În Moldova s-a desfășurat primul campionat național pentru copii „Sea Mile Kids Aquathlon”


    Duminică, 15 iulie, în parcul Valea Morilor din Chișinău, pentru prima dată în istoria Moldovei, a avut loc campionatul național de Aquatlon pentru copii „Sea Mile Kids Aquathlon”. Evenimentul sportiv a fost organizat în cadrul celui de-al șaselea campionat de înot în apă deschisă „Sea Mile 2018”.

2018-07-15 10.12.13.jpg

La linia de start s-au adunat 50 de participanți. Tinerii sportivi au făcut cunoștință cu regulamentul campionatului și cu distanțele de parcurgere și au primit pachetele de start, care includeau o cască pentru înot și alte cadouri de la parteneri. După o mică încălzire sub conducerea unui antrenor experimentat, a început prima etapă a campionatului – cursa de înot de 200 metri. După ce copiii au depășit distanța de înot, a urmat să depășească și cursa de alergare de 1,5 km. La final, participanții erau așteptați de bine meritatele premii.

2018-07-15 10.12.21.jpg

Câștigătorii în categoria de vârstă 8-10 ani au fost:

Băieți

UJA DAVID

SUCEVEANU KIRILL

PAVLOV ANDREI

 

Fete

PERONCOVA CRISTINA

COVALICIUC ARINA

TOCOVENCO CAROLINA

 

În categoria de vârstă 11-13 ani, câștigătorii au fost:

Băieți

MUSTEATA TIMOTEI

PERONKOV BORIS

STRATULAT BOGDAN

 

Fete

CASIAN ARIADNA

GOLBAN DANIELA

ANDRONOVA OLGA

 

Locurile de frunte în categoria de vârstă 14-15 ani au fost ocupate de:

Băieți

SAVCIUC VITALII

BEZERDNIC MARIN

DABIJA SORIN-IOAN

 

Fete

FEDORENCO ECATERINA

2018-07-15 10.13.52.jpg

Campionatul național pentru copii „Sea Mile Kids Aquathlon” a fost organizat cu scopul de a populariza aquatlon-ul în rândul tinerilor sportivi din Republica Moldova și de a determina câștigătorii. De asemenea, evenimentul sportiv a fost o ocazie excelentă pentru începători de a acumula experiență în participarea la campionate și de a intra în lumea triatlonului.

2018-07-15 10.14.02.jpg

Organizatorii campionatului „Sea Mile Kids Aquathlon” sunt cel mai popular forum pentru femei mama.md, Federația de Triatlon a Republicii Moldova, organizația sportivă Sporter și cel mai popular panou de anunțuri gratuite din Moldova - 999.md.

2018-07-15 10.14.24.jpg

Organizatorii sunt foarte recunoscători partenerilor:

  • Puffy Piffi;
  • Biscottini;
  • Librarius;
  • Gerda;
  • Cronx;
  • Energy Fitness;
  • Белая Бяроза;
  • Om Kids;
  • Xstyle

si partenerului general Sea Mile Kids Aquathlon:

  • Naturalis

seamile.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Simțindu-se vinovați, profesorii tind să le ofere celorlalți, considerați mai slabi, însărcinări mai ușoare, care, odată realizate, sunt lăudate în mod exagerat. Dacă sentimentul de vină al profesorilor se vindecă, pe de altă parte, neîncrederea în cei considerați slabi nu descrește, dimpotrivă se înrădăcinează, astfel ei ajung să creadă că inteligența e un lucru pe care unii îl au, iar alții nu. Despre acest aspect al testului PISA 2018 s-a vorbit mai puțin. În schimb, puținii care au comentat performanțele elevilor din Moldova au ținut să scoată în evidență faptul că „elevii noștri sunt analfabeți” și că „rezultatele sunt alarmante”. De fapt, testul nu are scopul să împartă elevii în categorii, iar lecțiile pe care ar trebui să le luăm din urma acestor rezultate sunt altele.
      Moldova și analfabetismul
      PISA reprezintă un program internațional de evaluare, lansat în anul 1997 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.
      La capitolul alfabetizare, PISA testează mai mult decât simpla abilitate tehnică de a citi și a scrie. Această abilitate este măsurată într-un mod continuu, motiv pentru care nu este corect să o analizăm din perspectiva că cineva are sau nu această abilitate. O persoană poate avea un set de competențe de citire, dar nu există o linie de diviziune clară pentru a spune cine este complet analfabet și cine nu e. Procesul de alfabetizare are loc toată viața și nu se deprinde doar la școală, dar și în contexte de familie, prieteni, se explică în raportul PISA. Testul PISA testează gradul de alfabetizare a tinerilor de 15 ani pe subiecte relaționate cu viața de zi cu zi și înțelegerea conceptelor, dar nu pe cunoașterea academică perfectă a subiectelor predate la școală.
      În cadrul testului, la secțiunea citit, elevii trebuie să citească texte și să răspundă la întrebări, iar, în cele mai multe cazuri, elevii trebuie să-și construiască propriile răspunsuri. În cazul matematicii, testul vine să testeze abilitatea elevilor de a înțelege în ce situații din viață pot folosi concepte matematice, iar la științe, elevii sunt testați dacă înțeleg concepte științifice și dacă ar ști cum să le aplice în cazuri reale.
      Ce cuprinde testul
      Ești în vizită la niște rude care cresc găini. Mătușa îți vorbește despre un forum de fermieri care i-a fost de ajutor când una dintre găinile sale a fost rănită. În continuare, ai acces la conversațiile de pe forum și pe parcursul citirii ai de răspuns la câteva întrebări – asta a fost unul dintre scenariile secțiunii de citire a testului din 2018. În cadrul unui alt scenariu, elevul se pregătește să asiste la o prelegere despre munca de teren a unui profesor de pe insula Rapa Nui. Prin urmare, elevul trebuie să citească o postare de blog despre insulă scrisă de profesor, o recenzie de carte și un articol științific. Elevul este rugat să răspundă la întrebări după fiecare etapă. Într-un alt scenariu, elevul ia parte la un curs online de design web, unde participanții își revizuie site-urile reciproc. Elevul este rugat să facă o recenzie a unui site realizat de către unul dintre colegi și să răspundă la niște întrebări legate de opinia sa față de conținutul publicat pe site. 

