Care este abordarea ta de parenting?


    Dr. Daniel Siegel, unul dintre cei mai apreciați oameni de știință ai secolului XXI, ne îndeamnă să fim conștienți, în calitate de părinți, de propria atitudine – atunci când copiii se implică în comportamente inadecvate. Iar pentru a ne identifica propria filozofie de parenting, coautorul cărții Inteligența parentală ne încurajează să răspundem cât mai sincer la următoarele întrebări:

12-2-777x437.jpg

Care este descrierea mea personală privind conceptul de parenting?

Mai exact, ne este de ajutor să identificăm felul în care se manifestă mintea noastră și apoi să vedem ce arată oamenii de știință că înseamnă asta, precum și care sunt descoperirile lor, pentru a ne extinde perspectiva și a ne înțelege mai clar comportamentele proprii. Ești genul de părinte care în situații critice încearcă să se calmeze ori genul care devine reactiv și recurge la amenințări, intimidări sau pedepse?

Cât de mult funcționează strategiile existente în abordarea mea parentală?

Este o abordare prin care să devină evident cu timpul că le ești de ajutor copiilor tăi, că aceștia învață lucruri pozitive și constructive din acțiunile tale, că dai dovadă de respect și umanitate față de ființa lor? Sau, mai degrabă, în urma indicațiilor tale haosul devine și mai mare, situația escaladează și tu ajungi să nu mai controlezi deloc rezultatul, (eventual) simțindu-te cel mai indezirabil părinte de pe planetă.

Sunt împăcat cu abordarea mea de parenting?

Această întrebare se referă la eficiența abordării noastre și la nivelul personal de satisfacție. Și răspunsul îl aflăm mai ales dacă analizăm ce s-a întâmplat după ce-a fost nevoie de intervenția noastră și de o dovadă de inteligență parentală. Dacă abordarea proprie ne ajută să exprimăm iubirea față de copil și să recurgem la o ajustare a comportamentului nesănătos al acestuia, s-ar putea ca eficiența ei să fie crescută. De asemenea, părinții inteligenți nu încetează a se întreba cum anume ar putea aduce și mai multă siguranță și încredere în interacțiunea adult-copil.

Sunt copiii mulțumiți de mine ca părinte?

Toți copiii vor căuta, într-un fel sau altul, un contact cu adultul care-i are în grijă, atunci când le este greu sau nu se simt în siguranță. Iar cei care se simt iubiți nu vor ezita să-și exprime liber față de acesta atât afecțiunea și recunoștința, cât și dificultatea în care se găsesc la un moment dat. Gesturile mărunte și spontane sunt adesea cele mai evidente dovezi că ne facem treaba suficient de bine ca părinți.

Prin ce se aseamănă și prin ce diferă strategia mea de parenting de cea a părinților mei?

pravila-dlya-mam.jpg

În cele mai multe cazuri, fără o analiză a trecutului personal, ne este greu să le oferim copiilor noștri ceea ce noi nu am primit în copilărie. E necesar să nu confundăm copilul din fața noastră cu cel din interiorul nostru (copilul invizibil). Astfel, este înțelept să reanalizăm povestea copilăriei noastre din perspectiva adultului care am devenit, reamintindu-ne cum ne disciplinau părinții, care dintre nevoile noastre erau satisfăcute și care erau ignorate. Să vedem, pe de-o parte, ce repetăm din ceea ce am promis că nu vom face niciodată și, pe de altă parte, care sunt strategiile de supracompensare prin care încercăm să fugim de părinții noștri (străduindu-ne, în mod exagerat și probabil nu mereu cu șanse de reușită, să fim diferiți de aceștia).

Abordarea mea le permite copiilor să-și ceară scuze când au greșit și să repare eventualele rupturi relaționale pe care le-au provocat?

