acele articole din ziar”, a mai povestit el.

A trăit în familia greșită, timp de 50 de ani

40 de ani mai târziu, însă, al a avut parte de un nou șoc. Făcând un test ADN, a descoperit că cei care l-au crescut nu erau, de fapt, părinții lui. În 2008, căsătorit și urma să aibă o fiică. Medicul i-a întrebat pe el și pe soția sa Michelle despre istoricul medical al familiilor, ia Paul a realizat că nu știe ce să răspundă. Acela a fost momentul în care a început să se gândească dacă nu cumva a fost plasat de FBI într-o familie greșită.

„Am început să mă gândesc: care sunt șansele să fiu eu bebelușul răpit din maternitatea din Chicago? Am fost găsit atât de departe că părea incredibil”, a povestit el, mărturisind că întotdeauna a simțit că nu face cu adevărat parte din familie, mai ales că părinții lui păreau mai apropiați de fratele mai mic, Dave.

Totodată, el era foarte diferit de restul familiei: în timp ce părinții și fratele erau tăcuți și rezervați, Paul asculta muzică gălăgioasă și îi plăceau motocicletele: „Dave arată fix ca tata, are aceleași gesturi, expresii faciale, trăsături fizice, în timp ce eu nu arătam ca niciunul. Ani la rând, am vrut să fac un test ADN. Nu din cauză că nu eram fericit, ci pentru că îmi doream să știu adevărul. Am găsit tot timpul motive să nu fac asta: nu voiam să îi rănesc, dar de la un punct chiar am simțit că trebuie să știu.”

Astfel, într-o zi și-a luat inima în dinți și și-a întrebat copiii: „V-ați întrebat vreodată dacă chiar sunt fiul vostru? Vreți să aflați?”, i-a întrebat el.

Astfel, când a venit rezultatul probelor ADN, a descoperit că „nu există nicio posibilitate” ca el să fie Paul Fronczak, fiul biologic al lui Dora și Chester.

„Am simțit că lumea pe care o cunoșteam a luat sfârșit. Am simțit cum am pălit, nu puteam să mă gândesc la nimic. Tot ce știam despre mine – ziua de naștere, istoricul medical, faptul că am descendență poloneză, că sunt catolic, că sunt zodia taur – toate s-au năruit, iar apoi n-am mai știut cine sunt cu adevărat”, a mărturisit el.

Fusese răpit dintr-o altă familie

A decis să vorbească cu presa, pentru a afla cine este adevărata sa familie, iar cazul a ajuns din nou în atenția internațională. Astfel, FBI a redeschis o anchetă. Totodată, a primit ajutorul unei echipe de voluntari, care i-a descoperit adevărata familie, care se afla, de fapt, în Tennessee. În 3 iunie 2015, a aflat că de fapt el și sora sa geamănă au fost răpiți, iar că numele său este Jack Rosenthal.

Nimeni nu știe cu certitudine ce s-a întrebat cu cei doi, însă familia adevărată a bărbatului susține că un membru al familiei avea grijă de ei când a dispărut.

18899321aa20eefbbd27b24fb1cda2ea.jpg

protv.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      "M-au susţinut şi m-au ajutat. Doamna Cristina şi doamna Alina m-au ajutat să intru la şcoală. să mă aranjez la cămin."

      La Centrul de Resurse şi Suport pentru Tineri activează un pedagog, un asistent social, un jurist şi un psiholog. De serviciile acestor specialişti pot beneficia persoanele care au între 16 şi 23 de ani.

      "Lucrăm cu ei pe partea asta socio-profesională. Ajutăm copilul să înţeleagă ce specialitate i se potriveşte, ce doreşte el. să găsească instituţia unde se învaţă această specialitate. Până la urmă îi asistăm chiar şi la depunerea actelor", a spus Angela Cahulea pedagog social Centrul de resurse şi suport pentru tineri.

