În R. Moldova vor fi create Centre de zi pentru copii de până la trei ani


    În Republica Moldova vor fi create centre de zi pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de până la trei ani. Acest lucru este prevăzut de Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Serviciului social „Centrul de zi pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de 4 luni-3 ani”, care a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial.

2.jpg

Centrele vor fi create în comunități de către autoritățile publice locale și vor putea găzdui până la 12 copii. Serviciul va fi instituit pentru a preveni separarea copilului de familie, a marginalizării, a excluderii sociale și a instituționalizării acestuia.

Copiii vor fi admiși în Centru în baza cererii părintelui sau a persoanei în grija căruia se află. În cadrul acestuia, copiii vor beneficia de servicii de alimentație, formarea deprinderilor de viață, dezvoltarea abilităților de comportament.

Potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, începând cu anul 2011, acest serviciu a fost dezvoltat și pilotat în municipiile Chișinău, Bălți și orașul Glodeni, unde au fost create șase astfel de Centre. Acestea sunt destinate mamelor solitare și familiilor în situație de criză.

https://www.moldpres.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • alexandrarum
      De alexandrarum
      Târgul va dura până la ultimul cumpărător. Prețul unui kilogram de struguri va fi de 5 lei și se va vinde la ladă. 
      Această inițiativă a apărut după ce la sfârșitul lunii februarie, mai mulți fermieri din Moldova au venit cu inițiativa ”Struguri în loc de flori”, prin care anunțau pe rețelele de socializare că stau cu roada în depozite și riscă să suporte pierderi financiare, în timp ce în supermarketurile din capitală se aduc struguri de import la prețuri exorbitante. Aceștia au îndemnat consumatorii să nu ofere în dar de sărbători struguri locali și nu buchete de flori de import. Moldovenii din diasporă, care cel mai bine știu cum e la gust dorul de struguri de acasă au reacționat imediat la mesaj și au comandat partide mai mari de struguri care au fost livrate în Finlanda, Marea Britanie, etc. Unii consumatori de pe loc au comandat lăzi de struguri pentru a fi livrați la aziluri de bătrâni.   

      Echipa K Lumea, a promovat mereu prin activitățile sale consumul local și areo experiență bogată în organizare de evenimente ce sprijină producătorii locali. Am venit cu inițiativa de a face voluntariat pentru agricultorii noștri și a organiza târgul ”Ia Moldova acasă”.

      Veniți să sprijiniți agricultorii noștri și să dați o mână de ajutori celor care lucrează cu dragoste pământurile noastre și cresc din ele cei mai dulci struguri. 
      Data : 24 martie
      Ora : 11:00
      Locul : Parcul Catedralei, havuz (intrarea din str. Pușkin)
      INTRARE GRATUITĂ!
      Persoană de contact: Elena Briciuc, 069627409
    • maria981s
      De maria981s
      Multe dintre alimentele pe care le preferă copiii au multe calorii, dar prea puține vitamine și minerale. Variantele procesate sau cele de la fast food nu pot pune bazele unei dezvoltări armonioase și predispun copilul la probleme de sănătate pe termen lung. Potrivit studiilor realizate, peste 50% dintre copii nu obțin o cantitate suficientă de nutrienți din meniul zilnic, așa că este cazul să te gândești ce consumă copilul. Un meniu constituit inteligent nu-l va priva pe cel mic de gustul bun, dar îi va fortifica organismul, prevenind carențele care se pot agrava într-o perioadă mai îndelungată. 
      Iată de ce nutrienți are nevoie copilul și cum să-i strecori în dieta lui: 
      1. Calciu
      Aproximativ 30% dintre copiii cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani nu consumă calciu suficient. Prea multe sucuri și prea puțin lapte ar putea fi cauzele. Calciul este un mineral foarte important pentru dezvoltarea sistemului osos, care se constituie în principal în timpul copilăriei și adolescenței. Deficiențele apărute în copilărie vor crește riscul de osteoporoză la vârste înaintate, mai ales pentru fete. Din acest motiv contează foarte mult să-ți obișnuiești copilul să consume alimente bogate în calciu pentru că atracția spre aceste opțiuni scade și mai mult după vârsta de 10 ani, potrivit statisticilor. Multe dintre alimentele bogate în calciu conțin și vitamina D, care fortifică oasele și previn diabetul de tip 1.

