Intarzierile in dezvoltare la copii


    Cresterea presupune un proces in cadrul caruia copilul dezvolta o serie de abilitati / competente specifice unei anumite perioade din viata sa. Intarzierea in dezvoltare apare atunci cand un copil nu dezvolta competentele specifice unei anumite varste. Spre exemplu, un copil invata sa mearga intre 9 si 15 luni, prin urmare, daca el nu a invatat sa mearga pana la 18 luni, atunci este vorba despre un copil care are intarziere in dezvoltare.

DSC_0024.jpg

Este important de precizat faptul ca intarzierea in dezvoltare poate aparea pe toate cele 5 paliere de dezvoltare sau doar pe unul sau mai multe dintre aceste paliere: cognitiv, socio-emotional, limbaj si comunicare, motricitate fina sau motricitate grosiera.

Factorii de risc care stau la baza aparitiei intarzierilor in dezvoltare sunt de 2 categorii: factorii genetici si de mediu. Factorii genetici au legatura cu o anomalie genetica sau cromozomiala (ex. Sindromul Down sau Sindromul Klinefelter). Factorii de mediu se refera la existenta unor agenti nocivi care au actionat inainte, in timpul sau dupa nastere, cum ar fi: infectii transmise de la mama la fat, intoxicatii cu diverse substante (medicamente, alcool, tutun, droguri), alimentatie deficitara a mamei etc...

Exista o serie de semnale de alarma care ne pot indica, spre exemplu, o intarziere in dezvoltarea motorie: copilul foloseste o parte a corpului mai mult decat pe cealalta, are bratele sau picioarele rigide sau, dimpotriva, moi, este mai neindemanatic comparativ cu cei de aceeasi varsta.

Si pe parte de comportament exista o serie de indicatori care ne pot trimite la o posibila intarziere in dezvoltare: copilul manifesta comportamente agresive si inadecvate sau este foarte incapatanat comparativ cu copiii de aceeasi varsta, se uita in gol, se leagana sau vorbeste singur mai mult decat o fac ceilalti copii, devine foarte frustrat atunci cand incearca sa rezolve sarcini pe care copiii de aceeasi varsta le fac, evita sau face rar contact vizual cu dumneavoastra, nu poate sta concentrat pe sarcina la fel de mult ca ceilalti copii de aceeasi varsta.

Intarzierea in dezvoltarea poate fi identificata in urma unui screening sau a unei evaluari psihologice. La sfarsitul acestei evaluari, psihologul poate recomanda o evaluare neuropsihiatrica a copilului.

De asemenea, in cazul in care este vorba de o intarziere care apare pe mai multe paliere de dezvoltare copilul ar trebui evaluat de un medic de recuperare, kinetoterapeut, logoped, medic oftalmolog sau medic ORL pentru a se vedea cat mai exact dificultatile copilului si a se interveni cat mai eficient in vederea diminuarii impactului lor negativ.

In cazul intarzierilor in dezvoltare, interventia timpurie este esentiala pentru recuperarea copilului. Cu cat se intervine mai devreme, cu aat sansele de recuperare ale copilului sunt mai mari, aceasta si in functie de cat de grava este intarzierea, pe ce paliere se manifesta, sau care sunt factorii cauzatori.

despresuflet.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Centrul dispune de spații pentru educația non-formală combinată cu pregătirea vocațională, iar elevii vor avea posibilitatea de a-și forma competențe necesare pentru o carieră profesională. Programul educațional va oferi resurse și instrumente pentru ca elevii să-și îmbunătățească abilitățile tehnice, practice și sociale și să se integreze cu succes pe piața muncii.
      „Acest proiect este o oportunitate de a ne pregăti pentru viață, contribuind la ghidarea noastră în carieră și formarea deprinderilor pentru viitoarea profesie. De asemenea, vom avea posibilitatea să petrecem timpul după ore util și plăcut”, a declarat Vlad Morea, elevul clasei a VIII-a.

      Centrul deține spații funcționale, ateliere de lucru precum: prelucrarea lemnului, arta culinară, atelier de fotografie și robotică. Atelierele sunt gestionate de către specialiști în domeniu. Fiecare atelier va fi frecventat de către cel puțin 30 de copii, activitățile fiecărui atelier desfășurându-se de două ori pe săptămână, cu o durată de două ore.
      „Activitățile din cadrul proiectului vor ajuta copiii să-și identifice abilitățile și preferințele, contribuind la creșterea încrederii în sine. Noi, părinții, vom fi mai siguri știind că micuții noștri sunt antrenați după ore în activități ce vor contribui la dezvoltarea lor personală”, a declarat Ina Maciura, președinta Asociației Părinților din Sărata Veche.