      Printre tinerii care au beneficiat de serviciile acestui centru în perioada de probă a fost şi Pavel Gheleţchi. Băiatul spune că specialiştii de aici l-au ajutat să se înscrie la Colegiul Pedagocic "Alexei Mateevici" din Capitală.

      "În acest centru veneam odată în săptămână, sâmbăta sau în timpul săptămânii când puteam. Sunt o mulţime de copii care nu au suport, ies din sistemele de îngrijire la vârsta de 18 ani şi ei n-au cine să-i ajute. Sunt o mulţime de probleme pe care ei singuri nu pe pot rezolva", a spus  Pavel Gheleţchi student.

      Printr-o experienţă similară a trecut şi Vasile Tudorache din raionul Ialoveni.

      "M-au ajutat să-mi fac temele pentru acasă. Îmi dădeau multe idei dacă aveam probleme în societate sau nu ştiam ce să fac mai departe. Întrebam şi mă ajutau cu sfaturi", a spus Vasile Tudorache elev la Şcoala Profesională nr.2.

      Cel de-al doilea serviciu lansat astăzi este locuinţa socială asistată, care le asigură tinerilor un loc de trai timp de un an şi jumătate. Odată ajunşi aici vor fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă.

      "Aici tinerii se adresează din propria iniţiativă. Este vorba despre un apartament cu două camere pentru două persoane. Primele două luni, beneficiarii nu vor achita pentru facturile de întreţinere.Îl ajutaţi şi la lucru să se încadreze ca să aibă de unde achita facturile? Bineînţeles, Ulterior de unde achita facturile", a spus Cristina Bordei manager Centrul de resurse pentru tineri.

