Trend Hunter: Catastrofa demografică a Republicii Moldova


    Astăzi, expertul în politici economice, Denis Gorea analizează pe blogul său situația demografică a țării, pentru că eficiența cheltuielilor publice depinde în primul rând de numărul persoanelor care beneficiază de serviciile statului.

Din păcate, din cauza modului în care este tratat exercițiul recensământului în Moldova, este foarte greu de estimat care este populația din interiorul țării într-un anumit an. Spre exemplu, dacă ne luam după datele Biroul Național de Statistică (BNS), Moldova avea o populație prezentă de 3.61 de milioane de locuitori la începutul lui 2004. Ca urmare a Recensământului Populației din 2004, BNS a estimat că în 2005 aveam deja 3.39 milioane de locuitori, cu 220 de mii de locuitori mai puțini ca anul precedent. Paradoxal e și faptul că BNS estimează ca numărul de oameni prezenți pe teritoriul țării a rămas aproape constant între 2005 și 2016. Având în vedere cum a procedat BNS cu Recensământul din 2004, este de așteptat că BNS va raporta o scădere de doar 200-300 de mii a populației prezente pe teritoriul țării atunci când va publica noul recensământ pentru 2014.

Dar cât de realiste sunt aceste estimări ale BNS în situația în care sute de mii de moldoveni muncesc peste hotare? Răspunsul la această întrebare îl vom afla de la copiii din Moldova, pentru că statisticile cu privire la școlarizare sunt actualizate anual și nu sunt supuse influenței politice în aceeași măsură ca și datele de la recensământ.

1.jpg

Pentru început, să analizăm câți copii născuți între 1993 și 2008 în Moldova nu au mai ajuns în prima clasă, deși urmau să o facă la vârsta de șapte ani între 2000-2015. Figura alăturată ne prezintă o situație destul de tristă. În 2000, 9537 de copii născuți în 1993 nu au mers la școală în Moldova. Cea mai probabilă explicație a lipsei acestor copii din sistemul educațional este fenomenul migrației, pentru că mortalitatea în rândul copiilor este destul de mică în Moldova. Dacă adunăm toți acești copii lipsă, putem constata că din Moldova au plecat 55639 de copii cu vârsta de până la șapte ani între anii 1993-2015. Ce ar trebui să ne alarmeze și mai mult e faptul că numărul acestor copii lipsă este în creștere în ultimii 10 ani. Asistăm la un al doilea val masiv al migrației din Moldova, după cel de la sfârșitul anilor 90. În medie, 2529 de copii preșcolari părăsesc țara în fiecare an. 

2.jpg

Din păcate fenomenul migrației nu se oprește doar la acești copii. Mulți dintre copiii care merg la școală în Moldova nu mai ajung să în clasa a noua în sistemul nostru educațional. Dacă adunăm copiii din clasele 1-8 din fiecare an și comparăm numărul acestor cu aceeași copii din clasele 2-9 din anul următor, vom observa că și această treaptă demografică pierde o sumedenie de copii în fiecare an (vedeți figura alăturată). Astfel,  dintre copiii care au frecventat clasele 1-8 în anul școlar 2000-2001, 11921 nu au mai fost înregistrați în clasele 2-9 în anul 2001. Dacă adunăm toți acești copii lipsă din sistemul școlar între 2001 și 2015, putem conclude că peste 100 de mii de copii nu au absolvit gimnaziul în Moldova, deși au început școala primară în țară. 

3.jpg

Având în vedere rezultatele de mai sus, putem estima numărul populației prezente în Moldova dacă presupunem că fiecare dintre acești copii lipsă au părăsit țara împreună cu cei doi părinți ai săi. În figura alăturată prezentăm estimările noastre și le comparăm cu datele raportate de BNS. Astfel, dacă excludem copii lipsă (<15 ani) și părinții acestora obținem o populație prezentă de 3.23 de miliarde în 2015. BNS însă prezintă o populație mai mare cu 160 de mii de oameni pentru 2015. Prin urmare, dacă BNS va raporta în baza Recensământului din 2014 o populație prezentă de peste 3.23 miliarde pentru 2015, atunci va fi clar că datele recensământului au fost trucate. Mai mult ca atât, populația prezentă din recensământ trebuie să fie mult mai mică decât estimările noastre, pentru că aceste estimări nu includ liceenii, studenții  și persoanele fără copii care au părăsit țara din 2000 până acum.

Care este soluția acestei probleme demografice? Din păcate orice nu ar face autoritățile din Moldova pentru a stopa fenomenul migrației acesta va continua până când țările care acceptă imigranții din Moldova nu vor aplica restricții. Autoritățile din Moldova ar trebui să se focuseze pe optimizarea cheltuielilor publice și să ajusteze numărul de funcționari publici în funcție de numărul de oameni prezenți pe teritoriul țării. Toate politicile de atragere a emigranților sunt o mare pierdere de bani, atât timp cât statul nostru își gestionează prost resursele limitate de care dispune.

Policy guidelines: Moldova ar trebui să-și ajusteze numărul de bugetari în funcție de populația prezentă pe teritoriul țării.

