Care este abordarea ta de parenting?


    Dr. Daniel Siegel, unul dintre cei mai apreciați oameni de știință ai secolului XXI, ne îndeamnă să fim conștienți, în calitate de părinți, de propria atitudine – atunci când copiii se implică în comportamente inadecvate. Iar pentru a ne identifica propria filozofie de parenting, coautorul cărții Inteligența parentală ne încurajează să răspundem cât mai sincer la următoarele întrebări:

12-2-777x437.jpg

Care este descrierea mea personală privind conceptul de parenting?

Mai exact, ne este de ajutor să identificăm felul în care se manifestă mintea noastră și apoi să vedem ce arată oamenii de știință că înseamnă asta, precum și care sunt descoperirile lor, pentru a ne extinde perspectiva și a ne înțelege mai clar comportamentele proprii. Ești genul de părinte care în situații critice încearcă să se calmeze ori genul care devine reactiv și recurge la amenințări, intimidări sau pedepse?

Cât de mult funcționează strategiile existente în abordarea mea parentală?

Este o abordare prin care să devină evident cu timpul că le ești de ajutor copiilor tăi, că aceștia învață lucruri pozitive și constructive din acțiunile tale, că dai dovadă de respect și umanitate față de ființa lor? Sau, mai degrabă, în urma indicațiilor tale haosul devine și mai mare, situația escaladează și tu ajungi să nu mai controlezi deloc rezultatul, (eventual) simțindu-te cel mai indezirabil părinte de pe planetă.

Sunt împăcat cu abordarea mea de parenting?

Această întrebare se referă la eficiența abordării noastre și la nivelul personal de satisfacție. Și răspunsul îl aflăm mai ales dacă analizăm ce s-a întâmplat după ce-a fost nevoie de intervenția noastră și de o dovadă de inteligență parentală. Dacă abordarea proprie ne ajută să exprimăm iubirea față de copil și să recurgem la o ajustare a comportamentului nesănătos al acestuia, s-ar putea ca eficiența ei să fie crescută. De asemenea, părinții inteligenți nu încetează a se întreba cum anume ar putea aduce și mai multă siguranță și încredere în interacțiunea adult-copil.

Sunt copiii mulțumiți de mine ca părinte?

Toți copiii vor căuta, într-un fel sau altul, un contact cu adultul care-i are în grijă, atunci când le este greu sau nu se simt în siguranță. Iar cei care se simt iubiți nu vor ezita să-și exprime liber față de acesta atât afecțiunea și recunoștința, cât și dificultatea în care se găsesc la un moment dat. Gesturile mărunte și spontane sunt adesea cele mai evidente dovezi că ne facem treaba suficient de bine ca părinți.

Prin ce se aseamănă și prin ce diferă strategia mea de parenting de cea a părinților mei?

pravila-dlya-mam.jpg

În cele mai multe cazuri, fără o analiză a trecutului personal, ne este greu să le oferim copiilor noștri ceea ce noi nu am primit în copilărie. E necesar să nu confundăm copilul din fața noastră cu cel din interiorul nostru (copilul invizibil). Astfel, este înțelept să reanalizăm povestea copilăriei noastre din perspectiva adultului care am devenit, reamintindu-ne cum ne disciplinau părinții, care dintre nevoile noastre erau satisfăcute și care erau ignorate. Să vedem, pe de-o parte, ce repetăm din ceea ce am promis că nu vom face niciodată și, pe de altă parte, care sunt strategiile de supracompensare prin care încercăm să fugim de părinții noștri (străduindu-ne, în mod exagerat și probabil nu mereu cu șanse de reușită, să fim diferiți de aceștia).

Abordarea mea le permite copiilor să-și ceară scuze când au greșit și să repare eventualele rupturi relaționale pe care le-au provocat?

Cel mai bun model pentru a contura comportamentul unui copil este modelul parental. Copiii cărora părinții le cer scuze când au greșit ei înșiși, ca adulți, sunt copii care învață probabil una dintre cele mai importante lecții de viață: este imposibil să nu greșești, dar cu îndrăzneală și răbdare poți repara erorile comise. Este important ca fiecare copil să știe că părintele său este suficient de deschis și dornic de reconectare, după un moment de interacțiune dificilă.

