Educă tinerele generații cu ajutorul păpușilor „pătate”


    João Stanganelli are 64 de ani și locuiește în Brazilia. De la 30 de ani suferă de Vitiligo, o boală responsabilă de apariția petelor albe pe piele. Acest lucru se întâmplă pentru că melanocitele, acele celule pigmentare responsabile de culoarea pielii, fie sunt distruse, fie slăbesc. 

collage-17.jpg

Din motive încă nelămurite, boala afectează cu preponderență anumite zone ale corpului, cum ar fi fața, picioarele, articulațiile, degetele, genunchii și organele genitale. Vitiligo nu afectează textura și celelalte calități ale pielii, ci are efect numai asupra culorii acesteia. Pe lângă petele albe, la unii bolnavi apar fire de păr alb în scalp, gene, sprâncene sau barbă.

Tulburarea, care afectează aproximativ 1-3% din populație, este de altfel inofensivă fizic, dar poate duce la stres psihologic și stigmat social, precum și la o sensibilitate crescută la soare. Statisticile arată că circa 30% din persoanele afectate au în familie bolnavi de vitiligo.

vitiligo-grandfather-knits-dolls-joao-stanganelli-junior-1-10-5d8088ffd8a0b__700.jpg

Recent, din cauza problemelor de sănătate, João, a plecat oficial de la muncă, dar a decis să-și găsească un hobby. Așa că, împreună cu soția sa, a început să croșeteze. Primul obiect făcut cu propriile mâini a fost op păpușă pentru nepoata sa, iar de atunci lucrările nu mai au loc pe rafturile casei. Ceea prin ce se deosebesc de celelalte păpuși este faptul că acestea sunt și ele purtătoare de Vitiligo.

vitiligo-grandfather-knits-dolls-joao-stanganelli-junior-1-20-5d808910c0860__700.jpg

Ideea de a le da o astfel de personalitate a apărut când pe una dintre păpuși bărbatul a lipit câțiva plasturi în locul petelor albe de pe piele. João a făcut multe păpuși incluzive, ba chiar și o păpușă într-un scaun cu rotile, printre altele. Toate au fost concepute pentru a ajuta copiii să se simtă „normali” și apreciați, indiferent de ce condițiile în care ar putea trăi.

vitiligo-grandfather-knits-dolls-joao-stanganelli-junior-1-13-5d80890210960__700.jpg

„Petele pe care le am sunt frumoase. Ceea ce mă doare sunt defectele personalității oamenilor”, explică el în interviurile sale.

Înțelegerea și expunerea la diferență este cea mai bună modalitate de a promova incluziunea, în timp ce combateți stigmatul social pe care îl favorizează ignoranța. João face asta doar cu noul său hobby și, în același timp, aduce un zâmbet multor copii mici în proces.

vitiligo-grandfather-knits-dolls-joao-stanganelli-junior-1-15-5d808906e8aff__700.jpg

Pentru oricine se gândește la pensionare în curând, acesta este modul ideal de a da ceva înapoi comunității!