      Costul total al proiectului constituie 58 898 de euro, dintre care 80 la sută sunt oferiți de către Uniunea Europeană și Fundația Soros-Moldova, în timp ce 20 la sută reprezintă contribuția partenerilor de implementare: Gimnaziul „Grigore Vieru” din Sărata Veche și Primăria comunei Sărata Veche.
      „Ceea ce își dorește Delegația Uniunii Europene prin finanțarea proiectelor de acest gen este să facem un viitor mai bun pentru cei de acasă, a declarat Victoria Neaga, manager de proiect al Delegației Uniunii Europene. În acest sens este foarte importantă cooperarea dintre societatea civilă, autoritățile publice locale și donatori”.

      „Centrul vocațional deschis astăzi creează oportunități de viitor, a menționat Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros-Moldova. Aceste schimbări nu se vor simți imediat, ci peste 10-15 ani, când tinerii care vor participa la atelierele Centrului își vor aminti unde au învățat curiozitatea, unde au căpătat dorința de a cunoaște mai multe, unde au prins bazele roboticii, artei de prelucrare a lemnului sau alte lucruri pe care le vor învăța aici. Fundația Soros-Moldova întotdeauna a fost dedicată susținerii proiectelor ce vizează tinerii, întrucât credem că prin educație vom ajunge la acel viitor despre care s-a pomenit mai devreme”.
      Centrul a fost lansat în cadrul proiectului „Viitorul de mâine depinde de activitatea de astăzi”. implementat de către Asociația Obștească „Viitorul” din Sărata Veche, cu suportul financiar al Uniunii Europene.