      În 2018, nivelurile rezultatelor variază de la 1 la 6. Cele mai înalte rezultate obținute se includ în categoria 4. Moldova se află în categoria 2. În raportul OECD se specifică că țara noastră are îmbunătățiri semnificative față de anii precedenți, alături de țări ca Albania, Peru și Qatar. Pisa 2018 a concluzionat că rezultatele vorbesc despre o dependență din ce în ce mai mică între nivelul economic al țării și rezultatele obținute, cu toate că adolescenții care provin din familii social-vulnerabile încă tind să fie printre cei care au performanțe mai slabe. 



      De ce norvegienii se întorc la învățarea prin joacă
      Hild a fost profesoară timp de 40 ani, fiind și martora mai multor schimbări care s-au produs în sistemul de educație norvegian. Și-a început cariera predând copiilor cu dizabilități într-o grădiniță dedicată acestora și s-a împotrivit deciziei luate de autorități atunci când școlile speciale au fost lichidate, iar toți copiii au fost deja nevoiți să meargă să studieze în aceleași școli, după principiul care a obsedat autoritățile, crede Hild, și anume de „a oferi șanse egale tuturor”. „Dimpotrivă, acești copii nu aveau cum să aibă șanse egale, fără a primi mai multă atenție în educația lor.”
      Ulterior, după ce și-a continuat studiile în Trondheim, un oraș norvegian, a început să predea claselor primare. În Norvegia treapta primară durează șapte ani și începe la șase ani. Hild povestește că în anii ’90 copiii norvegieni învățau mai mult prin joacă, ceea ce le stimula creierul într-un mod eficient. „Este foarte important să-ți folosești toate simțurile în procesul de învățare. Dacă doar stai pe scaun antrenându-ți ochii și un singur deget, creierul nu se dezvoltă în același ritm.” Noul mileniu i-a făcut pe norvegieni mai serioși și, astfel, în școli s-a renunțat în mare parte la jocuri și s-a trecut la învățarea „pe scaun” – o altă greșeală, crede Hild. Asta pare să fi fost nu doar opinia sa, astfel, în prezent, sistemul norvegian reintroduce treptat sistemul de învățare prin joacă, așa încât copiii să petreacă mai mult timp afară, antrenându-și toate simțurile.