Cel mai bun model pentru a contura comportamentul unui copil este modelul parental. Copiii cărora părinții le cer scuze când au greșit ei înșiși, ca adulți, sunt copii care învață probabil una dintre cele mai importante lecții de viață: este imposibil să nu greșești, dar cu îndrăzneală și răbdare poți repara erorile comise. Este important ca fiecare copil să știe că părintele său este suficient de deschis și dornic de reconectare, după un moment de interacțiune dificilă.

Folosesc situațiile grele de viață ca pe niște oportunități de evoluție personală sau resping realitatea refugiindu-mă în imaginar?

Oricine este părinte sau a văzut cel puțin o dată un adult dornic să-și exercite inteligent responsabilitățile parentale știe că parentingul nu este floare la ureche. Că uneori este extrem de greu și alteori extrem de frumos. Că în anumite situații îți vine să-ți iei un concediu de cel puțin un an de la meseria de mamă sau tată și în altele abia aștepți să-ți strângi din nou copilul la piept. Desigur că provocările sunt la tot pasul, iar în astfel de situații putem să ne exersăm starea de prezență conștientă (pentru a reuși să acceptăm fără vinovăție tot ceea ce simțim și gândim sau tot ceea ce ni se întâmplă). Ori, dimpotrivă, putem să luptăm împotriva realității prezente, insistând să credem că vom avea câștig de cauză. Inteligența parentală este ceva ce noi ne putem cultiva în fiecare moment, dacă alegem intenționat să răspundem tuturor situațiilor de viață în baza unor valori adoptate și respectate conștient, fără să reacționăm lăsându-ne purtați de haosul emoțiilor sau vâltoarea gândurilor automate. E mai sănătos să trăim viața pe care-o avem, nu pe cea pe care credem c-am fi putut s-o avem și nici măcar pe cea pe care credem c-o meritam. 

Ei, cum te simți acum, că ai răspuns la aceste întrebări? Care sunt emoțiile și gândurile tale? Este indicat doar să le observi, fără să le judeci sau să le împarți în bune și rele. Adevărul este că facem tot ce putem cu informațiile pe care le deținem din cele două surse pe care viața ni le-a dat: propria educație (influențată de tradiții moștenite și de cultura anilor de-atunci) și parentingul actual (bazat pe cercetări științifice recente și pe cultura prezentului). Când înțelegem că se poate mai bine, îndrăznim să facem anumite transformări.

Iar dacă am greșit în trecut, acum obiectivul nu este acela de a ne afunda în mustrări de conștiință, ci de a crea noi oportunități de dezvoltare sănătoasă – pentru ca fiii și fiicele noastre să se poată simți cu adevărat în siguranță alături de noi.

 