zugo.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Potrivit unui comunicat, ministerul nu a dispus o asemenea ordine, iar informațiile privind recuperarea materialelor din semestrul II începând cu luna septembrie, sunt niște falsuri, transmite Știri.md.
      „Ministerul Educației, Culturii și Cercetării atenționează reprezentanții organelor locale de specialitate din domeniul învățământului, managerii instituțiilor de învățământ general, profesional tehnic și superior, elevii, studenți și părinții, despre apariția în spațiul public a unui demers FALS (nr. de înregistrare 04/1-09/2058 din 01.04.2020) privind recuperarea orelor din semestrul II al anului de studii 2019-2020, începând cu data de 01.09.2020.
      Reiterăm că conform Metodologiei privind continuarea la distanţă a procesului educațional în condiții de carantină pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal (aprobată prin ordinul nr. 351/2020), Regulamentului-cadru de organizare a învăţământului profesional tehnic în perioada în care accesul în instituţii este restricţionat (aprobat prin ordinul nr. 350/2020) și Recomandărilor-cadru de organizare a activităţilor didactice în sistem online în instituţiile de învăţământ superior, pe perioada suspendării procesului educaţional în sălile de studii (aprobate prin ordinul nr. 366/2020), procesul educațional se desfășoară la distanță, pe perioada stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, declarată de către Parlamentul Republicii Moldova, în perioada 17 martie – 15 mai 2020”, a concretizat Ministerul Educației.
      stiri.md
    • alexandrarum
      De alexandrarum
      Reprezentanții Ministerului Educației menționează însă despre posibilitatea ca elevii să prelungească studiile acasă, în regim online: „Cu acordul expres exprimat al beneficiarilor pentru componenta teoretică a programelor pot fi utilizate în această perioadă resurse pentru învățarea la distanță”, se menționează într-un comunicat de la minister.