      Asociația „Viitorul” este una din cele 33 de organizații câștigătoare de granturi în cadrul proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și Guvern”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros-Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Potrivit unei noi cercetări, realizate de experții australieni în domeniul sănătății, există copii de vârstă mică ce petrec aproximativ 50 de minute zilnic în fața ecranelor.
      Recomandările stabilite de Organizația Mondială a Sănătății prevăd interdicția de a sta în fața dispozitivelor electronice copiilor cu o vârstă de sub doi ani.
      „Am fost surprinşi să constatăm o creştere rapidă a timpului petrecut în faţa ecranelor începând cu prima lună de viaţă. Sunt copii care petrec aproape o oră pe zi în faţa ecranelor înainte de a împlini un an”, a avertizat autoarea studiului, Leigh Tooth.
      Potrivit cercetării, micuții care au aproximativ trei ani petrec, în medie, 94 de minute pe zi în fața obiectelor digitale.
      „Copiii de vârstă mică nu ar trebui să stea în faţa ecranelor pentru perioade lungi de timp întrucât există dovezi nou apărute potrivit cărora acest obicei ar putea fi nociv pentru creştere şi dezvoltare, iar oamenii ar trebui să fie conştienţi de acest lucru”, a adăugat Tooth.
      Experta, profesoară asociată la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii din Queensland, Australia, spune că timpul petrecut în faţa ecranelor reprezintă o oportunitate ratată în care copiii ar putea practica şi perfecţiona o abilitate benefică dezvoltării cum ar fi săriturile cu coarda în loc să fie sedentari şi transfiguraţi în faţa unui ecran.
      „Este foarte uşor să petreci timp împreună cu copiii în faţa ecranelor întrucât există atât de multe aplicaţii şi jocuri dezvoltate special pentru copii şi părinţi. Dacă oferi un iPad unui copil timp de 30 de minute, atunci acesta va fi transfigurat – este uşor de înţeles de ce părinţii oferă copiilor acces la ecrane”, a menționat cercetătoarea.
      Pentru copii, cel mai bun start posibil în viață ar fi ca părinții să se conformeze recomandărilor OMS în ceea ce privește timpul petrecut la ecrane.
      zugo.md
    • julia122997
      De julia122997
      Un studiu recent insa a evididentia ca introducerea timpurie a oului in alimentatia copilului, de la varsta de sase luni, poate fi benefica nu numai pentru cresterea fizica, ci si pentru dezvoltarea creierului.
      De ce este oul atat de important in alimentatia bebelusilor?
      Albusul de ou este o sursa de proteina animala fara colesterol, iar galbenusul este cea mai concentrata sursa de colina din dieta noastra; colina este un nutrient foarte important care ajuta la dezvoltarea creierului, la mentinerea concentrarii si la imbunatatirea memoriei. Atunci cand ouale sunt suplimentate cu acid docosahexaenoic (DHA) (un acid gras omega-3 care serveste ca o componenta structurala a creierului), ele sunt aproape de neegalat in functia lor de super-alimente pentru creier.
      Conform Academiei Americane de Pediatrie, oul se poate da pentru prima data bebelusului in jurul varstei de 7 luni si jumatate - 8 luni. Dar, atentie nu se ofera decat galbenusul. Galbenusul trebuie sa fie bine fiert si pentru a-l oferi bebelusului trebuie sa il pasezi bine in piureul de legume.
      Dam ou bebelusului de la 6 luni?
      Din cauza preocuparilor legate de alergie, parintii sunt in mod obisnuit sfatuiti sa astepte un an intreg inainte de a introduce ouale in dieta copiilor. Aceasta se poate schimba in curand datorita unui nou studiu efectuat de Universitatea Washington din St. Louis, care a aratat ca adaugarea oualor in alimentatia bebelusilor in primele sase luni duce la cresterea concentratiilor de colina si DHA care sporesc activitatea creierului. Studiul, publicat in Jurnalul American de Nutritie Clinica, a folosit date dintr-un alt studiu realizat de acelasi grup de oameni de stiinta care a fost publicat la inceputul anului si care a constatat ca introducerea oualor in alimentatia bebelusilor la varsta de sase luni imbunatateste semnificativ cresterea micutilor.
      Pentru ambele studii, un grup de 163 de copii, cu varsta cuprinsa intre sase si noua luni, provenind de la o populatie rurala indigena din Ecuador, a fost repartizat aleatoriu in doua, astfel incat jumatate dintre ei au fost hraniti cu cate un ou pe zi (grupul de interventie pentru oua) si jumatate cu niciunul ("grupul de control").
      Pentru cercetarea publicata anterior, a fost masurata cresterea copiilor. Pentru aceasta cercetare, a fost testat sangele copiilor pentru a se vedea nivelurile de colina, DHA si alti nutrienti vitali. Ceea ce oamenii de stiinta au descoperit a fost ca, dupa sase luni, grupul de interventie pentru oua a avut concentratii semnificativ mai mari de colina, DHA si de alti nutrienti importanti in fluxul sanguin. Si ca un bonus suplimentar, nu au fost raportate reactii alergice.
      Introducerea timpurie a oului in alimentatia copilului, de la varsta de sase luni, poate fi benefica nu numai pentru cresterea fizica, ci si pentru dezvoltarea creierului