Folosesc situațiile grele de viață ca pe niște oportunități de evoluție personală sau resping realitatea refugiindu-mă în imaginar?

Oricine este părinte sau a văzut cel puțin o dată un adult dornic să-și exercite inteligent responsabilitățile parentale știe că parentingul nu este floare la ureche. Că uneori este extrem de greu și alteori extrem de frumos. Că în anumite situații îți vine să-ți iei un concediu de cel puțin un an de la meseria de mamă sau tată și în altele abia aștepți să-ți strângi din nou copilul la piept. Desigur că provocările sunt la tot pasul, iar în astfel de situații putem să ne exersăm starea de prezență conștientă (pentru a reuși să acceptăm fără vinovăție tot ceea ce simțim și gândim sau tot ceea ce ni se întâmplă). Ori, dimpotrivă, putem să luptăm împotriva realității prezente, insistând să credem că vom avea câștig de cauză. Inteligența parentală este ceva ce noi ne putem cultiva în fiecare moment, dacă alegem intenționat să răspundem tuturor situațiilor de viață în baza unor valori adoptate și respectate conștient, fără să reacționăm lăsându-ne purtați de haosul emoțiilor sau vâltoarea gândurilor automate. E mai sănătos să trăim viața pe care-o avem, nu pe cea pe care credem c-am fi putut s-o avem și nici măcar pe cea pe care credem c-o meritam. 

Ei, cum te simți acum, că ai răspuns la aceste întrebări? Care sunt emoțiile și gândurile tale? Este indicat doar să le observi, fără să le judeci sau să le împarți în bune și rele. Adevărul este că facem tot ce putem cu informațiile pe care le deținem din cele două surse pe care viața ni le-a dat: propria educație (influențată de tradiții moștenite și de cultura anilor de-atunci) și parentingul actual (bazat pe cercetări științifice recente și pe cultura prezentului). Când înțelegem că se poate mai bine, îndrăznim să facem anumite transformări.

Iar dacă am greșit în trecut, acum obiectivul nu este acela de a ne afunda în mustrări de conștiință, ci de a crea noi oportunități de dezvoltare sănătoasă – pentru ca fiii și fiicele noastre să se poată simți cu adevărat în siguranță alături de noi.

 

paginadepsihologie.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • Calandrella
      De Calandrella

      Până de curând, experții credeau că ambii părinți sunt responsabili în mod egal de inteligența copiilor, dar studiile au scos la iveală altă realitate, genetica nefiind un domeniu simplu de cercetat, drept pentru care se recomandă ca oamenii să abordeze obiectiv aceste descoperiri.
      Iată cum funcționează cromozomii X și Y
      Un cromozom este de fapt o o formațiune de proteine și acizi nucleici care transferă și stochează informațiile. Toată lumea are câte un set de cormozomi în fiecare celulă a organismului, bărbații au 1 X și 1 Y, iar femeile au 2 X. În plus, anumite gene sunt fie puse în funcțiune, fie dezactivate, în funcție de selecția naturală și proprietățile genetice. Genele excuse nu vor influența în niciun fel dezvoltarea, pe când cele activate vor fi responsabile de o serie de trăsături fizice și psihice, adică dacă unul dintre părinți are trăsături mai puternice, acestea se vor impune.
      De fapt, există șanse mai mari ca femeile să influențeze mai mult abilitățile cognitive, deoarece ele au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au doar unul. În plus, inteligența este considerată una dintre trăsăturile ce se moștenește pe linie maternă. Cercetătorii au testat această teorie pe șoareci de laborator modificați genetic special pentru a putea demonstra din punct de vedere genetic de unde se trage inteligența și au ajuns la concluzia că subiecții tratați cu material genetic maternau avut un creier anormal de mare, dar un corp mai mic. Pe de altă parte, cei tratați cu cromozomi paterni au avut craniul și creierul mai mici, dar corpul mai dezvoltat. Cercetătorii au descoperit și 6 zone ale creierului care au în mod exclusiv gene de la tată sau gene de la mamă.
      Într-un alt studiu, cercetătorii agențiilor guvernamentale scoțiene au urmărit 12687 de oameni între 14 și 22 ani și au observat la aceștia cum s-a dezvoltat inteligența, în funcție de etnia lor și educația primită. Aceștia au descoperit că IQ-ul unei mame este cel mai puternic indicator al inteligenței unui copil, motiv pentru care mamele au un impact mai mare asupra abilitiăților cognitive ale celor mici.
      De asemenea, această calitate nu ține numai de genetică ci și de cât de multă grijă, atenție și iubire a primit un om în copilărie. Așadar, mamele joacă un rol foarte important în dezvoltarea intelectuală a copiilor.
      feminis.ro
    • Calandrella
      De Calandrella