      Dacă bebelușul tău are probleme când trebuie să treacă la laptele de vacă, încearcă după ce împlinește vârsta de 1 an. Poți experimenta și cu iaurt, care este respins mult mai rar. De asemenea, poți încerca și tofu fortificat, care are o savoare neutră și poate fi integrat într-o varietate de preparate cum ar fi lasagna, quiche, smoothie-uri sau supe.
      Cele mai bune surse de calciu sunt:
      - brânza;
      - iaurtul;
      - laptele;
      - alimentele fortificate (tofu, cereale, suc);
      - laptele de soia.
      2. Vitamina E
      80% dintre copiii sub vârsta de 8 ani nu obțin necesarul zilnic de vitamina E, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Nebraska-Lincoln.Cauza principală este favorizarea alimentelor cu puține grăsimi, care au un nivel foarte redus de vitamina E. Este bine să alegi laptele și iaurtul semidegresate, dar când vine vorba despre dressing varianta fără grăsimi va elimina vitamina E din uleiurile vegetale.
      Multe cereale sunt fortificate cu vitamina E, dar verifică pentru a fi sigur. Și untul de arahide și cel de semințe de floarea soarelui sunt opțiuni utile pentru a obține până la 50% din necesarul zilnic. Prepară chiar tu dressingul pentru salate din ulei de măsline și suc de lămâie și adaugă fulgi de migdale sau semințe de in și floarea soarelui.

      Cele mai bune surse de vitamina E sunt: 
      - avocado;
      - nucile;
      - untul de arahide sau migdale;
      - semințele de floarea soarelui;
      - uleiurile vegetale;
      - sosul de roșii;
      - germenii de grâu;
      - spanacul.
      3. Fibre
      Previn constipația și reduc pofta de mâncare excesivă la copii. De asemenea, un consum adecvat de fibre va proteja copiii de afecțiuni cronice care pot apărea mai târziu. Au nevoie între 19 și 25g de fibre în fiecare zi. Folosește cerealele integrale, fructele proaspete și legumele pentru a întruni acest total.

      Cele mai bune surse de fibre sunt:
      - fructele: zmeura, murele, perele, portocalele și merele;
      - cerealele integrale;
      - fasolea;
      - lintea;
      - năutul;
      - pâinea și pastele din făină integrală;
      - terciul de ovăz;
      - popcornul;
      - nucile;
      - semințele de in râșnite;
      - cartofii dulci;
      - mazărea.
      4. Potasiu
      Copiii consumă în general sub 60% din doza necesară de potasiu, în principal din cauză că nu mănâncă destule legume și fructe. Potasiul este un mineral esențial pentru menținerea echilibrului de fluide în organism și reglarea tensiunii arteriale. Poți prepara cartofi prăjiți folosind cartofi dulci pentru a atrage copiii sau poți alege fisticul la gustări.