Disclaimer: Opiniile expuse în acest articol sunt doar ale autorului și pot fi diferite de poziția oficială a IDIS „Viitorul”. IDIS „Viitorul” nu poartă nici o răspundere pentru opiniile exprimate în acest articol.





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

3.6 MILIARDE??? 

In Moldova locuieste jumatate din populatia globului)))

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri


Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Acestea funcţioneză după noile reguli de prevenire a răspândirii infecţiei COVID-19, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md. 
      Cei care vin la tratament şi recreee trebuie să păstreze distanţa socială, să facă triajul zilnic şi să poarte măşti de protecţie. Şi angajaţii au fost instruiţi şi sunt pregătiti să ofere condiţii de siguranţă.
      Sanatoriul "Bucuria" din oraşul Vadul lui Vodă şi-a reluat activitatea pe 3 august. Înainte de redeschidere, o comisie a evaluat dacă se respectă condiţiile impuse de autorităţi. Medicul-şef spune că a fost schimbat tot programul de activitate. Din cele peste 240 de locuri, sunt utilizate doar 107.
      Sergiu Costin, medic-şef, Sanatoriul "Bucuria": "Dacă cândva odăile odăile erau de două persoane, acum obligatoriu cazăm numai câte o persoană. Nu am scos mobilierul, dar se amenajează un pat rămâne neamenajat, iar lumea nu îl foloseşte".
      Persoanele care vor să vină la sanatoria trebuie să prezinte un certificat de la medicul de familie. Testul COVID-19 nu este obligatoriu.
      Sergiu Costin, medic-şef, Sanatoriul "Bucuria": "Condiţia obligatorie se internează în sanatoriu numai cu prezentarea fişei balniosanitoriale comptetată recent de medicul de familie, deorece toate informaţiile despre focare sunt transmise la medicii de familie".
      Lilia Mălai, infirmieră: "Când vine pacientul la noi în staţiune noi măsurăm temperatura, pacientul dezinfectează mâinele, dooar după este primit la recepţie şi petrecut în camera de odihnă".
      Sergiu Palionov este proferor la Universitate de Medicină. Împreună cu soţia sa, e de două săptămâni la sanatoriu. Chiar dacă numărul bolnavilor de Covid 19 este în creştere, profesorul spune că nu îi este frică de infecţie, pentru respectă toate măsurile de prevenţie.
      Sergiu Palionov, profesor universitar: "Acesta este un sanatoriu tradiţional la care noi venim împreună cu soţia mea, care este balerină. Şi vreau să spun un secret că sanatoriul este la un nivel foarte înalt".
      Turiştii păstrează distanţa social şi poartă măşti de protecţie în incinta sanatoriului.
      "Sunt dezinfectaţi la toate etajele, în camere, se face curăţenie foarte bine. Sunt foarte responsabili de ceea ce fac. - Suntem câte doi la masă, se respectă regulile de siguranţă. La fiecare etaj este dezinfectant. Este la intrare. E bine. - Suntem satisfăcuţi".
      Preţurile pentru odihnă şi refacere în sanatoriile din Republica Moldova sunt între 400 şi 700 de lei pe zi. Pe lângă procedurile medicale, clienţii au parte şi de un regim alimentar sănătos.
      tvrmoldova.md
    • julia122997
      De julia122997
      "M-au susţinut şi m-au ajutat. Doamna Cristina şi doamna Alina m-au ajutat să intru la şcoală. să mă aranjez la cămin."

      La Centrul de Resurse şi Suport pentru Tineri activează un pedagog, un asistent social, un jurist şi un psiholog. De serviciile acestor specialişti pot beneficia persoanele care au între 16 şi 23 de ani.

      "Lucrăm cu ei pe partea asta socio-profesională. Ajutăm copilul să înţeleagă ce specialitate i se potriveşte, ce doreşte el. să găsească instituţia unde se învaţă această specialitate. Până la urmă îi asistăm chiar şi la depunerea actelor", a spus Angela Cahulea pedagog social Centrul de resurse şi suport pentru tineri.

      Printre tinerii care au beneficiat de serviciile acestui centru în perioada de probă a fost şi Pavel Gheleţchi. Băiatul spune că specialiştii de aici l-au ajutat să se înscrie la Colegiul Pedagocic "Alexei Mateevici" din Capitală.

      "În acest centru veneam odată în săptămână, sâmbăta sau în timpul săptămânii când puteam. Sunt o mulţime de copii care nu au suport, ies din sistemele de îngrijire la vârsta de 18 ani şi ei n-au cine să-i ajute. Sunt o mulţime de probleme pe care ei singuri nu pe pot rezolva", a spus  Pavel Gheleţchi student.

      Printr-o experienţă similară a trecut şi Vasile Tudorache din raionul Ialoveni.

      "M-au ajutat să-mi fac temele pentru acasă. Îmi dădeau multe idei dacă aveam probleme în societate sau nu ştiam ce să fac mai departe. Întrebam şi mă ajutau cu sfaturi", a spus Vasile Tudorache elev la Şcoala Profesională nr.2.