      Aceasta mamica s-a decis sa isi spuna oful intr-o postare de Facebook, explicand de ce e inadmisibil ca parintii sa nu isi vaccineze copiii.
      „Nu e dreptul tau sa ii pui copilului meu viata in pericol”
      Iti vaccinezi copiii pentru ca NU e decizia ta sau dreptul tau sa ii oferi copilului ocazia sa imprastie boli altor copii.
      Nu e dreptul tau sau alegerea ta sa ii pui copilului meu viata in pericol.”
      Femeia explica in continuare cum fiul sau, Isiah, nu poate sa fie vaccinat din pricina unorr probleme de sanatate.
      „A trebuit sa imi privesc iar copilul in timp ce se chinuie din nou in spital, si nu e prima data cand a fost spitalizat din cauza ca a fost expus unor boli pentru care copiii vostri ar fi trebuit sa fie vaccinati!
      V-ati privit vreodata copilul plangand si spunand ca vor sa plece acasa, sa nu mai stea in spital unde asistentele si doctorii il tot impung si inteapa?

      Ati fost vreodata nevoiti sa va imobilizati copilul pentru ca asistenta sa-i poata puna perfuzia, sau sa-i ia sange?
      V-ati auzit vreodata copilul implorand <<Te rog, nu-i lasa sa-mi faca asta>>, cand medicii il faceau sa se aplece, ca sa-i bage un ac in coloana?
      Efectele adverse ale vaccinurilor nu merita costul vietii copilului meu. Efectele adverse posibile nu merita ca baiatul meu sa treaca prin asta o data pe luna.
      N-ai niciun drept sa decizi sa imi infectezi copilul.”
      baby.unica.ro
    • Calandrella
      De Calandrella

      Dar ce anume inseamna sa sustii pozitiv un copil? Iata 4 intrebari care iti pot oferi un moment de reflectie.
      Rolului parintilor in educatia copilului
      Parenting-ul, aceasta responsabilitate imensa de a creste un copil fericit, necesita sa privim uneori interior, sa reflectam si sa ne analizam comportamentul si emotiile.
      Aceasta este o munca grea si nu are loc din intamplare. Recunoasterea diferitelor roluri pe care le joci in viata copilului tau reprezinta o parte importanta a parenting-ului pozitiv.
      A deveni un parinte sustinator, presupune dezvoltarea de interactiuni sanatoase pozitive, prin analizarea propriilor emotii si mentalitati. Fiecare dintre noi are potentialul de a ingriji sau de a rani.
      Acest potential este alimentat, in mare parte, de experientele pe care le-am avut in timpul vietii noastre si mai ales in timoul copilariei.
      Ce inseamna sa sustii pozitiv un copil?
      Gandeste-te la modul in care un adult se ingrijeste de un copil in timpul ritualurilor de somn si a celor de baie. Pe masura ce copiii cresc, ar putea fi vorba despre o persoana care sa-i asculte pentru a le permite sa-si descarce frustrarile.
      Crearea de albume foto si impartasirea amintirilor le permite copiilor sa stie cat de mult sunt iubiti si le hraneste sentimentul de securitate si apartenenta. Actiuni precum bataile pe spate, imbratisarile, pupicii si smotocirea parului sunt importante, indiferent de varsta copilului tau.
      Cum arata si cum se simte sa fii sustinut pozitiv?
      Ca adulti care ingrijesc copiii, acestea sunt momentele in care iti poti incarca bateriile. Ar putea fi o plimbare, timp la sala de gimnastica, hobby-uri sau o seara in oras. Activitatile care ne incarca emotional, fizic si/sau spiritual sunt importante penru a continua sa le oferim celorlalti si sa ii ingrijim ca pe cel mai bun sine al nostru. Noapte de film, ciclism, sanius si jocuri de interior – sunt unele exemple de activitati familiale.
      Ce ganduri sau comportamente pot fi inradacinate in mentalitate unui raufacator?
      Momente, actiuni si reactii ce te indeparteaza de la parenting-ul pozitiv pot rezulta din mentalitatea raufacatorului. Ar putea fi tipatul, disciplinarea nedreapta (fara ca cei mici sa aiba sansa de a fi auziti) sau nutrirea sentimentelor negative fata de membri ai familiei. In calitate de oameni cu imperfectiuni, sunt momente in care cu totii va trebui sa ne cerem iertare. Este sanatos ca micutii sa vada aceasta in procesul de reparare si reconciliere a relatiei.