paginadepsihologie.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • Calandrella
      De Calandrella
      „În scopul respectării şi asigurării securităţii copilului şi protecţiei drepturilor lor, DECTS a Consiliului municipal Chişinău atenţionează că spectacolele sau alte activităţi educaţionale contra cost / cu implicarea persoanelor străine (altele decât de pe teritoriul grădiniţelor), sunt INTERZISE”, se menționează în comunicatul DECTS, transmite Ştiri.md.
      Totodată, instituţia le recomandăm părinţilor, la dorinţă, să frecventeze spectacolele împreună cu copiii lor, în zilele de repaus.
      Cert este că nu s-a precizat când a intrat în vigoare sau va intra în vigoare interdicția. Anunţul a fost plasat pe pagina de facebook, ieri, 17 iulie curent.
      știri.md
    • Calandrella
      De Calandrella
      Există diverse fațete pentru creșterea unui copil, cele mai importante incluzând dezvoltarea socială și avansarea academică. Însă părinții trebuie să știe și care sunt comportamentele și tehnicile care pot împiedica această creștere a copilului. Nu este ușor să faci diferența dintre tehnicile dăunătoare și cele utile. Iată ce au în comun părinții copiilor fără succes în viață!
      Comportamente pe care le au părinții copiilor fără succes în viață
      1. Bătaia ca pedeapsă
      Pedeapsa corporală este o metodă disciplinară folosită acasă și chiar și în unele școli. Este metoda prin care adulții lovesc copiii, ca o modalitate de a-i învăța o lecție sau de a-i face să asculte și să-i disciplineze. Deși cei mai mulți oameni sunt de părere că pedeapsa corporală presupune o disciplină severă care nu are relevanță într-o lume modernă, unele persoane continuă să o practice. În trecut, se credea că palmele la fund împiedică instinctele perturbatoare ale copiilor prin folosirea durerii și a fricii. Cu toate acestea, bătaia nu face decât să inducă frică. Îl învață pe copil să îi fie frică de consecințe, fără a putea reflecta asupra greșelilor sale.
      2. Comportamentul autoritar
      Unii părinți consideră că cea mai bună modalitate de a corecta comportamentul rebel al copiilor este eliminarea completă a libertății celor mici. Comportamentul autoritar este folosit de părinți pentru a-și consolida poziția, sperând că astfel de gesturi ar putea încuraja copilul să devină mai cuminte. Pe de altă parte, gesturile autoritare creează tensiune în familie. La nivel individual, copiii care nu sunt obișnuiți să răspundă și să argumenteze vor crește cu un nivel scăzut al stimei de sine și al autonomiei. Părinții ar trebui să asculte ceea ce spun copiii și să încurajeze conversațiile politicoase, în loc de a le elimina complet pe cele nepoliticoase.
      3. Expunerea copiilor la prea multe electronice
      Prea mulți părinți își lasă copiii în fața televizorului la o vârstă fragedă. În cele mai extreme cazuri, părinții înlocuiesc complet interacțiunea reală cu vizionarea videoclipurilor pe internet. Chiar dacă cei mici nu sunt expuși la vreun conținut pentru adulți, petrecerea orelor în fața ecranului poate inhiba sever maturitatea lor. Copiii care se obișnuiesc să se uite la videoclipuri au o capacitate de atenție mai mică și învață mai greu decât cei care interacționează constant cu oamenii.Își pierd abilitatea de a se concentra și învață mai greu limbile și abilitățile motorii. Fără o interacțiune frecventă, copiii pot avea anxietate atunci când sunt în preajma oamenilor reali.
      4. Țipatul și injuriile adresate copiilor
      Copiii pot fi nepoliticoși și enervanți uneori. Dar nicio caracteristică dintre acestea nu poate fi folosită ca o scuză pentru a le adresa injurii. Abuzul emoțional poate fi la fel de grav, dacă nu mai grav decât abuzul fizic. La o vârstă fragedă, un copil poate avea probleme cu încrederea în sine și respectul, ambele probleme ducând la depresie clinică atunci când nu sunt tratate. În plus, copiii care sunt expuși unui mediu ostil vor crede că furia și ura sunt reacții umane normale. Acești copii sunt susceptibili unui comportament asemănător la vârsta adultă.
      5. Controlul excesiv
      Părinții se îngrijorează mereu și își doresc cele mai bune lucruri pentru copiii lor. Însă o atenție excesivă va duce la obsesie, iar de acolo lucrurile degenerează atât pentru copii, cât și pentru părinții lor. Controlul excesiv al părinților tinde să genereze insecuritate și dependență, caracteristici care nu sunt recomandate pentru maturitate. O modalitate ușoară de a combate nevoia de a controla copiii este de a avea încredere în ei și încredere în sine încât să știe părinții că au fost crescuți corect cei mici.