      Cursuri suplimentare de citit și scris
      Potrivit mediei PISA din ultimii ani, Norvegia are o performanță medie la matematică, peste medie la citit și puțin sub medie la științe. Rezultatele obținute în 2003 și faptul că acestea îi clasau pe norvegieni mai jos decât pe finlandezi au motivat autoritățile din domeniul educației să reconsidere modul în care îi învață pe copii să citească.
      La școala din Melhus, un orășel situat lângă Trondheim, Hild a fost parte a acestei schimbări. Împreună cu mai mulți profesori au format grupe de elevi, cu vârste între șapte și nouă ani, pentru care au organizat cursuri suplimentare de citit și scris.
      „A fost foarte important ca elevii să învețe fiecare literă, fiecare cuvânt, să înțeleagă fiecare mesaj. Mai mult decât învățarea tehnică, aveam conversații pe subiectele citite, le adresam întrebări, iar ei trebuiau să găsească răspunsul în text ca să-l înțeleagă. În aceste clase, încercam să găsim texte mai ușoare, pentru că în cadrul orelor normale, textele tind să fie prea grele. Alegeam texte diferite, din diverse genuri, chiar și știri. Elevii trebuiau să citească suplimentar și acasă. Am simțit îmbunătățiri în acești ani, dar este oricum un proces de lungă durată, continuu aș zice. Ce am înțeles din acest exercițiu e că este foarte important să acorzi atenție individuală copiilor. Unii copii pot avea frustrări pentru că nu pot citi destul de bine sau scrie, iar din acest motiv pot apărea probleme psihologice, ulterior copiii devenind agresivi în clasă.” 
      Pe lângă aceste cursuri, copiii norvegieni învață la școală și alte subiecte care au scopul de a-i pregăti de viață, subiecte care la noi sunt cu caracter opțional. La fel, în grupuri mai mici, copiii au lecții despre cum să gătească și să mănânce sănătos, învață despre corpul lor și modificările prin care acesta trece în perioada de pubertate.
      Ce mai este important să reținem din rezultatele din 2018
      În privința alfabetizării digitale, PISA a observat o creștere semnificativă a utilizării internetului de către participanți. Cu toate acestea, digitalizarea prezintă noi provocări pentru capacitatea de citire, întrucât copiii întâlnesc diverse tipuri de texte online: de la cele scurte de tip SMS la prezentări complexe în tabele sau cercetări. Cu cât mai mult acces la informație au elevii, cu atât e mai important să aibă un nivel de alfabetizare în creștere, în contextul știrilor false și așa-numitelor echo chambers.
      Concluziile testului din 2018 mai spun că atitudinea profesorilor este un alt aspect important care influențează performanța elevilor. Spre exemplu, profesorii tind să sprijine mai mult elevii care au abilități mai bune din start, în timp ce celor mai slabi, din sentimentul de vină, le pot atribui laude exagerate pentru sarcini ușoare. Asta este important pentru că, dintre toate judecățile pe care oamenii le aveau față de ei înșiși, cea mai de impact este cea despre cât de capabili ne credem pentru a face un anumit lucru, iar motivația de a face ceva ține tot de cât de încrezători suntem că putem livra rezultatele așteptate. În o treime din țările participante, unul din doi elevi a spus că inteligența este ceva ce ei nu prea pot schimba. Fie o ai, fie nu o ai. PISA propune și soluții pentru această problemă – de a-i face pe elevi să înțeleagă capacitatea creierului de a învăța prin citire, discuții în clasă și alte activități. Părinții și profesorii ar trebui să participe la crearea unui astfel de mediu, spun experții.
      În privința orientării în carieră, deși este destul de obișnuit pentru tinerii de 15 ani să nu știe ce carieră să urmeze, noile realități cer sistemelor educaționale să facă trimitere elevilor la oameni-modele, dar și să sporească atât încrederea cât și abilitățile de a-și crea de sine stătător un loc de muncă, mai spune studiul din 2018.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      "M-au susţinut şi m-au ajutat. Doamna Cristina şi doamna Alina m-au ajutat să intru la şcoală. să mă aranjez la cămin."

      La Centrul de Resurse şi Suport pentru Tineri activează un pedagog, un asistent social, un jurist şi un psiholog. De serviciile acestor specialişti pot beneficia persoanele care au între 16 şi 23 de ani.

      "Lucrăm cu ei pe partea asta socio-profesională. Ajutăm copilul să înţeleagă ce specialitate i se potriveşte, ce doreşte el. să găsească instituţia unde se învaţă această specialitate. Până la urmă îi asistăm chiar şi la depunerea actelor", a spus Angela Cahulea pedagog social Centrul de resurse şi suport pentru tineri.

      Printre tinerii care au beneficiat de serviciile acestui centru în perioada de probă a fost şi Pavel Gheleţchi. Băiatul spune că specialiştii de aici l-au ajutat să se înscrie la Colegiul Pedagocic "Alexei Mateevici" din Capitală.

      "În acest centru veneam odată în săptămână, sâmbăta sau în timpul săptămânii când puteam. Sunt o mulţime de copii care nu au suport, ies din sistemele de îngrijire la vârsta de 18 ani şi ei n-au cine să-i ajute. Sunt o mulţime de probleme pe care ei singuri nu pe pot rezolva", a spus  Pavel Gheleţchi student.

      Printr-o experienţă similară a trecut şi Vasile Tudorache din raionul Ialoveni.

      "M-au ajutat să-mi fac temele pentru acasă. Îmi dădeau multe idei dacă aveam probleme în societate sau nu ştiam ce să fac mai departe. Întrebam şi mă ajutau cu sfaturi", a spus Vasile Tudorache elev la Şcoala Profesională nr.2.

      Cel de-al doilea serviciu lansat astăzi este locuinţa socială asistată, care le asigură tinerilor un loc de trai timp de un an şi jumătate. Odată ajunşi aici vor fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă.