      Ce ganduri sau comportamente pot rezulta din sentimentul de a fi victima?
      Este posibil sa cadem in capcana de a-i acuza pe ceilalti sau de a simti ca o situatie ne-a scapat de sub control. Exemple ar putea fi, „parerea mea nu conteaza” sau „nu m-am putut abtine”. Aceste ganduri ne impiedica sa vedem in mod diferit circumstantele sau relatiile in care ne aflam. Odata recunoscut, acest fapt ne-ar putea permite sa facem actiuni sau pasi diferiti in viitor.
      Recunoasterea si reflectarea asupra fiecaruia dintre aceste trasaturi deschide posibilitatea de schimbare. Realizarea propriilor puncte forte si imbunatatirea slabiciunilor fac parte din calatoria plina de satisfactii a parintilor.
      Rutina si importanta discutiilor cu copilul
      Comunicarea este cheia unui parenting eficient. Fiecare copil are nevoie de ocazii pentru a discuta cu parintii lui. Iar cele mai bune momente sunt cand va aflati impreuna in afara casei - la o plimbare, la un restaurant, sunteti in masina sau in casa - participand la activitati de joaca, gatiti impreuna sau faceti diverse lucruri impreuna. 
      Conecteaza-ta cu copilul tau petrecand timp de calitate si poarta o discutie de 10 minute pe zi care trebuie sa devina o rutina.
       
      desprecopii.com
    • Calandrella
      De Calandrella

      Unii copii mici ar putea prezenta si schimbari de comportament asociate metabolismului fructozei. Mergi la medicul pediatru daca ti se pare ca micutul tau are probleme de comportament asociate cu ingestia de fructoza.
      Legatura intre zahar si hiperactivitatea copilului
      In ultima vreme, o serie de cercetari au facut o legatura intre hiperactivitatea copilului (ADHD) si consumul de zahar. In plus, daca al tau copil are intoleranta la fructoza, o afectiune mostenita ce-i face copilului tau dificila descompunerea si consumul de fructoza, consumul alimentelor ce contin fructoza i-ar putea provoca schimbari comportamentale.
      Unii copii mici ar putea prezenta si schimbari de comportament asociate metabolismului fructozei. Mergi la medicul pediatru daca ti se pare ca micutul tau are probleme de comportament asociate cu ingestia de fructoza.
      Ce este fructoza?
      Fructoza este un zahar ce se regaseste in fructe, miere si suc de fructe, care impreuna cu glucoza formeaza sucroza. Aceasta are cel mai mic indice glicemic dintre toate zaharurile naturale, fiind considerata un monozaharid.

      Marul, considerat un fruct bogat in fructoza, contine 10,74 g de fructoza, in timp ce dovleacul contine 1,39 g iar o ceasca de mazare – 0,57 g.

