Copilul și gadgeturile. Când este prea mult?


    Vremurile pe care le trăiesc copiii noștri sunt pentru mulți părinți contradictorii.

390decdaf20d022ef467dcbd79c83360.jpg

Pe de o parte, ne înspăimântă accesul la atât de multă informație, acces care se datorează în cea mai mare parte tehnologiei. Pentru că, de multe ori prea multe informații, mai ales cele false și prezentate fără grijă față de partea emoțională a copilului, le pot distorsiona realitatea, percepțiile pe care le au despre lume, despre sine și relațiile cu familia.

Pe de altă parte, ne bucură că pot avea acces rapid la informaţiile despre corpurile cereşti, de exemplu, atunci când sunt interesați de astfel de informații. Sau faptul că ne pot găsi pe noi mult mai ușor decât înainte.

Cât este de important să fim atenţi și să vedem lucrurile din perspectiva copilului?

Odată cu deschiderea porților de comunicare, cum ar fi rețelele de socializare, YouTube, motoarele de căutare, mailul, mesageria instant, apar și multe oportunități pentru copiii noștri.

William Powers, autorul cărții de succes Hamlet’s BlackBerry – Buidling a good life in the digital age a făcut analogia lumii conduse de tehnologie cu o cameră imensă în care fiecare persoană poate fi atinsă de vecinul său în orice moment. În această cameră, oamenii își adresează constant întrebări și își povestesc despre viața lor de zi cu zi. Este aproape imposibil să nu fii conectat în mod constant cu cei din jur, decât atunci când te deconectezi total de lumea virtuală.

Nu este o surpriză că şi copiii au devenit utilizatori pasionaţi, din moment ce și noi, adulții, devenim ne lăsăm captivați de tehnologie și suntem obișnuiți să ţinem legătura cu rudele, prietenii, să ne plătim facturile, să facem cumpărăturile și să cunoaştem oameni noi online.

John_Wilhelm_Just_a_437218_1600x1200.jpg

Dependenţă sau interes sporit?

Cu cât copiii integrează tehnologia mai mult în viața lor, cu atât părinții se îngijorează de efectele ei asupra vieții copiilor. Un avantaj al folosirii ecranelor de la o vârsta mică este că multe din meseriile disponibile pe piața muncii sunt în domeniul tehnologiei, în acest fel copiii pregătindu-se de mici pentru acest viitor.

Pe de altă parte, unii specialişti susțin că majoritatea copiilor captivaţi de tehnologie devin inadaptați social, nerecunoscători și cu o sănătate care lasă de dorit.

Astfel, apar mai multe întrebări: Care este răspunsul corect? Cu tehnologie sau fără? Dacă da, cât de multă?

Răspunsul la aceste întrebări vine după ce luăm în calcul avantajele și dezavantajele utilizării tehnologiei digitale, după ce experimentăm alternativele și vedem care este cea potrivită dezvoltării copiilor noștri.

A numi tehnologia bună sau rea va rezolva dilema părinților?

Este important echilibrul între timpul petrecut online şi cel în care copilul este deconectat de toate dispozitivele.

Timpul petrecut online devine sănătos şi productiv atunci când este diversificat cu alte activităţi distractive, de dezvoltare a capacităţilor intelectuale şi fizice, lectură şi socializare, nu încurcă somnului. Când copiii folosesc ecranele, ei accesează şi urmăresc conținut de calitate.

Înainte de a decide dacă stă prea mult timp online:

Aflați întâi de toate ce face copilul online

Discutând despre activitatea lui online, puteţi afla şi despre problemele lui. De exemplu, poate este hărţuit de cineva sau are complexe şi îşi găseşte refugiul în lumea virtuală. Acolo îşi poate crea o identitate diferită de cea reală.

kids-images-2560x1600-4.jpg

Stabiliţi reguli de utilizare

Unde: de exemplu, la recreaţia mare sau în timpul activităţilor specifice; acasă – da, în stradă sau în maşină - nu

Când: de exemplu, orele de masă exclud utilizarea oricărui tip de ecran: TV, telefon sau nu folosesc dispozitivele de dimineaţă, înainte de şcoală sau până la finalizarea sarcinilor

Cum: de exemplu, pentru a face animaţii sau pentru a verifica o tehnică de fotografiere; pentru temele pentru acasă, dar nu pentru a juca Candy Crush sau Minecraft

Cât timp: După ce aţi stabilit ce trebuie să facă online, oferiți-i posibilitatea să estimeze timpul de care are nevoie. De ex. – 1 oră pentru a căuta informații pentru temele pentru acasă. În acest timp el va folosi internetul doar pentru a-și face temele. După ce termină temele pentru acasă, are o oră pentru jocuri online.