      “Constatarile au sustinut ipoteza noastra ca introducerea timpurie a oualor in dieta copiilor a imbunatatit in mod semnificativ colina si alti indicatori ce tin de buna functionare a metabolismului” au scris autorii studiului. Deoarece introducerea timpurie a oualor in dieta copiilor – la varsta de sase luni - poate fi benefica nu numai pentru cresterea fizica, ci si pentru dezvoltarea creierului, nu mai poate fi mult pana cand pediatrii vor recomanda ca parintii sa introduca ouale atat de timpuriu in dieta celor mici.
      desprecopii.com
    • julia122997
      De julia122997
      Experiența de zi de zi a copilului îi formează personalitatea și are un impact direct asupra dezvoltării deprinderilor funcționale de manipulare a obiectelor/jucăriilor. Cu cât această experiență este mai diversificată, copilul se joacă activ în condiții naturale și motivaționale, adulții îi arată ce trebuie să facă, îi comunică în permanență și îl implică în acțiuni de rutină fără acces la gadgeturi, cu atât copilul posedă o diversitate de abilități care îl ajută să realizeze multitudinea sarcinilor, iar sinapsele din creier ce răspund pentru dezvoltarea copilului sunt formate într-un mod activ. Nivelul senzorial se dezvoltă și el la rândul său, ceea ce contribuie la o bună capacitate de adaptare și imitare. Este bine de știut că aceste procese sunt de durată, iar necesitățile copilului se schimbă odată cu înaintarea în vârstă.  
      În primul an de viață al copilului este important să ne axăm pe dezvoltarea senzorială și pe activitățile descrise mai jos:  
       În această perioadă sunt esențiale stimulările infantile, ceea ce presupune stimularea vizuală, tactilă, auditivă și formarea capacității de a se hrăni la sân. În acest caz, recomandăm obiecte din diverse texturi, care produc zgomote naturale ( nu recomandăm jucăriile mecanice cu sunete și lumini) și alimentația la sân. La fel, este important să avem obiecte de diferite forme cum ar fi maracas, linguri, inele, mărgele, bastonașe, mingi cu găuri, mingi mai mici sau pufoase etc., pe care copilul le poate manipula în diverse moduri, ceea ce îi dezvoltă deprinderi funcționale de manipulare a obiectelor și capacitatea de coordonare ochi-mână. Se recomandă implicarea cărților în activități joc și lectură (cărți rigide cu imagini clare), stimularea la oglindă, jocul ”Cu-cu-bau”, ascunderea și căutarea în comun a jucăriilor, folosirea balonașelor de săpun, folosirea în auto-servire a sticluței și a lingurii adaptate pentru copil mic și activități ce implică apucarea obiectelor din diferite unghiuri. Toate aceste experiențe au un impact direct asupra dezvoltării cognitive, emoționale și verbale a copilului mic.
      Pentru a optimiza procesul de învățare este important să nu forțăm copilul, ci să-l motivăm prin joc, iar sarcina să fie de scurtă durată. Puteți să creați cutii senzoriale cu cel mult 4 obiecte diverse, în acest caz copilul are tendința să le manipuleze pe rând.  
      La această etapă limbajul este dezvoltat cu ajutorul comunicării active și răspunsul adultului la sunetele emise de către copil. Este semnificativ să fim în apropierea copilului.  
      Pentru vârsta de la 1 la 2 ani se recomandă următoarele activități:
      În această perioadă este important ca copilul să imite cât mai activ acțiunile adultului și să cunoască funcționalitatea obiectelor din cotidian. Este primordial să-l învățați pe copil să vă indice sau să vă ceară obiectul folosind gesturi, sunete sau cuvinte scurte pentru dezvoltarea unei interacțiuni constructive dintre adult-copil, cu scopul de a diminua comportamentul nedorit de a obține ceea ce își dorește cu ajutorul isteriilor, manipulării mâinii adultului, sau prin agresivitate sporită.  
      La fel, un aspect esențial este să-i oferim copilului posibilitatea de a imita lucrurile pe care le facem în rutina zilnică, dar și să-l învățăm instrucțiuni simple cum a fi „Dă”, „Arată-mi„ , „Pune” etc, asimilarea regulilor simple cum ar fi strângerea obiectelor în cutie și înțelegerea conceptului de „Nu”.  
      Dacă este să facem referire la jucării și jocuri, în această etapă putem implica obiecte cu butoane (fără sunete mecanice și lumini) pentru a dezvolta capacitatea de a înțelege cauza-efect, xilofon sau activități cu lingura din lemn și vase, veselă pentru copii pentru dezvoltarea deprinderilor funcționale și a imitării, mașini pentru manipularea funcțională, și mașini cu sfoară pentru a le trage, jocuri constructive cum ar fi piramida, cuburi, sorteruri pentru dezvoltarea coordonării ochi-mână și capacităților cognitive. Jucăriile din pluș sau păpușă se folosesc activ în jocul simbolic, în asimilarea schemei faciale, în formarea deprinderilor sociale și reprezentarea afecțiunii (exemplu cuprinderea păpușii, legănatul etc.). Un aspect important îl reprezintă activitățile ce implică cărțile, citirea în comun și dezvoltarea capacității de a arăta  obiectele cerute în carte, începând cu 2 reprezentări. O alternativă este jocul cu animalele domestice, pe care ați putea să implicați în stimularea verbală („Cum face vaca?”...) și introducerea acestora în jocul simbolic. Pentru stimularea senzorială și cognitivă puteți folosi sticluțe și cutii cu diverse umpluturi, ascunderea în cutii a diverselor obiecte, pe care le puteți căuta împreună, verbaliza și manipula.