      Cel de-al doilea serviciu lansat astăzi este locuinţa socială asistată, care le asigură tinerilor un loc de trai timp de un an şi jumătate. Odată ajunşi aici vor fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă.

      "Aici tinerii se adresează din propria iniţiativă. Este vorba despre un apartament cu două camere pentru două persoane. Primele două luni, beneficiarii nu vor achita pentru facturile de întreţinere.Îl ajutaţi şi la lucru să se încadreze ca să aibă de unde achita facturile? Bineînţeles, Ulterior de unde achita facturile", a spus Cristina Bordei manager Centrul de resurse pentru tineri.

      Serviciile au fost lansare de Primăria Capitalei cu suportul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Totuși, în acest an, municipalitatea va cheltui jumătate de milion de lei pentru salariile angajaților centrului. Anual, aproximativ 100 de adolescenţi din Chişinău ies din sistemele de îngrijire socială . 
      publika.md
    • julia122997
      De julia122997
      Șeful Serviciului informare și comunicare al ANSP, Olesea Croitor, a menţionat că toate cele trei cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău, la copii cu vârste cuprinse între unu și doi ani.
      Micuţii sunt nevaccinaţi, iar unul dintre ei a revenit recent din România. Cazurile se află în proces de investigare.
      Teritoriile afectate de rujeolă de la 1 ianuarie 2019 pînă în prezent sînt: Chișinău – 43 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6, Ialoveni – 2, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – 1 caz și Glodeni – 1 caz.
      Potrivit datelor ANSP, numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în R. Moldova a ajuns la 414, dintre care 341 în 2018. O creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în luna august 2018, fiind înregistrate 239 de cazuri confirmate.
      Rujeola este o maladie extrem de contagioasă şi se răspândește rapid. Primul semn al infecţiei este febra înaltă, care se menține 1-7 zile. Erupţiile generalizate apar după 3-4 zile de la debutul febrei. Pneumonia este cauza cea mai frecventă de deces în rujeolă.
      unica.md
    • julia122997
      De julia122997
      Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului teoretic „Vasile Alecsandri”, spune că instituția pe care o conduce este un liceu clasic, cu clase de a X-XII-a. De regulă, la această vârstă, copiii își doresc să fie plini de individualitate. „Recunosc că în calitate de manager mi-ar plăcea să existe o uniformă, care ar constitui și emblema liceului, indiscutabil, dar nu ne putem permite acest lucru din câteva considerente. Primul este, desigur, cel financiar”, a declarat Daniela Vacarciuc.
      Directoarea liceului menționează că admiterea copiilor în instituție are loc în luna iulie și multe familii au achiziționate deja hainele pentru anul școlar. „Nu pot pune la cheltuială părinții. Sunt și copiii care vin de la țară și mai au de achitat, chiria locuinței, chiria manualelor, transportul. Din păcate statul nu asigură aceste lucruri, așa cum se întâmplă în Occident, unde liceenii au dreptul să circule gratuit”, explică directoarea.
      Daniela Vacarciuc a menționat că administrația liceului se străduiește să implementeze un dresscode – haină albă sus și haină neagră jos. Însă nu se reușește întotdeauna. Directoarea mai spune că mai nou este la modă să se ceară uniformă și pentru cadrele didactice, însă spune că nu ar accepta acest lucru zilnic, poate la anumite sărbători. „Dacă mie nu-mi place, nu pot cere nici copiilor acest lucru”, a mai spus Daniela Vacarciuc.
      Ministerul Educației, Culturii și Cercetării menționează că uniformele școlare nu sunt obligatorii. Natalia Grîu, consultant principal în Direcția învățământ general, a declarat pentru IPN că, după mai multe consultări publice, acum un an, a fost emisă o circulară cu mai multe recomandări referitor la ținuta elevilor, și anume că uniforma poate fi introdusă la nivel de instituție, însă doar după discuții publice cu comunitatea educațională – pedagogi, părinți, elevi etc. În circulară se mai menționează că directorii, profesorii nu au dreptul să instituie obligativitatea uniformei, să intimideze și sub nicio formă să nu discrimineze pe acest criteriu.
      Ministerul nu deține date statistice cu privire la numărul instituțiilor de învățământ care au optat pentru uniformă.
      Peste 80 la sută din respondenții unui sondaj de opinie, prezentat anul trecut de MECC, au pledat pentru introducerea uniformelor în școli, motivând că acestea ar reduce diferențele sociale dintre elevi și ar contribui la menținerea disciplinei în școli.
      ipn.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Compania Naţională de Asigurări în Medicină finanţează, în acest an, în premieră, zece operaţii de acest fel în cadrul noului program special „Corecţie anatomică a coloanei vertebrale şi a cutiei toracice”, transmite Știri.md cu referire la Agora.md.
      Instituția precizează că, inclusiv,  consumabilele sunt acoperite financiar din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
      Suma contractată de CNAM pentru cele zece intervenţii, inclusiv consumabilele necesare, este de peste 507 mii de lei.
      Aceste operaţii sunt efectuate la Institutul Mamei şi Copilului.
      agora.md
  •