Stabiliți ,,sancțiuni” pentru încălcarea regulilor

Stabiliți împreună cu copilul aceste sancțiuni într-un mod pozitiv. Spre exemplu, acasă - dacă depășește durata prezenței online, a doua zi, îi reduceţi limita de la 1 ora la - 30 min. Important: copilul trebuie implicat în procesul de negociere, pentru că asta îl va responsabiliza. Consecinţele nerespectării acestor reguli trebuie să fie neapărat aplicate. Dacă părintele „nu se ţine de cuvânt”... regulile nu vor fi respectate niciodată.

Copiii, în special până la vârsta adolescenţei, pot folosi tehnologia digitală sub supravegherea părinților și a cadrelor didactice ca un supliment al educației tradiționale, nu ca o alternativă a acesteia. Studiile arată că toți copiii învață la viteze uluitoare atunci când folosesc și tehnologia în cadrul unor limite bine stabilite.

În aceste condiţii, încurajăm cu încredere participarea activă a părinților în programul digital pe care îl au copiii.

siguronline.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • Лала
      De Лала
      Здравствуйте дорогие родители!
       Кто сдавал своих деток в возрасте 1,4-1,6 лет в ясли или в садик в Кишиневе? Интересует Ботаника. Что нужно для этого?
      Кто-то сдавал в частный сад?
      Поделитесь информацией.
      Заранее благодарю!
    • julia122997
      De julia122997
      Proiectul-pilot „Punguța cu 2 cărți” are ca scop stimularea lecturii în grădinițe și acasă pentru îmbogățirea vocabularului preșcolarilor și dezvoltarea competențelor de comunicare.
      În mesajul său, secretarul de stat Andrei Chistol a mulțumit partenerilor din România pentru suportul acordat, menționând că promovarea lecturii în rândul copiilor este un element esențial în dezvoltarea lor cognitivă. „Îndemn părinții să citească copiilor, să le ofere posibilitatea de a se dezvolta multilateral, în contextul în care tehnologia este mult mai populară în rândul generației tinere decât lectura”, a afirmat oficialul.
      Menționăm că 20 de bibliotecari comunitari vor participa la o sesiune de formare privind metodologia de desfășurare a atelierelor de literatură pentru părinți și copii de până la trei ani. Astfel, în cadrul proiectului, 100 de familii din 20 de localități rurale vor participa la aceste ateliere și vor primi câte o punguță cu două cărți ilustrate pentru a fi citite copiilor.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Copiii afectaţi de această tulburare sunt retraşi, timizi, sau prezintă nervozitate excesivă şi agresivitate faţă de familie, dar şi faţă de ceilalţi copii.
      „Copiii cu probleme de comportament, care se bat, mint sau nu ascultă, sunt de fapt deprimaţi. Sunt copii însinguraţi în interior, deşi sunt înconjuraţi de bone, bunici şi educatoare. 
      Un copil deprimat se poartă diferit decât un adult deprimat. Copilul nu îşi arată tristeţea direct, ci poate fi violent, răutăcios cu alţi copii, sau se contrazice din orice. 
      Dacă îl certăm sau îl pedepsim direct, putem să îl împingem şi mai tare înspre depresie şi izolare”, a declarat Diana Luana Frazzei, psihoterapeut.
      Sindromul este definit de psihoterapeuţi ca fiind un efect psihologic al lipsei părinţilor din viaţa copilului, nu neapărat fizică, ci şi prin neglijarea acestora, oferindu-le ca refugiu şi metodă de relaxare tablete, telefoane şi calculatoare.
      Mulţi părinţi refuză să petreacă puţinul timp liber, de după serviciu, cu copiii, invocând ca motiv oboseala.
      Statisticile naţionale, recente, au scos la iveală faptul că, din cauza volumul mare de muncă, părinţii nu petrec timp, aproape deloc, cu copiii lor, iar aceştia, fiind lipsiţi de atenţia părinţilor, dobândesc un comportament negativ.
      Până nu de mult, aceste caracteristici erau întâlnite la copiii ai căror părinţi erau plecaţi din ţară şi care rămâneau în grija bunicilor, dar studiile recente au rezultate îngrijorătoare cu privire la comporta-mentul copiilor din familiile întregite.
      „Pentru societatea în care trăim, timpul a devenit o resursă critică, care afectează echilibrul dintre viaţa de familie şi cea profesională. 
      Primele victime ale acestei situaţii pot fi, uneori, copiii. Ocupaţi sau prea grăbiţi, părinţii nu realizează că deşi cred că le oferă copiilor lor o viaţă extraordinară, uneori acestora le lipseşte ceva (…)”, declară Gabriela Coman, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
      Strigătul de ajutor al copiilor care au pierdut contactul cu părinţii
      Copiii neglijaţi prezintă tulburări de comportament specifice sindromului ATCP. Acestea se manifestă, foarte des, la copiii mici din colectivităţi, cu vârsta cuprinsă între 1 şi 12 ani.
      Simptomele acestui sindrom sunt: agresivitatea, nervozitatea excesivă, timiditatea, minciuna, violenţa verbală sau/şi fizică, tendinţa de însingurare, refugiul în consumul tehnologic, faptul că cel mic este necomunicativ sau are cerinţe excesive către părinţi - cere mereu cadouri şi jucării de care nu are nevoie.
      „Din ce în ce mai mulţi copii sunt violenţi şi simt nevoia să se impună în faţa colegilor cu orice preţ. Îi ironizează şi uneori devin şi violenţi la nivel verbal, fizic, dar mai ales emoţional”, afirmă Mirela Horumba, psiholog şi psihoterapeut.
      Alte semne care ar trebui să le atragă atenţia părinţilor, vis-a-vis de neglijarea copiilor, sunt ticurile şi automatismele pe care aceştia le au, ca urmare a unui dezechilibru emoţional sau a unei stări de nervozitate, cum ar fi urinarea în pat la o vârstă înaintată, introducerea degetului opozabil în gură sau ronţăitul unghiilor.
      Oricât de bine ar fi îngrijit un copil de bunici, bone, educatoare etc. şi oricât de multe jucării şi dulciuri ar primi, doar atenţia, grija şi dragostea părinţilor îl pot ajuta să crească armonios şi sănătos, pe toate planurile.
      sursadesanatate.ro
    • julia122997
      De julia122997
      În perioada 15 august – 1 septembrie 2019, Centrul Internațional de Expoziții MOLDEXPO va găzdui Târgul articolelor pentru școală TÂRGUL ȘCOLAR, ediția a VII-a — o cifră semnificativă, deoarece la 7 ani copilul merge la şcoală, păşind în lumea mare a cunoştinţelor. Şi acest tîrg de la Moldexpo a crescut frumos, bucurîndu-se, pe bună dreptate, de autoritatea şi dragostea participanţilor şi vizitatorilor.
      Pentru că totdeauna ne străduim să oferim cele mai bune condiţii de desfăşurare a activităţii comerciale. Am amenajat spaţii pentru cumpărături, dar şi de odihnă şi distracţii pentru vizitatori, care sunt în cea mai mare parte copii şi tineri, însoţiţi de părinţi.  