      Conform Codex Alimentarius, fructoza se regaseste in categoria 11.0 Indulcitori, inclusiv miere, grupa 11.1. Zahar refinat si brut, subgrupa 11.1.1 Zahar alb, dextroza anhidra, dextroza monohidrata, fructoza.
      Cauze ale intolerantei la fructoza
      Absenta mostenita a unei enzime care descompune fructoza, numita aldolaza B, provoaca intoleranta la fructoza. Cand copilul tau consuma alimente ce contin fructoza, organismul sau nu o poate transforma in glucoza, singurul tip de zahar pe care organismul il poate folosi pentru energie. Drept rezultat, nivelul de zahar din sangele copilului tau scade, conditie cunoscuta sub numele de hipoglicemie. Intoleranta la fructoza provoaca si toxinele sa se adune in ficat, ceea ce poate duce la boli hepatice cronice. Intoleranta la fructoza poate aparea in forme usoare sau mai grave.
      Efecte ale intolerantei la fructoza
      Atat scaderea glucozei din sange, cat si bolile de ficat ce apar in urma intolerantei la fructoza, pot cauza schimbari comportamentale. Acumularea de toxine hepatice poate provoca iritabilitate si somnolenta excesiva. Hopoglicemia poate provoca iritabilitate, dar si tremur si nervozitate, modificari ale dispozitiei emotionale, probleme de concentrare si – in cazuri severe in care nivelul de glucoza din sange scade extrem de mult – convulsii. Evitarea alimentelor bogate in fructoza, inclusiv a fructelor si a unor legume, cat si a unor zaharuri, ajuta la controlul simptomelor intolerantei la fructoza.
      Consideratii
      Unii copii ar putea experimenta o perioada mai indelungata colicii din cauza incapacitatii lor de a absorbi carbohidratii din alimentele bogate in fructoza. Un studiu al unui spital de copii din Miami publicat in mai 2002 a gasit o corelatie intre colicii sugarilor si malabsorbtia carbohidratilor din sucul de mere, un aliment cu un continut ridicat de fructoza. Sugarii carora li s-a dat suc de mere au plans mai mult si au prezentat o crestere in activitatea fizica si consumul de energie comparativ cu sugarii carora li s-a dat suc de struguri, o bautura cu un continut scazut de fructoza.
      Problemele de comportament la copii
      Siropul de porumb bogat in fructoza, un produs care se gaseste in numeroase alimente procesate, inclusiv in sucuri, a ajuns sub lupa ca posibil contribuitor la problemele de comportament, precum autismul sau tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie, cunoscuta mai bine sub numele de ADHD. Insa nici un studiu nu a dovedit ca HFC in special – sau orice alt zahar – cauzeaza intr-adevar schimbari comportamentale la copii.
      Un studiu norvegian publicat in octombrie 2006 in Jurnalul American de Sanatate Publica, s-a axat pe problemele comportamentale ale adolescentilor in relatie cu aportul lor de bauturi. Studiul a aflat ca adolescentii care consumau cele mai multe bauturi – mai mult de patru pahare pe zi – aveau cele mai multe probleme comportamentale, insa studiul a descoperit, de asemenea, ca adolescentii care nu consumau deloc bauturi prezentau mai multe probleme de comportament fata de cei ce consumau o cantitate moderata. O revizuire a 23 de studii disponibile condusa de cercetatorii Universitatii Vanderbilt si publicata in 1995 in JAMA nu a gasit nici o corelatie intre aportul de zahar si hiperactivitate.
      Fructoza si depresia la copii
      Copiii si adolescentii cu sindromul de malabsorbtie a fructozei ar putea avea un risc mai mare de a suferi de depresie. Un studiu spaniol publicat in mai 2005 in Jurnalul de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica a constatat ca acei copii cu sindromul de malabsorbtie a fructozei au prezentat o rata depresiva cu 28,5% mai mare decat populatia generala.
      Cercetatorii au teoretizat ca zaharurile absorbite incomplet ar putea reduce disponibilitatea triptofanului, un aminoacid esential care combate insomnia si depresia, ajuta la producerea de serotonina si contracareaza starile de apatie si tristete.
      desprecopii.com
    • Calandrella
      De Calandrella