      Cele mai bune surse de potasiu sunt:
      - bananele;
      - portocalele și sucul de portocale;
      - cartofii dulci;
      - iaurtul;
      - laptele;
      - pepenele galben;
      - caisele confiate;
      - sosul de tomate și roșiile proaspete;
      - codul.
      eva.ro
    • maria981s
      De maria981s
      Din dorința de a-și modifica fizicul, acestea apelează la chirurgii plastici și înfruntă teamă de bisturiu. Unele o fac dintr-un moft, altele - din necesitate.
      „Ce nu fac femeile pentru frumusețea lor, apelează la machiaj, la diferite proceduri estetice și la operații plastice. Unele își modifică nasul, altele de ce nu sânii. Să vedem de ce recurg femeile la astfel de proceduri”, Alina Crai, reporter TV8.
      „Avem 2 tipuri de femei care se adresează la noi. Din ele fac parte pacientele care au nevoie de reconstrucții apărute în urma unor boli congenitale, sau a unor efecte apărute în urma traumatismelor din timpul vieții. Și chirurgia estetică pentru femeile care-și doresc să-și modifice forma nasului, o procedură de întinerire, vrea să-și ridice sânii după o alimentare îndelungată. De asemenea vin foarte multe femei cu sânii foarte mici, plați. Toate au un complex și pentru a-și rezolva acest complex recurg la introducerea implantelor mamare”, Veronica Vîzdoagă, medic dermatolog.
      Natalia este una dintre femeile care s-a decis pentru o astfel de schimbare. S-a pregătit timp de 2 ani pentru acest pas, iar efectul mult așteptat nu a întârziat să apară.
      „Mi-am dorit să schimb ceva în figura mea, cred că îmi lipseau 2 mărimi la sâni. Acum îmi place de felul cum arăt și cred că asta este cel mai important. Desigur nu eram gata pentru o astfel de durere, pentru că a fost mult mai dureros de cât mi-am putut închipuit. Inițial senzațiile erau neplăcute, simțeam ceva străin în corpul meu, acum m-am obișnuit. Deja îmi place totul la mine, nu-mi doresc alte schimbări în corpul meu”, Natalia, pacientă.
      În Moldova sunt certificate câteva tipuri de implanturi mamare, care dau siguranță pacientului timp de 20 de ani.
      „Cele mai solicitate implanturi la moment sunt cele în formă de picătură, cu geometria schimbată. Care ajută să rezolvăm fructoza mamară, să recâștigăm forma. În cazul în care pacienta pretinde pentru un decolteu mai voluptos, atunci alegem implanturile cu forma rotundă. Implanturile rotunde se utilizează în jur la 20 de % din tot volumul de intervenții, iar implanturile picătură în jur de 80 la sută”, Sergiu Grati, chirurg plastician.

      tv8.md
    • maria981s
      De maria981s
      Un studiul recent arată că timpul pe care copiii îl petrec în familie, angajați în diverse activități, a rămas neschimbat în aproape două decenii. Dar cele 30 de minute suplimentare pe care copiii le petrec cu părinții lor nu sunt „irosite” pe activități comune precum luatul mesei, un joc de cărți sau vizionarea unui film animat, spre exemplu. Cei mici preferă să stea pe dispozitivele mobile și să se cufunde într-o lume virtuală, care cu timpul va slăbi legăturile familiale.
      Ceea ce este îngrijorător este faptul că dispozitivele mobile fac acum parte din viața de familie, spun cercetătorii. Copiii care stau acasă cu părinții spun că sunt „singuri”, iar oamenii au numit această jumătate de oră suplimentară timp „singur-împreună” („alone-together time”). Suntem împreună acasă, dar nu vorbim, fiecare stă pe smartphone-ul lui, cam asta vrea să spună termenul experților britanici.
      Dispozitivele mobile au înlocuit ușor-ușor activitățile tradiționale. Ce rost are să pierdem vremea aranjând piesele de remi pe masă când cu un singur click putem s-o facem de pe telefon? De ce să jucăm rațele și vânătorii în parc când putem să împușcăm „angry birds” pe tabletă? Iar lista continuă. Dar putem arunca vina pe părinți, care, ca să le distragă atenția celor mici, le aruncă telefonul mobil în față și-i uită, cu orele uneori, pe YouTube sau pe jocuri.
      Pare mai comod, însă pe termen lung medicii atrag atenţia că va avea efecte negative la nivel fizic, dar şi emoţional. Folosirea în exces a tehnologiilor de la o vârstă foarte mică poate duce la apariția unor tulburări din spectrul autist. Specialiștii în psihiatrie vorbesc despre o afecțiune tot mai întâlnită în rândul copiilor – autismul virtual, care presupune dezvoltarea necorespunzătoare a sistemului neurologic, din cauza lipsei de stimulare psiho-motrică.
      Părinții ar trebui de fapt să-i atragă pe copii în activități comune care să-i distreze și să îi țină ocupați mai mult timp. Adulții încă prețuiesc aspectele esențiale ale vieții familiale tradiționale, cum ar fi mesele în familie sau hobby-uri comune, și caută să le prioritizeze în fața presiunii provocate de schimbările tehnologice.
      Copiii, principalele victime are cyberbullyingului

