Cum sa-l intrerupi pe copil din joc si sa plecati din parc cand vrei, fara plans sau negocieri


    Copiii s-ar juca, daca ar putea, de dimineata pana seara. Si, pe cat de placut este sa-i vezi la joaca, pe atat de neplacut devine momentul in care trebuie sa plecati din parc.

img_2598431_thumbs_600x440_4541451.jpg

Iata o recomandare foarte buna, care merge! Asa, veti pleca din parc la ora stabilita, fara plans sau negocieri. Vei putea pastra programul copilului si nu vei decala ora de masa sau de somn, pentru ca ati intarziat la joaca, in parc.

Copilul vrea sa aiba ultimul cuvant. Este o placere a lui, un exercitiu al independentei. Tocmai de aceea, regulile nu-i fac o deosebita placere. Cu tine stie ca poate negocia. Iar daca s-a invatat sa planga, iar tu sa cedezi, atunci stie ca are sanse de reusita, daca insista mai mult.

sa7R.shutterstock_132648941_jpg.jpg

Tocmai de aceea, iti recomandam un truc. De fapt, sunt doua trucuri:

1. Stabileste cu copilul urmatorul lucru: va jucati pana cand auziti cronometrul. Este suficienta alarma de pe telefonul mobil.

2. Pentru ca reusita sa-ti fie garantata spune-i ca aceasta este “regula parcului”, nu a ta. Nu va avea cu cine sa negocieze si nu va insista.

Cumulate, aceste doua trucuri iti vor face mult mai usoara plecarea din parc, atat pentru tine, cat si pentru copil. Cel mic va sti ca este o regula ce nu tine nici de tine, nici de el. Nu va te percepe ca persoana care impune si stabileste tot, ci vei fi de aceeasi parte a situatiei ca si el. Spune-i despre aceasta regula din momentul in care ajungeti in parc si ai grija sa-i mai repeti de cateva ori, mai ales cand se apropie ora sa sune alarma.

Incearca data viitoare cand mergeti in parc si revino aici sa ne spui cum a fost!

PS: aceasta “regula a parcului” poate sa fie si o “regula a casei”. Foloseste-o pentru momentele in care sunteti acasa (programul de televizor, trecerea de la joc la masa, ori de la joc la culcare) si vei vedea ca va fi mult mai receptiv si nu se va opune la fel de tare.