      Rachel Norman este jurnalistă, mamă a patru copii născuți în trei ani (nu are gemeni sau tripleți) și are un blog extrem de apreciat în SUA, amotherfarfromhome.com. Ea a stat și a studiat comportamentul părinților danezi și a realizat o serie de materiale extrem de interesante despre felul în care aceștia își cresc copiii. Una dintre cele mai fascinante teme este aceea legată de felul în care părinții danezi le acordă timp și atenție copiilor lor atunci când vine vorba de joacă, sau, mai bine zis, cum nu le acordă.
      Conform filosofiei daneze, mamele din această țară sunt extrem de apropiate de copiii lor atunci când vine vorba de a se juca cu ei. Ele consideră că cei mici au nevoie să se joace singuri cât de mult posibil fără ca ele să intervină (un joc liber, nerestricționat). Mamele se vor juca ocazional cu ei board games, le vor citit povești și eventual îi vor ajuta atunci când au de rezolvat un puzzle foarte greu.
      Nu este nevoie să-i ducă la locuri de joacă acoperite sau să organizeze întâlnire de joacă în grup cu activități bine stabilite. Doar o mulțime de timp pentru ca cei mici să se joace și să se plictisească. Ele consideră că jocul liber este foarte important pentru copii, lucru susținut și de cercetările științifice.
      De ce jocul liber este important?
      Multe studii au demonstrat că jocul este crucial pentru învățarea și procesarea experiențelor zilnice pentru copii. Dr. John Medina, specialist în dezvoltarea biologiei moleculare și autor al unei cărți best seller peste ocean, „Regulile creierului pentru copii: Cum să crești un copil deștept și fericit de la 0 la 5 ani”, descrie pe larg avantajele jocului liber:
      Copiii sunt mult mai creativi și pot găsi tot felul de soluții neașteptate pentru a folosi obiectele.  Aptitudinile limbajului copiilor sunt în creștere datorită jocului nerestricționat. Îți dezvoltă mai bine aptitudinile de a rezolva problemele. Copiii care se joacă cât mai des sunt tot mai puțin stresați. Își antrenează memoria Copiii învață mai bine cum să socializeze mai ales dacă sunt expuși unor medii orientate către joacă. Desigur, calitatea jocului are un rol extrem de important în această ecuație. Așadar, cum fac mamele daneze să-și lase copiii să se joace singuri?
      Părinții danezi crează spațiu pentru joc nerestricționat
      A te juca singur este ceva ce orice copil poate învăța. Astfel, părinții danezi își lasă copiii să se joace singuri sau cu frații lor începând cu vârsta de 1 an. Pe măsură ce copiii cresc, felul lor de a se juca devine tot mai independent și vor avea tot mai puțină nevoie de ajutorul părinților.
      Este important ca noi să le punem la dispoziție jucării ce se potrivesc vârstei lor și jocului pentru o zi întreagă. De aceea, în multe case din Danemarca, se găsesc nenumărate seturi de construcții, LEGO, Playmobile și jucării de lemn, păpuși, dulăpioare cu haine de păpuși, bucătării de jucărie. Jucăriile electronice sunt cele mai puțin populare deoarece nu contribuie foarte mult la dezvoltarea copilului. Televizorul este extrem de limitat deoarece atunci când copilul se uită la televizor are tot mai puțin timp pentru a beneficia de pe urma jocului.
      Părinții danezi păstrează un program flexibil
      În aceste vremuri în care suntem tot mai ocupați și copiii au tot mai puțin timp pentru a se bucura de jocul liber. Din acest motiv, părinții danezi limitează activitățile de afterschool și nu-și înscriu copiii la cluburi și alte activități extrașcolare. Regula este că fiecare copil are nevoie de minimum două ore pentru a se juca liber în fiecare zi. Un alt motiv pentru care nu aleg astfel de activități de grup mai este și acela că mamele daneze nu vor să fie șoferi de taxi și le place să aibă un program flexibil.
      Întâlnirile între copii la școală sunt organizate chiar de copii. Ei aleg cu cine vor să se joace, cu ce și unde. Au nevoie, evident de aprobarea părinților.
      Părinții danezi își lasă copiii să se joace afară singuri
      Cam asta făceam și noi, când eram mici dacă vă amintiți și am fi putut să ne jucăm în fața blocului cât era ziua de lungă.
      În Danemarca, copiii mai mari de 7 ani au voie să iasă afară din casă, pe stradă și să se joace fără supravegherea unui adult. Copiii învață să meargă pe biciclete, să se joace în ploaie sau zăpadă, să facă castele de nisip și cuiburi pentru păsărele. Se joacă V-ați ascunselea și desenează trotuare întregi cu cretă.
      Jocul în exterior are extrem de multe beneficii. Este benefic pentru sănătatea psihică și mentală a copilului. Jocul în iarbă sau cu nisip ajută extrem de mult dezvoltarea senzorială. Faptul că merg pe bicicletă și aleargă de colo colo, le dezvoltă abilitățile motorii, iar faptul că se joacă cu vecinii, pe cele de socializare. Desigur, pentru asta e nevoie și de un cartier sigur, însă părinții danezi sunt norocoși la acest capitol.
      totuldespremame.ro
  •  
     
  • sova-spring-240x300.png