      Cinci din zece copii au experimentat o situaţie de tip cyberbullying în mediul online, un fenomen tot mai frecvent, cu repercusiuni complexe asupra tuturor actorilor implicaţi: victimă, agresor şi martor, susțin reprezentanții Asociației Salvații Copiii.
      Cyberbullying-ul sau agresiunea pe Internet, numită și agresiune online, este hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, MMS, agresiunea având uneori loc prin încărcarea unor poze sau imagini video pe Internet fără a ține cont de dreptul la viața privată a victimei.
      Cele mai recente studii realizate de către Organizaţia Salvaţi Copiii arată că 54% dintre copii au fost victime ale unor comportamente de tip cyberbullying în mediul online, procentul fiind semnificativ mai ridicat în rândul fetelor şi elevilor de liceu. 69% dintre aceştia au primit mesaje jignitoare sau supărătoare, iar 30% au fost excluşi dintr-un grup sau dintr-o activitate pe Internet.
    • maria981s
      De maria981s
      Renat Mocanu, un adolescent de 16 ani din Drochia, este un luptător cu multe victorii la activ. Mersul zilnic la liceu, o rutină pentru majoritatea copiilor, este o adevărată performanţă pentru el. Diagnosticat cu o dizabilitate de auz, tânărul învaţă a vorbi, iar în paralel studiază cu pasiune matematica, română şi alte discipline şcolare. 

      Până nu demult, Renat era într-o instituţie de învățământ special, cu componentă rezidenţială, iar mimica şi gesturile erau singurele forme de comunicare pe care le cunoştea. A ajuns acolo la vârsta de 9 ani, după ce părinţii lui au tot căutat, zadarnic, soluţii ca să îl integreze într-o şcoală din comunitate. 
       „Am acceptat cu mare greu să plece de acasă, dar ne gândeam că acolo va învăţa să vorbească şi vom putea comunica mai uşor cu el”, spune Lilia Mocanu, mama lui Renat. Aşteptările părinţilor au fost însă, înşelate. 
      În instituţia în care a ajuns băiatul, comunicarea verbală era înlocuită în totalitate de gesturi şi mimică. Mama lui afirmă că aparatele auditive, care ar fi trebuit să îi ajute pe copii să înveţe să vorbească, nu erau folosite niciodată. Astfel, Renat nu doar că nu şi-a dezvoltat vorbirea, ci a adoptat un stil de mimică şi gesturi care nu este conform cu limbajul internaţional. În consecinţă, acum el nu poate comunica nici măcar cu alte persoane cu probleme de auz. 
      Cât a stat în instituţie, mama îl vizita foarte des, iar la fiecare sfârşit de săptămână îl lua acasă. După şase ani de despărţiri continue, Renat a refuzat să se întoarcă la internat. Astfel că, în următoarele câteva luni a fost înscris în şcoala din satul Mândâc, raionul Drochia. Totodată, tânărul a început a frecventa de 2-3 ori pe săptămână Serviciul raional de asistenţă psihopedagogică Drochia, unde beneficia de asistenţa unui logoped. Mama spune că zilele în care venea la centru erau o sărbătoare pentru el, iar în scurt timp a început deja a articula primele cuvinte şi chiar propoziţii. 