      Pentru dezvoltarea motricității fine se recomandă strângerea boboaselor și paiurilor de băut în sticluțe a câte 1.5 litri, 2 litri, plasarea monedelor sau bumbilor în cutii cu spațiu îngust, imitarea prin mâzgâlit, plasarea conurilor de brad în forme pentru copt, tragerea obiectelor prin sfoară, activități cu fermoarul etc.  
      Socializarea la această etapă implică jocuri de transmitere a mingii, construirea piramidelor împreună cu alți copii, dezvoltarea deprinderii de a saluta pe ceilalți și de a face schimb de obiecte. Spre vârsta de 2 ani, este relevant să implicăm copilul în joc mai complex interactiv, cum ar fi cel simbolic.  
      La nivelul motricității grosiere se pune accent pe activități de urcare și coborâre a scărilor, ocolirea obstacolelor, aruncarea mingii în cutie sau transmiterea acesteia și vizitarea terenurile de joacă cu tobogane.  
      Vârsta de la 2 la 3 ani:  
      La această etapă facem referire la îmbunătățirea deprinderilor anterioare, capacității de a verbaliza, a interacționa, imita, iar jocul simbolic devine complex implicând câteva acțiuni cum ar fi hrănirea păpușii, legănatul și culcatul. Desigur, toate aceste activități se dezvoltă prin joc și cotidian și nu implică gadgeturile (ele au efecte negative asupra dezvoltării multilaterale a copilului, având impact direct asupra creierului). În această perioadă este important să punem accentul și pe auto-servire, atunci când copilul mănâncă singur, se îmbracă, merge la oliță etc., din partea adultului este important să-l ghidăm și să-l lăudăm pentru fiecare încercare și efort depus. Evident dacă realizăm sarcina în locul copilului, acesta își formează o deprindere disfuncțională de a transpune acțiunea asupra adultului și devine mai puțin independent.  
      Dacă este să vorbim de creativitate și motricitate, aici este important să recurgem la jocuri de modelare cu aluatul moale (este flexibil și ușor de modelat), colorarea imaginilor simple. Dacă există o dificultate pentru motricitatea fină, atunci puteți tăia în carton cercuri, iar colorarea în contur o să-l ajute pe copil să manipuleze mai bine mâna. Tot aceeași activitate puteți folosi cu aluatul moale când se modelează bile și se plasează în aceste forme.  
      Cărțile rămân a fi activitatea de bază, puteți introduce și puzzle-uri, dar cel mai important este jocul simbolic complex.  
      Patricia Dabija, psihopedagog, CIP „Voinicel”
    • julia122997
      De julia122997
      Atunci când îi vorbești și îi citești copilului tău în fiecare seară, îl expui la o vocabular bogat. Cum învață copiii cuvinte noi? Prin experiențe și contexte semnificative. Literatura pentru copii folosește limbajul în moduri noi și jucaușe, iar preșcolarii sunt ca un burete care absoarbe totul.
      Atunci când copiii învață să citească la grădiniță, aceștia învață de fapt abilități care îi ajută să decodeze și să formeze cuvintele. Cu toate acestea, cuvintele trebuie să aibă sens. Cei mici trebuie să înțeleagă cuvintele pe care le citesc pentru a înțelege povestea cu adevărat, iar vocabularul este o componentă foarte importantă și adesea subestimată când vine vorba de construirea comportamentului cititorilor. Poate vă întrebați dar ce legătura are cititul cu testele pe care le va da copilul?
      Deși ai destul timp pentru a-l face pe cel mic să înțeleagă diferite strategii și importanța răspunsurilor multiple când vine vorba de teste, succesul constă în cele din urmă în înțelegerea a ceea ce citește. Dacă cel mic are o înțelegere puternică a vocabularului, atunci va avea o capacitate mai mare de a înțelege un text nou. Cu alte cuvinte, va pune bazele pentru succesul viitor. Data viitoare când cel mic pune mâna pe cartea lui preferată Lama lama în pijama pentru a nu știu câta oară, nu dispera.
      Strategii suplimentre pentru a îmbunătăți rutina de citit din fiecare seară
      Pune întrebări
      Pune întrebări deschise! Acestea îți pot oferi o perspectivă asupra modului în care gândește copilul tău.
      Scoate în evidență cuvintele noi care nu sunt folosite frecvent în discuțiile voastre
      Când îi citești, oprește-te de fiecare dată când apar cuvinte nou și explică-i-le. Capacitatea de a recunoaște importanța explicării cuvintelor noi este vitală, deoarece ajută copiii să înțeleagă cărțile pe care le citesc.
      Întreabă detalii legate de ilustrații
      Fă pauze în diferite momente și admiră arta din ilustrații. Acest aspect este deosebit de important, mai ales dacă îi citești cartea a 200-a oară. Până acum, probabil că cel mic a memorat cartea și știe cuvintele pe de rost. În loc să citești, fiind exasperată de monotonia cărții, fă pauze și uită-te atentă la detaliile din ilustrații. Învață-l pe cel mic să facă același lucru și să folosească cuvintele noi pentru a le descrie.
      Citindu-i copilului în fiecare seară nu este doar o modalitate minunată de a-l ajuta să-și dezvolte creierul, dar îl ajută să-și formeze și circuitele inimii.
      tabu.ro
  •