      TÂRGUL ȘCOLAR este locul, unde puteți găsi articole de calitate pentru elevii de toate vârstele, ofertele incluzând produse străine și autohtone la cele mai bune prețuri. În acest an circa 100 de companii își vor expune produsele.  
      TÂRGUL ȘCOLAR este cel mai mare târg școlar din Chișinău. Doar aici, pe un singur spațiu, vizitatorii vor avea posibilitatea de a cumpăra totul pentru școală. 

      Ne pregătim de școală împreună! 
      Vă așteptăm la TÂRGUL ȘCOLAR 2019! 
      Program: 15 august - 1 septembrie, 10:00 — 18:00 
      Partener media - mama.md
      На Moldexpo открывается ярмарка школьных товаров 
      Близится 1 сентября и, как обычно, август становится сезоном подготовки к новому учебному году. Традиционно в этот период МВЦ «MOLDEXPO» приглашает детей и их родителей вместе подготовится к школе. 

      С 15 августа по 1 сентября 2019 года в Международном выставочном центре MOLDEXPO пройдет Ярмарка школьных товаров и принадлежностей SCHOOL FAIR, которая организуется уже семь лет подряд – это значимое число, так как в семь лет ребенок идет в школу, вступая в великий мир знаний. И ярмарка SCHOOL FAIR стала значимым событием, радуя нас своим авторитетом и популярностью среди участников и посетителей. Мы всегда стремимся предоставлять отличные условия для коммерческой деятельности, организовав удобные места для покупок, а также для отдыха и развлечений для посетителей. 