      Serviciile au fost lansare de Primăria Capitalei cu suportul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Totuși, în acest an, municipalitatea va cheltui jumătate de milion de lei pentru salariile angajaților centrului. Anual, aproximativ 100 de adolescenţi din Chişinău ies din sistemele de îngrijire socială . 
      publika.md
    • julia122997
      De julia122997
      Șeful Serviciului informare și comunicare al ANSP, Olesea Croitor, a menţionat că toate cele trei cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău, la copii cu vârste cuprinse între unu și doi ani.
      Micuţii sunt nevaccinaţi, iar unul dintre ei a revenit recent din România. Cazurile se află în proces de investigare.
      Teritoriile afectate de rujeolă de la 1 ianuarie 2019 pînă în prezent sînt: Chișinău – 43 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6, Ialoveni – 2, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – 1 caz și Glodeni – 1 caz.
      Potrivit datelor ANSP, numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în R. Moldova a ajuns la 414, dintre care 341 în 2018. O creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în luna august 2018, fiind înregistrate 239 de cazuri confirmate.
      Rujeola este o maladie extrem de contagioasă şi se răspândește rapid. Primul semn al infecţiei este febra înaltă, care se menține 1-7 zile. Erupţiile generalizate apar după 3-4 zile de la debutul febrei. Pneumonia este cauza cea mai frecventă de deces în rujeolă.
      unica.md
    • julia122997
      De julia122997
      Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului teoretic „Vasile Alecsandri”, spune că instituția pe care o conduce este un liceu clasic, cu clase de a X-XII-a. De regulă, la această vârstă, copiii își doresc să fie plini de individualitate. „Recunosc că în calitate de manager mi-ar plăcea să existe o uniformă, care ar constitui și emblema liceului, indiscutabil, dar nu ne putem permite acest lucru din câteva considerente. Primul este, desigur, cel financiar”, a declarat Daniela Vacarciuc.
      Directoarea liceului menționează că admiterea copiilor în instituție are loc în luna iulie și multe familii au achiziționate deja hainele pentru anul școlar. „Nu pot pune la cheltuială părinții. Sunt și copiii care vin de la țară și mai au de achitat, chiria locuinței, chiria manualelor, transportul. Din păcate statul nu asigură aceste lucruri, așa cum se întâmplă în Occident, unde liceenii au dreptul să circule gratuit”, explică directoarea.
      Daniela Vacarciuc a menționat că administrația liceului se străduiește să implementeze un dresscode – haină albă sus și haină neagră jos. Însă nu se reușește întotdeauna. Directoarea mai spune că mai nou este la modă să se ceară uniformă și pentru cadrele didactice, însă spune că nu ar accepta acest lucru zilnic, poate la anumite sărbători. „Dacă mie nu-mi place, nu pot cere nici copiilor acest lucru”, a mai spus Daniela Vacarciuc.
      Ministerul Educației, Culturii și Cercetării menționează că uniformele școlare nu sunt obligatorii. Natalia Grîu, consultant principal în Direcția învățământ general, a declarat pentru IPN că, după mai multe consultări publice, acum un an, a fost emisă o circulară cu mai multe recomandări referitor la ținuta elevilor, și anume că uniforma poate fi introdusă la nivel de instituție, însă doar după discuții publice cu comunitatea educațională – pedagogi, părinți, elevi etc. În circulară se mai menționează că directorii, profesorii nu au dreptul să instituie obligativitatea uniformei, să intimideze și sub nicio formă să nu discrimineze pe acest criteriu.
      Ministerul nu deține date statistice cu privire la numărul instituțiilor de învățământ care au optat pentru uniformă.
      Peste 80 la sută din respondenții unui sondaj de opinie, prezentat anul trecut de MECC, au pledat pentru introducerea uniformelor în școli, motivând că acestea ar reduce diferențele sociale dintre elevi și ar contribui la menținerea disciplinei în școli.
      ipn.md
    • julia122997
      De julia122997
      Experimentul a fost organizat în parcul Valea Morilor din Chișinău. Tinerii au agățat de frunzele copacilor mai mulți lei în valoare de un leu și au menționat că banii sunt gratis.
      Reacțiile oamenilor care se plimbau prin parc au fost surprinse de camerele ascunse. 
      Cum au reacționat oamenii, vedeți mai jos într-un video publicat de organizatorii experimentului:
      stiri.md
    • julia122997
      De julia122997
      Fanii au ieșit la înaintare și au dat 30 de dolari pe o cutiuță cu apa în care Belle Delphine s-a bălăcit.
      Recipietele cu apă au dispărut de pe stoc în trei zile. Ea a publicat două fotografii pe Instagram în care spunea că este dispusă să vândă apa „tuturor băieților însetați”. Ea precizează pe site că apa nu este potabilă și „are doar valoare sentimentală”.
      Ea a făcut reclamă la produs pe Instagram, a publicat clipuri cu ea în cadă, în timp ce-și turna apă pe corp. Tactica a funcționat dacă s-a vândut tot stocul în trei zile.
      Unii au spus că este deplorabil că încearcă să facă bani astfel, alții au considerat că este dezgustător să cumperi apa de baie în timp ce alții au lăudat-o. „Face bani pe idioți. Cea mai bună metodă de a face bani este să-i iei de la oamenii stupizi, să-i faci să-și cheltuiască banii pe prostii”
      Belle Delphine a devenit cunoscută datorită costumelor sale de cosplay foarte sexy (NSFW), dar și datorită faptul că face fețe „ahegao” – expresia orgasmului în anime și manga japoneză.
      În luna iunie, ea a intrat în atenția mass-media după ce le-a zis urmăritorilor săi că-și va face un cont pe Pornhub dacă o fotografie de-a ei va primi un milion de like-uri. Nu a publicat un video explicit pe site-ul porno, ci un video bizar cu ea în care mânca o fotografie de-a lui PewDiePie.
      Chiar ea a recunoscut că este ciudat că fanii ar vrea să-i cumpere apa, dar a promis că o să mai facă pe viitor. Fata de 19 ani are peste 3,9 milioane de urmăritori și ar putea depăși pragul de 4 milioane în curând.
      playtech.ro
  •