centruldeparenting.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Rata natalităţii a scăzut, ajungând în anul 2019 la 12 născuţi-vii la o mie de locuitori, faţă de 12,9 născuţi-vii la o mie de locuitori în anul 2018, transmite Știri.md. 
      Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi au fost băieţi (16,4 mii băieți și 15,6 mii fete), raportul de masculinitate fiind de 105 băieţi la 100 fete. Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2019 a fost de 25,2 ani, în ușoară creștere față de 2018.
      Rata de fertilitate în 2019 a înregistrat aceleași valori ca în anii precedenți – în medie 1,8 nașteri per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor, care este de 2,1 copii născuți-vii de o femeie în perioada sa de vârstă reproductivă.
      Solicitat de IPN, demograful Valeriu Sainsus a menționat că natalitatea este într-o descreștere drastică. Cifra de 32 de mii de născuți este sub rata de reproducere. 
      „Generațiile care intră în circuitul demografic sunt cu mult mai puține decât cele care pleacă din circuitul demografic. Procesul se numește criză demografică. Pe lângă faptul că populația nu se reproduce, avem și o depopulare drastică corelată cu natalitatea”, a adăugat demograful.
      Valeriu Sainsus spune că au mai intervenit factori precum migrația excesivă. În ultimul timp asistăm la o reducere drastică a natalității și ca rezultat al emigrației populației potențial reproductive. Mai sunt și alte cauze, precum sterilitatea, care la începutul anului 1990 se manifesta în special la femei, acum asistăm la o creștere a sterilității în rândurile bărbaților, notează demograful. Un factor indirect sunt și căsătoriile târzii, probabilitatea apariției copiilor în respectivele căsătorii este foarte mică.
      „De fapt, populația nu se reproduce, în contextul în care la reproducere participă două persoane, dar în familie avem un singur copil. Familiile cu un singur copil constituie mai mult de 50%. Asta înseamnă că în 25 de ani numărul populației s-ar putea reduce de două ori și mai mult”, a notat Valeriu Sainsus.
      stiri.md
    • julia122997
      De julia122997
      La copii, mai, ales folosim un întreg arsenal pentru a-i distrage, le facem tot felul de promisiuni, utilizăm fel de fel de clișee: „Băiețeii nu plâng”; „De ce plângi, doar ești copil mare?”. Ori puteți auzi și ,,gura închisă” sau ,,închide gura”. Ceea ce este foarte greșit!A spune copilului să nu mai plângă înseamnă a pune o piedică emoțiilor sale, a-i cere, nici mai mult, nici mai puțin decât sa nu mai simtă ceea ce simte, susțin specialiștii în psihologie. Alteori, începem să punem tot felul de întrebări, să facem presupuneri, fără a lăsa copilului nici un pic de spațiu pentru a-și exprima emoțiile care îl determină să plângă.
      Se întâmplă chiar să reacționăm agresiv, să amenințăm copilul, să țipăm la el sau să-l facem de rușine, tăind astfel orice formă de comunicare emoțională între cel mic și adultul care nu-și poate controla propriile sentimente.
      V-ați mira, desigur, dacă vi s-ar spune că plânsul este o ocazie autentică de a vă conecta cu copilul vostru și de a-l învăța cum să-și înțeleagă emoțiile. Iar replicile pe care trebuie să i le spui copilului când plânge nu sunt nici pe departe cele pe care le considerăm de bun simț.În multe cazuri, copilul care plânge nu are nevoie de un ajutor material, ci de atenția și înțelegerea ta. Uneori chiar este necesar să-l încurajezi să plângă, pentru a descărca sentimente care sunt mult prea copleșitoare pentru el.

      La copiii până în doi ani, plânsul nu înseamnă neapărat suferință, ci este modul în care procesează o gamă largă de sentimente pe care încă nu le înțeleg: furie, frustrare, teamă, agitație, confuzie, anxietate și chiar surescitare sau bucurie. Mai mult decât atât, copiii mici nu au încă limbajul suficient de dezvoltat pentru a putea exprima ce simt. Așa că cea mai simplă cale de a elibera emoțiile este plânsul. În astfel de cazuri, nu este indicat să ceri copilului să nu mai plângă sau să încerci să-l distragi.
      Pierzi atunci o ocazie prețioasă de a-l învăța să-și dezvolte inteligența emoțională, capacitatea de recunoaștere, înțelegere și gestionare a emoțiilor. Este mult mai bine ca atunci când copilul plânge, să procedezi pe jumătate ca un părinte, pe jumătate ca un pedagog care își propune ca cel mic să înțeleagă ce este în spatele lacrimilor sale. De asemenea, cerând copilului să se oprească din plâns, îi invalidezi și îi inhibi trăirile. Mai degrabă oglindește-i sentimentele și fă-l să simtă că îi ești alături. Procedând astfel îl înveți să se deschidă către tine și te conectezi cu adevărat cu el și cu sentimentele lui.
      Atunci când vrei să-i spui ceva copilului tău care plânge, nu uita că lacrimile sale sunt întotdeauna justificate. ” Nu mai plânge!” este ultimul lucru pe care vrea să-l audă. Câteodată, o astfel de replică îl poate face să devină și mai zgomotos în reacțiile sale, pentru că simte că nu este înțeles și auzit cu inima.