      Vacanța forțată a fost instituită pentru a fi prevenită răspîndirea coronavirusului în Republica Moldova, acum aproximativ două săptămîni. Republica Moldova se află în stare de urgență pînă la mijlocul lunii mai, în legătură cu pandemia mondială de COVID-19.
      tv8.md
    • julia122997
      De julia122997
      „În mai multe unități teritorial-administrative numărul de manuale de limbă străină, în special cele de limbă engleză pentru elevii din ciclul primar (clasele II, III, IV) este insuficient”, se spune într-un comunicat.
      Cu atât mai mult, unele cadre didactice susțin că manualele nici nu au ajuns pe băncile elevilor iar unii profesori predau fără ghidurile de implementare a manualelor, care au menirea de a oferi sprijinul necesar cadrului didactic în implementarea noului curriculum.
      „Este o situație cu impact negativ asupra calității procesului educațional, iar Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) va identifica factorii care perturbează buna funcționare a mecanismului de asigurare cu manuale școlare.
      Prin urmare, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va întreprinde, în regim de urgență, măsuri privind redresarea situației, pentru ca manualele să fie distribuite echitabil fiecărui elev. 
      La fel, solicităm angajaților din cadrul organelor locale de specialitate din domeniul învățământului, managerilor educaționali, conform competențelor, să manifeste responsabilitate, iar în cazul în care întâmpină dificultăți să sesizeze ministerul”, se spune în comunicat.
      stiri.md
    • julia122997
      De julia122997
      Aceasta a impus administrația instituțiilor de învățământ să ia măsuri radicale pentru soluționarea acestei probleme. Astfel, într-un liceu din Vulcănești a fost găsită o soluție funcțională în lupta pentru folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor.
      În Liceul ”Luceafărul” din Vulcănești activ a început introducerea noilor reguli de folosire a telefoanelor mobile în timpul procesului de studiu. În regulamentul liceului este specificat că elevul nu trebuie să vină la școală cu telefonul mobil.
      Părinții au susținut această inițiativă, dar aceasta nu a împiedicat ca copiii să continue să vină cu telefoanele în continuare la liceu.
      Administrația liceului a încercat să introducă reguli mai dure în soluționarea acestei probleme. Astfel, fiecare dimineață elevii predau telefoanele dirigintei  în cutii speciale și le i-au după finisarea orelor.
      Directorul liceului ”Luceafărul” afirmă că această metodă permite ca elevii să fie mai atenți în timpul procesului de studiu dar nu să se joace în diverse jocuri pe telefon.
      ”Fiecare dimineață dirigintele stringe toate telefoanele și le întoarce după finisarea orelor. Sunt copii care vin la studii din sate, ei au nevoie de telefoane. Dar problema nu este în telefon, dar în aceea că copiii folosesc smartphone-le pentru distracții. Când au apărut telefoanele mobile în masă, noi am început să reacționăm, pentru că au apărut diverse probleme, au început să dispară telefoane, diverse situații. Vreau să vă spun că telefoanele doar sustrag în procesul de studiu. Astăzi pentru soluționarea acestei probleme trbuie luate măsuri la nivel de minister, trebuie de reglementat situația.”, a declarat directorul liceului Serghei Kilimicenco.
      Părerile elevilor sunt diferite. Unii consideră această idee corectă deoarece înainte în timpul orelor nu se foloseau telefoanele. Alții sunt categoric împotrivă regulilor puse de către liceu și consideră că în secolul informațional această este o necesitate și un beneficiu în procesul de studiu.
      ”Părinții îmi permit să îl iau cu mine la școală. După ore eu ăi sun, îi preîntîmpin când am nevoie undeva să mă duc. Îl țin închis în geantă, dacă profesorii nu le adună, pentru alte motive nu am ce îl folosi la școală”.
      ”Înainte telefoanele le luam doar pentru a face apeluri. Dar de anul trecut de când am devenit mai mari începem să îl folosim pentru a afla ceva nou. Acum folosim cărțile, caietele, metodele acestea mai vechi”.
      „În timpul orelor nu facem fotografii, dar câteodată navigăm în rețelele sociale în timpul orelor. Când sunt luate telefoanele mă simt altfel, parcă ceva nu-mi ajunge”.
      Ca excepție, telefoanele sunt permise la orele cu profil real pentru a folosi calculatorul.
      Necesitatea folosirii telefoanelor la alte obiecte de studiu nu sunt deoarece fiecare clasă este dotată cu tot necesatul tehnic. Avem table interactive, proiectoare, calculatoare și internet.
      ”În această clasă noi petrecem lecțiile de fizică. La acestea avem nevoie de calcule mai dificile de aceea eu le permit elevilor mei să folosească telefoanele la calcule dar nu pentru apeluri și jocuri. După lecții, telefoanele sunt colectate din nou și le duc dirigintei. Ce ține de disciplină nu avem nici o problemă. De la prima lecție am stabilit cu elevii că se vor purta bine. Așa și fac.”, a comunicat profesorul de informatică Florin Dimitrov.
      În liceul ”Luceafărul” din Vulcănești studiază 317 copii, mulți dintre aceștea vin din satele vecine.
      ziuadeazi.md
    • julia122997
      De julia122997
      Simțindu-se vinovați, profesorii tind să le ofere celorlalți, considerați mai slabi, însărcinări mai ușoare, care, odată realizate, sunt lăudate în mod exagerat. Dacă sentimentul de vină al profesorilor se vindecă, pe de altă parte, neîncrederea în cei considerați slabi nu descrește, dimpotrivă se înrădăcinează, astfel ei ajung să creadă că inteligența e un lucru pe care unii îl au, iar alții nu. Despre acest aspect al testului PISA 2018 s-a vorbit mai puțin. În schimb, puținii care au comentat performanțele elevilor din Moldova au ținut să scoată în evidență faptul că „elevii noștri sunt analfabeți” și că „rezultatele sunt alarmante”. De fapt, testul nu are scopul să împartă elevii în categorii, iar lecțiile pe care ar trebui să le luăm din urma acestor rezultate sunt altele.
      Moldova și analfabetismul
      PISA reprezintă un program internațional de evaluare, lansat în anul 1997 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.
      La capitolul alfabetizare, PISA testează mai mult decât simpla abilitate tehnică de a citi și a scrie. Această abilitate este măsurată într-un mod continuu, motiv pentru care nu este corect să o analizăm din perspectiva că cineva are sau nu această abilitate. O persoană poate avea un set de competențe de citire, dar nu există o linie de diviziune clară pentru a spune cine este complet analfabet și cine nu e. Procesul de alfabetizare are loc toată viața și nu se deprinde doar la școală, dar și în contexte de familie, prieteni, se explică în raportul PISA. Testul PISA testează gradul de alfabetizare a tinerilor de 15 ani pe subiecte relaționate cu viața de zi cu zi și înțelegerea conceptelor, dar nu pe cunoașterea academică perfectă a subiectelor predate la școală.
      În cadrul testului, la secțiunea citit, elevii trebuie să citească texte și să răspundă la întrebări, iar, în cele mai multe cazuri, elevii trebuie să-și construiască propriile răspunsuri. În cazul matematicii, testul vine să testeze abilitatea elevilor de a înțelege în ce situații din viață pot folosi concepte matematice, iar la științe, elevii sunt testați dacă înțeleg concepte științifice și dacă ar ști cum să le aplice în cazuri reale.
      Ce cuprinde testul
      Ești în vizită la niște rude care cresc găini. Mătușa îți vorbește despre un forum de fermieri care i-a fost de ajutor când una dintre găinile sale a fost rănită. În continuare, ai acces la conversațiile de pe forum și pe parcursul citirii ai de răspuns la câteva întrebări – asta a fost unul dintre scenariile secțiunii de citire a testului din 2018. În cadrul unui alt scenariu, elevul se pregătește să asiste la o prelegere despre munca de teren a unui profesor de pe insula Rapa Nui. Prin urmare, elevul trebuie să citească o postare de blog despre insulă scrisă de profesor, o recenzie de carte și un articol științific. Elevul este rugat să răspundă la întrebări după fiecare etapă. Într-un alt scenariu, elevul ia parte la un curs online de design web, unde participanții își revizuie site-urile reciproc. Elevul este rugat să facă o recenzie a unui site realizat de către unul dintre colegi și să răspundă la niște întrebări legate de opinia sa față de conținutul publicat pe site. 