      Школьная ярмарка - это место, где можно найти качественные товары для школьников всех возрастов от отечественных и иностранных производителей по приемлемым ценам. В этом году свою продукцию на выставке представят около 100 компаний. 
      SCHOOL FAIR является самой большой официальной ярмаркой школьных товаров в Кишиневе. Только здесь посетители получают уникальную возможность найти все необходимое для школьников на одной площадке. 

      Готовимся к школе вместе! 
      Ждем вас на SCHOOL FAIR 2019! 
      Работаем ежедневно: 15 августа - 1 сентября, с 10:00 до 18:00 
      Медиапартнер: mama.md
       
    • julia122997
      De julia122997
      Concluzia nu este una nouă, dar autorii acestui studiu, cercetătorii de la Spitalul de pediatrie din Cincinnati, au venit cu argumente clare, obţinute prin intermediul imagisticii prin rezonanţă magnetică.
      Acesta este primul studiu care furnizează şi dovezi neurobiologice ale beneficiilor potenţiale ale cititului şi ale efectului negativ pe care îl au ecranele asupra dezvoltării creierului preşcolarului.
      "Este important, pentru că organul se dezvoltă cel mai rapid în primii cinci ani de viaţă", a spus coordonatorul studiului, medicul John Hutton.
      "Copiii care au parte de mai multe experienţe care îi stimulează, ce ajută creierul să se organizeze, vor avea un avantaj uriaş atunci când vor ajunge la şcoală", a spus Hutton. "Şi este din ce în ce mai dificil pentru copii să recupereze, dacă rămân în urmă la şcoală", a mai spus acesta.
      La studiu au participat 47 de copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între trei şi cinci ani, care nu mergeau la grădiniţă.
      Materia cenuşie din creier conţine majoritatea celulelor care comandă corpului ce să facă. 
      Substanţa albă este ţesutul cu aspect albicios ce face parte din sistemul nervos central (măduva spinării şi encefal) şi conţine axonii, respectiv prelungirile celulelor ner­voase şi celulele ţesutului interstiţial numit nevroglie, care are rol de hrănire şi protecţie. 
      Sustanţa albă este importantă pentu că asigură influxul nervos de la un centru nervos la altul sau între un centru nervos şi un nerv. 
      Creşterea nivelului de substanţă albă şi organizarea acesteia sunt extrem de importante pentru capacitatea creierului de a comunica cu restul organismului, mărind capacitatea de a învăţa şi asigurând o bună funcţionalitate. 
      Fără un sistem de comunicare bine dezvoltat, capacitatea de procesare a creierul încetineşte şi are de suferit.
      În cazul copiilor care erau expuşi la ecrane mai mult de o oră pe zi, zonele responsabile de învăţare în materia albă erau subdezvoltate şi mai puţin organizate.
      La naştere, numărul neuronilor este cel mai mare comparativ cu restul vieţii, iar, în funcţie de stimuli - comunicare, iubire, îmbrăţişare, plimbat, citit -, conexiunile între neuroni sunt întărite, spune Hutton. În lipsa unor stimuli, neuronii mor, a mai spus acesta. 
      Chiar dacă se modifică şi învaţă la toate vârstele, ceea ce se întâmplă în primii cinci ani ai vieţii este hotărâtor pentru dezvoltarea creierului.
      În afară de imaginile creierului obţinute prin rezonanţă magnetică, participanţii la studiu au fost supuşi unor teste cognitive.
      Copiii care aveau acces la ecrane mai mult de o oră zilnic au avut rezultate mai proaste în ceea ce priveşte la testele cognitive, inclusiv privind limbajul expresiv şi capacitatea de a numi rapid obiecte.
      Ecranele interferează, de altfel, cu toate activităţile copiilor, de la jocul cu jucării la folosirea imaginaţiei, joaca afară etc.
      Hutton spune că mai degrabă este important cititul în sine, regulat, decât tipul de poveste. Acesta sfătuieşte părinţii să nu mai caute cartea perfectă, ci pur şi simplu să le citească celor mici regulat.
      Cum îi stârneşti copilului interesul pentru cărţi şi citit? The National Institute for Literacy din SUA are câteva sugestii:
      1) Începe de la naştere prin a-i vorbi copilului şi a răspunde gângurelilor
      2) Cântă melodia "Alfabetul" (ABC)
      3) Stimulează copilul să îşi folosească imaginaţia, să inventeze poveşti şi să pună multe întrebări despre acele istorii inventate
      4) Alege cărţi cu personaje interesante, citeşte cu voci diferite pentru personaje
      5) Pune copilul să repete cuvintele noi
      6) Cel mai important lucru este să te bucuri de experienţa cititului alături de el
      mediafax.ro
  •