      Încurajaţi de succesele pe care le înregistra copilul, părinţii lui Renat au decis să se mute cu traiul în centrul raional, pentru a fi mai aproape de serviciile de reintegrare de care are nevoie copilul lor. Astfel, de la 1 septembrie curent, adolescentul a ajuns elev în clasa a VIII-a la una din cele mai mari instituţii de învăţământ din raion, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, iar în paralel continuă activităţile cu logopedulul Serviciului raional de asistență psihopedagogică.
      Programul şcolar a fost adaptat la necesităţile copilului 
      La şcoală, Renat învaţă după un program educaţional individualizat, adaptat la necesităţile lui. De exemplu, la lecţia de Limba și literatura română, în timp ce colegii săi de clasă fac analiza complexă a unei opere literare, adolescentul rezolvă propria sarcină, care derivă din tema lecției, dar este simplificată.
      Cadrul didactic de sprijin, Lilia Istrati, îi este alături la disciplina Matematică şi Limba și literatura română română, dar și în afara lor, îl încurajează şi îl ajută la teme. Despre succesele lui Renat vorbeşte şi Diana Doschinescu, logoped, Serviciul raional de asistență psihopedagogică Drochia. 
      „S-a produs o schimbare radicală. Când a venit la noi, el nu putea articula practic niciun cuvânt. Acum încearcă să vorbească şi îi reuşeşte destul de bine. Din jocurile de pe calculator a învăţat limba engleză, iar matematică e disciplina şcolară care îi place cel mai mult”, spune specialista. 
      Cadrele didactice au fost instruite pentru a asigura o integrare cu succes
      Înainte de venirea lui Renat în liceu toate cadrele didactice au fost instruite de specialiştii de la Serviciul de asistență psihopedagogică, astfel ca fiecare profesor să poată contribui eficient la incluziunea lui şcolară, ne spune directorul instituţiei, Sergiu Vrabie. Fiecare profesor cunoaşte gesturile elementare prin care poate comunica cu adolescentul, iar atunci când acestea nu sunt suficiente scriu sarcinile sau întrebările pe foaie, iar Renat le citeşte şi îndeplineşte. 

      „Copii şi profesorii l-au primit foarte bine. Nu am avut probleme sau rezistenţă din partea altor părinţi care au copii în clasa în care învaţă Renat. El s-a integrat rapid, are mulţi prieteni, îi place fotbalul”, spune managerul şcolar. 
      De curând, Renat a obţinut prin donaţie un amplificator de sunete cu ajutorul căruia va comunica mult mai eficient cu colegii şi profesorii. Aparatul care îl va ajuta să înceapă a vorbi mult mai explicit, constă dintr-un microfon, pe care îl ţine în mână profesorul şi un amplificator care se află la Renat. Spre deosebire de aparatele auditive care dublează toate sunetele şi celui care îl poartă îi vine greu greu să le diferenţieze, sistemul diminuează celelalte sunete şi copilul aude mai mult vocea profesorului. 
      Prima probă a echipamentului s-a produs la lecţia de Limbă și literatură română. Tamara Sajin, profesoară, şi-a exprimat încrederea că de acum înainte lecţiile vor fi mult mai interesante pentru Renat: „Va avea posibilitatea să înveţe limba română pe viu, va auzi cuvintele, o să-mi poată răspunde, va fi mult mai uşor”. 
      Ceilalți profesori din Drochia spun că venirea lui Renat în liceu este benefică nu doar pentru el, ci şi pentru restul elevilor din clasă. Datorită lui, aceştia invață zilnic lecția prieteniei și toleranței. 

      În afară de Renat în liceu mai învaţă alţi 12 copii cu dizabilităţi, dintre care cinci au dizabilităşi de auz. Și ceilalţi copii cu deficiențe de auz sunt pe deplin integraţi în colectivitate şi comunică liber cu profesorii şi elevii deoarece au fost obişnuiţi de mici să poarte aparatul auditiv şi au învăţat să vorbească.
      Moldova a realizat progrese majore în domeniul educației inclusive în ultimii ani. În prezent, în instituțiile de învățământ general, există 971 centre de resurse pentru educația incluzivă și peste 989 cadre didactice de sprijin care asistă copiii și elevii cu cerințe educaționale speciale în procesul de incluziune. Ca rezultat al acestor eforturi, circa 10 mii de copii cu cerințe educaționale speciale învață în prezent în școlile generale, în timp ce numărul de copii cu dizabilități în școli auxiliare și speciale a scăzut considerabil. 
      Eforturile tuturor celor implicați în munca de incluziune a copiilor cu cerințe educaționale speciale în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova au fost discutate miercuri, 5 decembrie 2018, în cadrul Conferinței Naționale „Asigurarea dreptului la educație a copiilor cu dizabilități”. 
  •