      Iată care sunt cele mai potrivite replici atunci când copilul plânge, replici care arată empatie și, totodată, îl ajută pe cel mic să-și înțeleagă sentimentele și să se auto-dezvăluie:
      1. Este în regulă să fii trist, îmi dau seama că îți este greu.
      2. Înțeleg că te simți dezamăgit/neliniștit/ speriat/supărat și sunt alături de tine.
      3. Ce s-a întâmplat a fost foarte frustrant/dezamăgitor/trist.
      4. Te iubesc și ești în siguranță.
      5. Haide să luăm o pauză. Este bine să-l scoți, pur și simplu, din mediul supraîncărcat și să-i duci într-un loc tăcut, neaglomerat, pentru a se liniști și a reveni apoi la activități.
      6. Ai vrea puțin ajutor, să încercăm împreună din nou?
      7. Te văd plângând, dar nu știu de ce ai nevoie. Poți să mă ajuți să înțeleg?
      8. Haide să găsim o soluție împreună. În loc să ne grăbim să rezolvăm problemele celor mici, pentru a-i face să nu mai plângă, este mult mai important să le dezvoltăm abilitățile proprii de rezolvare de probleme.
      9. Sunt aici să te ascult. Îmi dau seama că ai nevoie de spațiu, așa că voi fi în preajma ta, gata să te ascult când ești pregătit.
      10. Nu este nimic mai important decât să fiu cu tine acum. Aceasta este o replică cu multă încărcătură emoțională, care arată copilului cât de mult îți pasă de sentimentele sale.
      ,,Ascultă cu atenție orice are copilul tău să-ți spună. Dacă nu vei asculta plin de răbdare micile lucruri pe care vrea din tot sufletul să ți le spună când este mic, nu îți va spune niciodată marile lucruri din viața sa când va crește. Pentru copii, orice problemă, cât de mică, este o mare problemă”, arată autoarea Catherine M. Wallace.
      unica.md
    • julia122997
      De julia122997
      Atunci când avionul decolează sau aterizează, bebelușii simt senzația ciudată de înfundare a urechilor și dau drumul la lacrimi. Desigur, există multe motive pentru care bebelușii ar putea plânge în avion. Iată câteva dintre acestea!
      Care sunt motivele pentru care plâng bebelușii în avion?
      Sentimentele de disconfort, oboseală, foame, singurătate, plictiseală, furie, durere sunt exprimate prin lacrimi și plânsete la bebeluși. Cu toate acestea, există un consens general potrivit căruia presiunea cauzată de zborul la altitudine mare este deosebit de greu de suportat pentru copii. Există o diferență anatomică fundamentală între urechile copiilor și cele ale adulților. 
      Desigur, unul dintre motivele principale pentru care bebelușii plâng în avion este că nu pot egaliza presiunea din urechea medie, deoarece trompa lui Eustachio nu funcționează la copii la fel de bine ca la adulți. Trompa lui Eustachio este un canal care leagă urechea medie de nazofaringe - partea superioară a gâtului și partea din spate a cavității nazale. Practic, acest tub controlează presiunea din urechea medie, egalând-o cu presiunea aerului din afara corpului. Trompa lui Eustachio rămâne închisă de cele mai multe ori, deschizându-se numai pentru activități cum ar fi căscatul, înghițitul și mestecatul, permițând aerului să treacă prin pasajul dintre urechea medie și nazofaringe. Atunci când presiunea atmosferică se schimbă rapid, provocând o senzație de blocare a urechii, cum ar fi în timpul călătoriei cu avionul, cei mai mulți adulți cască sau înghit cu scopul de a deschide trompa și de a egaliza presiunea în urechea mijlocie.