      În 2018, nivelurile rezultatelor variază de la 1 la 6. Cele mai înalte rezultate obținute se includ în categoria 4. Moldova se află în categoria 2. În raportul OECD se specifică că țara noastră are îmbunătățiri semnificative față de anii precedenți, alături de țări ca Albania, Peru și Qatar. Pisa 2018 a concluzionat că rezultatele vorbesc despre o dependență din ce în ce mai mică între nivelul economic al țării și rezultatele obținute, cu toate că adolescenții care provin din familii social-vulnerabile încă tind să fie printre cei care au performanțe mai slabe. 



      De ce norvegienii se întorc la învățarea prin joacă
      Hild a fost profesoară timp de 40 ani, fiind și martora mai multor schimbări care s-au produs în sistemul de educație norvegian. Și-a început cariera predând copiilor cu dizabilități într-o grădiniță dedicată acestora și s-a împotrivit deciziei luate de autorități atunci când școlile speciale au fost lichidate, iar toți copiii au fost deja nevoiți să meargă să studieze în aceleași școli, după principiul care a obsedat autoritățile, crede Hild, și anume de „a oferi șanse egale tuturor”. „Dimpotrivă, acești copii nu aveau cum să aibă șanse egale, fără a primi mai multă atenție în educația lor.”
      Ulterior, după ce și-a continuat studiile în Trondheim, un oraș norvegian, a început să predea claselor primare. În Norvegia treapta primară durează șapte ani și începe la șase ani. Hild povestește că în anii ’90 copiii norvegieni învățau mai mult prin joacă, ceea ce le stimula creierul într-un mod eficient. „Este foarte important să-ți folosești toate simțurile în procesul de învățare. Dacă doar stai pe scaun antrenându-ți ochii și un singur deget, creierul nu se dezvoltă în același ritm.” Noul mileniu i-a făcut pe norvegieni mai serioși și, astfel, în școli s-a renunțat în mare parte la jocuri și s-a trecut la învățarea „pe scaun” – o altă greșeală, crede Hild. Asta pare să fi fost nu doar opinia sa, astfel, în prezent, sistemul norvegian reintroduce treptat sistemul de învățare prin joacă, așa încât copiii să petreacă mai mult timp afară, antrenându-și toate simțurile.