      "Aici tinerii se adresează din propria iniţiativă. Este vorba despre un apartament cu două camere pentru două persoane. Primele două luni, beneficiarii nu vor achita pentru facturile de întreţinere.Îl ajutaţi şi la lucru să se încadreze ca să aibă de unde achita facturile? Bineînţeles, Ulterior de unde achita facturile", a spus Cristina Bordei manager Centrul de resurse pentru tineri.

      Serviciile au fost lansare de Primăria Capitalei cu suportul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Totuși, în acest an, municipalitatea va cheltui jumătate de milion de lei pentru salariile angajaților centrului. Anual, aproximativ 100 de adolescenţi din Chişinău ies din sistemele de îngrijire socială . 
      publika.md
    • julia122997
      De julia122997
      Șeful Serviciului informare și comunicare al ANSP, Olesea Croitor, a menţionat că toate cele trei cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău, la copii cu vârste cuprinse între unu și doi ani.
      Micuţii sunt nevaccinaţi, iar unul dintre ei a revenit recent din România. Cazurile se află în proces de investigare.
      Teritoriile afectate de rujeolă de la 1 ianuarie 2019 pînă în prezent sînt: Chișinău – 43 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6, Ialoveni – 2, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – 1 caz și Glodeni – 1 caz.
      Potrivit datelor ANSP, numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în R. Moldova a ajuns la 414, dintre care 341 în 2018. O creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în luna august 2018, fiind înregistrate 239 de cazuri confirmate.
      Rujeola este o maladie extrem de contagioasă şi se răspândește rapid. Primul semn al infecţiei este febra înaltă, care se menține 1-7 zile. Erupţiile generalizate apar după 3-4 zile de la debutul febrei. Pneumonia este cauza cea mai frecventă de deces în rujeolă.
      unica.md
    • julia122997
      De julia122997
      Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului teoretic „Vasile Alecsandri”, spune că instituția pe care o conduce este un liceu clasic, cu clase de a X-XII-a. De regulă, la această vârstă, copiii își doresc să fie plini de individualitate. „Recunosc că în calitate de manager mi-ar plăcea să existe o uniformă, care ar constitui și emblema liceului, indiscutabil, dar nu ne putem permite acest lucru din câteva considerente. Primul este, desigur, cel financiar”, a declarat Daniela Vacarciuc.
      Directoarea liceului menționează că admiterea copiilor în instituție are loc în luna iulie și multe familii au achiziționate deja hainele pentru anul școlar. „Nu pot pune la cheltuială părinții. Sunt și copiii care vin de la țară și mai au de achitat, chiria locuinței, chiria manualelor, transportul. Din păcate statul nu asigură aceste lucruri, așa cum se întâmplă în Occident, unde liceenii au dreptul să circule gratuit”, explică directoarea.
      Daniela Vacarciuc a menționat că administrația liceului se străduiește să implementeze un dresscode – haină albă sus și haină neagră jos. Însă nu se reușește întotdeauna. Directoarea mai spune că mai nou este la modă să se ceară uniformă și pentru cadrele didactice, însă spune că nu ar accepta acest lucru zilnic, poate la anumite sărbători. „Dacă mie nu-mi place, nu pot cere nici copiilor acest lucru”, a mai spus Daniela Vacarciuc.
      Ministerul Educației, Culturii și Cercetării menționează că uniformele școlare nu sunt obligatorii. Natalia Grîu, consultant principal în Direcția învățământ general, a declarat pentru IPN că, după mai multe consultări publice, acum un an, a fost emisă o circulară cu mai multe recomandări referitor la ținuta elevilor, și anume că uniforma poate fi introdusă la nivel de instituție, însă doar după discuții publice cu comunitatea educațională – pedagogi, părinți, elevi etc. În circulară se mai menționează că directorii, profesorii nu au dreptul să instituie obligativitatea uniformei, să intimideze și sub nicio formă să nu discrimineze pe acest criteriu.
      Ministerul nu deține date statistice cu privire la numărul instituțiilor de învățământ care au optat pentru uniformă.
      Peste 80 la sută din respondenții unui sondaj de opinie, prezentat anul trecut de MECC, au pledat pentru introducerea uniformelor în școli, motivând că acestea ar reduce diferențele sociale dintre elevi și ar contribui la menținerea disciplinei în școli.
      ipn.md
    • julia122997
      De julia122997
      Experimentul a fost organizat în parcul Valea Morilor din Chișinău. Tinerii au agățat de frunzele copacilor mai mulți lei în valoare de un leu și au menționat că banii sunt gratis.
      Reacțiile oamenilor care se plimbau prin parc au fost surprinse de camerele ascunse. 
      Cum au reacționat oamenii, vedeți mai jos într-un video publicat de organizatorii experimentului:
      stiri.md
  •