      Presiunea este deosebit de problematică în timpul aterizării, deoarece egalizarea este mai dificilă atunci când se trece de la o presiune atmosferică scăzută la o valoare relativ mai mare, ceea ce se întâmplă pe măsură ce avionul coboară pentru aterizare.În timp ce problema poate apărea în timpul decolării, modul în care funcționează trompa lui Eustachio o face să se adapteze mai ușor de la o presiune atmosferică mai mare la o presiune mai mică. Deși aeronavele moderne sunt într-o anumită măsură presurizate, încă există schimbări semnificative de presiune a aerului, de la presiunea solului la presiunea de la 9000 de metri înălțime. 
      Dar există modalități de a ajuta urechile unui bebeluș. O altă modalitate bună de a echilibra diferența de presiune în urechea medie se realizează prin manevra Valsalva, adică prin acoperirea nărilor și suflare în același timp, potrivit unui studiu din 2007, din revista Canadian Paediatric Society.
      Există și alte sfaturi. Trei metode care te pot ajuta în această situație includ: să te asiguri că bebelușul este treaz la decolare și la aterizare, bebelușul să fie hrănit cu biberonul în aceste momente, să fie evitat zborul atunci când bebelușul suferă de o infecție a tractului respirator superior.
      O modalitate simplă de a ușura efectele presiunii asupra urechii este de a introduce cât mai mult aer în ureche prin înghițire sau căscare. Cu toate acestea, nu este un lucru foarte ușor atunci când ai de-a face cu un copil isteric de 1 an. Este mult mai ușor să atenuezi efectele presiunii urechilor la adulți decât la copii. Atunci când vine vorba de liniștirea bebelușilor, ceea ce poți să faci este să îi oferi biberonul sau suzeta copilului tău în timpul decolării și aterizării. Problema este doar una temporară. Nu va fi una de durată și, cel mai probabil, se va rezolva în câteva minute, deoarece trompa lui Eustachio se deschide pentru a permite egalizarea presiunii aerului pe ambele părți ale urechilor.
      eva.ro
    • Calandrella
      De Calandrella
      Ce se intampla este ca, in jurul varstei de 7 ani, intervine o criza de crestere, criza varstei de 7 ani, care este, totodata, una dintre cele mai importante etape ale maturizarii copilului, care ii ofera o noua viziune asupra lumii si ii permite sa treaca la o noua etapa de dezvoltare.
      Iata ca acest salt este insotit de schimbari care par negative pentru cei din jur, precum crize de incapatanare si irascibilitate.
      Psihologul rus Ludmila Petranovskaia spune ca, la aceasta varsta, copilul si-a format deja „parintele interior”, acea amprenta pe care si-o pun parintii si care ii sugereaza ce comportament ar trebui sa adopte in diferite situatii de viata. Asta inseamna ca un baiat sau o fata, la varsta de 7 ani, nu mai are nevoia sa auda vocea parintilor, ca stie regulile impuse de acestia si ca poate anticipa reactia parintilor la propriul comportament sau la comportamentul altor persoane.
      Ce trebuie sa stim
      Un copil la varsta de 7 ani este o personalitate deja formata, capabila sa primeasca si sa asimileze o cantitate mare de informatii. Insa, in acelasi timp, el continua sa fie copil si are nevoie de timp liber pentru joaca. O nevoie la fel de mare a sa este iubirea si acceptarea parintilor, in conditiile in care, la aceasta varsta, micutul devine foarte usor de ranit, reactionand destul de afectat la esecurile sale si la neacceptarea din partea adultilor.
      De regula, la 7 ani, un copil are urmatoarele abilitati:
      Spune povestiri lungi, coerente. Desparte cuvintele in silabe Deseneaza corect figurile geometrice, le coloreaza cu atentie. Stie sa utilizeze foarfeca. Numara pana la 20. Retine pana la 10 cuvinte noi Executa desene pe diverse subiecte. Rezolva probleme de logica. Criza varstei de 7 ani are la baza trecerea de la comportamentul copilaresc la constientizarea maturizarii. Copilul incepe sa copieze comportamentul adultilor, testand diferite roluri sociale. Din acest motiv, copilul trece prin schimbari dese de dispozitie.