      Cursuri suplimentare de citit și scris
      Potrivit mediei PISA din ultimii ani, Norvegia are o performanță medie la matematică, peste medie la citit și puțin sub medie la științe. Rezultatele obținute în 2003 și faptul că acestea îi clasau pe norvegieni mai jos decât pe finlandezi au motivat autoritățile din domeniul educației să reconsidere modul în care îi învață pe copii să citească.
      La școala din Melhus, un orășel situat lângă Trondheim, Hild a fost parte a acestei schimbări. Împreună cu mai mulți profesori au format grupe de elevi, cu vârste între șapte și nouă ani, pentru care au organizat cursuri suplimentare de citit și scris.
      „A fost foarte important ca elevii să învețe fiecare literă, fiecare cuvânt, să înțeleagă fiecare mesaj. Mai mult decât învățarea tehnică, aveam conversații pe subiectele citite, le adresam întrebări, iar ei trebuiau să găsească răspunsul în text ca să-l înțeleagă. În aceste clase, încercam să găsim texte mai ușoare, pentru că în cadrul orelor normale, textele tind să fie prea grele. Alegeam texte diferite, din diverse genuri, chiar și știri. Elevii trebuiau să citească suplimentar și acasă. Am simțit îmbunătățiri în acești ani, dar este oricum un proces de lungă durată, continuu aș zice. Ce am înțeles din acest exercițiu e că este foarte important să acorzi atenție individuală copiilor. Unii copii pot avea frustrări pentru că nu pot citi destul de bine sau scrie, iar din acest motiv pot apărea probleme psihologice, ulterior copiii devenind agresivi în clasă.” 
      Pe lângă aceste cursuri, copiii norvegieni învață la școală și alte subiecte care au scopul de a-i pregăti de viață, subiecte care la noi sunt cu caracter opțional. La fel, în grupuri mai mici, copiii au lecții despre cum să gătească și să mănânce sănătos, învață despre corpul lor și modificările prin care acesta trece în perioada de pubertate.
      Ce mai este important să reținem din rezultatele din 2018
      În privința alfabetizării digitale, PISA a observat o creștere semnificativă a utilizării internetului de către participanți. Cu toate acestea, digitalizarea prezintă noi provocări pentru capacitatea de citire, întrucât copiii întâlnesc diverse tipuri de texte online: de la cele scurte de tip SMS la prezentări complexe în tabele sau cercetări. Cu cât mai mult acces la informație au elevii, cu atât e mai important să aibă un nivel de alfabetizare în creștere, în contextul știrilor false și așa-numitelor echo chambers.
      Concluziile testului din 2018 mai spun că atitudinea profesorilor este un alt aspect important care influențează performanța elevilor. Spre exemplu, profesorii tind să sprijine mai mult elevii care au abilități mai bune din start, în timp ce celor mai slabi, din sentimentul de vină, le pot atribui laude exagerate pentru sarcini ușoare. Asta este important pentru că, dintre toate judecățile pe care oamenii le aveau față de ei înșiși, cea mai de impact este cea despre cât de capabili ne credem pentru a face un anumit lucru, iar motivația de a face ceva ține tot de cât de încrezători suntem că putem livra rezultatele așteptate. În o treime din țările participante, unul din doi elevi a spus că inteligența este ceva ce ei nu prea pot schimba. Fie o ai, fie nu o ai. PISA propune și soluții pentru această problemă – de a-i face pe elevi să înțeleagă capacitatea creierului de a învăța prin citire, discuții în clasă și alte activități. Părinții și profesorii ar trebui să participe la crearea unui astfel de mediu, spun experții.
      În privința orientării în carieră, deși este destul de obișnuit pentru tinerii de 15 ani să nu știe ce carieră să urmeze, noile realități cer sistemelor educaționale să facă trimitere elevilor la oameni-modele, dar și să sporească atât încrederea cât și abilitățile de a-și crea de sine stătător un loc de muncă, mai spune studiul din 2018.
      diez.md
  •