      Spre deosebire de criza de la 3 ani, copilul nu vrea doar autonomie si independenta, ci vrea o pozitie sociala similara cu cea a adultilor, posibilitatea de a lua decizii.
      Conflictele apar atunci cand aceasta dorinta de a lua decizii si de a fi independent se loveste de refuzul parintilor, obisnuiti sa actioneze dupa modelul obisnuit.
      Iata 8 reguli care te vor ajuta sa treci mai usor peste criza varstei de 7 ani:
      Stabiliti in familie reguli pentru toata lumea, copilul contribuind la lista finala
      Fiecare membru al familiei trebuie sa faca propriile propuneri de reguli, care sa fie acceptate de toata lumea, eventual intr-un cadru mai formal de consiliu de familie. Aceste reguli trebuie respectate de toti cei din familie.
      Comunicarea cu copilul de la egal la egal. Adreseaza-i intrebari.
      Indicatiile si ordinele nu mai sunt eficiente la aceasta varsta. Parintele va avea un succes mai mare si va fi auzit mai curand daca se va raporta la copil ca la un adult si ii va aduce argumente, fara sa-l oblige.
      Atentie la programul copilului.
      Acest sfat simplu ajuta la depasirea mai facila a oricarei crize atat in cazul copiilor, cat si al adultilor. Copilul trebuie sa doarma suficient, sa se alimenteze regulat si sanatos si sa aiba timp pentru comunicarea cu prietenii si pentru relaxare.
      Obiectivitate maxima atunci cand evaluezi actiunile copilului.
      Fara critici si fara laude! Asta nu inseamna, insa, sa nu-ti exprimi aprecierea cand este cazul, insa laudele excesive au efecte cel putin la fel de nefaste pe termen lung ca si criticile.
      Afla cat de confortabil se simte la scoala.
      Psihologii ne sfatuiesc sa fim atenti mai putin la ce se intampla cu copilul la scoala si mai mult la emotiile pe care le simte. Ii place sa se joace cu colegii in pauze? Cum sunt colegii lui, veseli, tristi? Cat de gustoasa e mancarea de la scoala?
      Redu presiunea daca cel mic oboseste prea mult
      Evalueaza realist capacitatile copilului. Daca observi ca cel mic are probleme la scoala si oboseste repede, nu il obliga sa invete si mai mult, nu pune presiune pe el si cu atat mai mult nu-i mai pune in carca alte activitati extrascolare.
      Fii un bun exemplu si ai grija la anturaj.
      Parintii ar trebui sa fie un model si o sursa de inspiratie pentru copiii lor si nu numai prin cuvintele pe care le spun, cat, in special, prin propriul lor comportament. De exemplu, daca tatal petrece multe ore pe zi in fata calculatorului, iar copilului i se interzice acest lucru, niciun argument nu va fi convingator in ochii micutului. De asemenea, mare atentie la anturajul de prieteni ai copilului!
      Joaca-te cu copilul.
      Jocul este limbajul cel mai usor de inteles de catre copil. Alege jocurile relaxate, cat mai libere. Vei observa cum copilul alege anumite scenarii de criza care ii rezolva implicit problemele.
      centruldeparenting.ro
    • Nicka88
      De Nicka88
      Buna ziua! Fetitei mele   de 7 luni ii administrez antibiotice(ceva din grupa cefazolinei) de 2 zile si ieri i-a aparut iritatie! Micuta plange de fiecare data cind o schimb, e mai tot timpul nervoasa si are si diaree pe deasupra. Linex ii dau 2 capsul pe zi, dar nu ne ajuta tare. Am dat-o si cu bepanthen, si levomicoli... nu ajuta!!!!  Si ea deja nu suporta sa o schimb! Dar noi mai avem inca 5 zile de injectii!!!!
      Poate a mai patit cineva asa si stie vre-un remediu naturalist de tratare...? Nu vreau iar s-o incarc cu tot felul de produse cosmetice... 
      Multumesc anticipat!!!
  •