      6. Evitarea afecțiunii
      Ignorarea afecțiunii copiilor poate avea loc în mai multe feluri. Gesturile mai importante ar include exprimarea urii sub forma abuzului fizic sau emoțional. Pe de altă parte, gesturile mici pot fi la fel de dureroase pentru copii, mai ales atunci când sunt făcute în mod repetat. O tactică pe care mulți părinți o aplică copiilor mici este amenințarea că le resping afecțiunea. Un exemplu clasic este cel în care părinții le impun condiții copiilor obrazici, cum ar fi "Dacă nu ești cuminte, nu mai sunt prietenul tău". Copiii care se confruntă adesea cu aceste situații ar putea dezvolta probleme de încredere, care pot ajunge deficiențe sociale în viitor.
      O parte a parentingului corect este recunoașterea greșelilor. În același mod în care copiii trebuie să învețe de la adulți, la fel trebuie și părinții, lăsându-le celor mici spațiul necesar creșterii și dezvoltării.
      eva.ro
    • Calandrella
      De Calandrella
      Cel puțin, asta afirmă multe persoane. Este adevărat oare? Dacă ai în dotare un bebeluș nu te poți bucura de adierea răcoritoare a unui aer condiționat? Ei bine, dragi părinți, acest aparat nu este Bau-Bau și nici nu pune în pericol sănătatea copiilor, dacă este ales cu grijă și amplasat în locul potrivit. Așadar, venim în ajutorul tău cu sfaturi prețioase despre unde și cum trebuie montat aerul condiționat!
      Aparatul de aer condiționat este cel mai bun prieten din sezonul cald, însă mulți părinți au tendința să-l evite cât mai mult, de teama ca acesta să nu fie riscant pentru copii. Ceea ce mulți nu știu, este faptul că nu aerul rece este periculos, ci schimbările de temperatură dintr-o cameră în cealaltă. Specialiștii recomandă ca pe timpul verii, în camera copilului să fie menținută o temperatură de 23-24 de grade, iar iarna aceasta să crească la 25-26 de grade.  
      Amplasează aerul condiționat înt-o cameră/hol opus camerei copilului
      Da, într-o casă cu un pitic în plină dezvoltare se poate monta un aparat de aer condiționat. Acesta te va ajuta să păstrezi o temperatură constantă în întreaga locuință. Condiția de bază este ca acesta să fie amplasat cât mai departe de camera copilului, într-un hol sau o cameră opusă, în partea de sus a unui perete de exterior. Curenții de aer rece nu vor intra în contact direct nici cu tine și cu atât mai puțin cu cel mic. În cazul în care ai de-a face cu un micuț activ, ce obișnuiește să colinde toată casa, în lung și-n lat, un truc eficient pentru a răcori atmosfera este să setezi aerul condiționat la o temperatură mai mică în timp ce juniorul este la grădiniță/școală. Astfel, odată ajuns acasă, se bucură de o temperatură normală în toată casa, iar mami și tati se pot relaxa liniștiți.
      Alege o temperatură constantă
      Așa cum a fost amintit anterior, simptomele unei posibile răceli apar din cauza variațiilor de temperatură din casă, dar și de diferența prea mare între gradele din interior și cele din exterior. Nu este recomandat nicicând să setezi aparatul de aer condiționat la 18 grade atunci când afară sunt 35 de grade, și cu atât mai puțin atunci când ai un copil.
      Curăță constant aerul condiționat
      Încă o teamă a multor părinți în ceea ce privește aerul condiționat o reprezintă particulele de praf și bacteriile ce sunt eliberate și purtate de curenții de aer. Așadar, trebuie să ai grijă ca aparatul să fie curățat cât mai des posibil, dacă este posibil, în fiecare săptămână. De asemenea, este recomandat să alegi un produs ce are încorporat un filtru de particule, ce asigură o purificare a aerului pe care îl respirați. Sfat: Pornește aerul condiționat și deschide o fereastră pentru a asigura un circuit al aerului și pentru a atenua senzația de prea rece.
      Alege un aparat de aer condiționat în conformitate cu capacitatea locuinței
      Încă unul dintre criteriile de selecție ale aerului condiționat este puterea acestuia. Pentru dormitor sunt recomandate aparatele cu putere de 9000 btu, fiind și cele mai silențioase, în timp ce pentru sufragerie se potrivește cel de 12000 btu. În ceea ce privește încăperile mai înalte de 3 m, se iau în considerare aparatele cu putere mai mare (18000-24000 btu).
      qbebe.ro
    • Calandrella
      De Calandrella
      „Haideți, vă rog frumos, să încercăm să luăm un minut de publicitate până reparăm scena. Eu o să înot probabil până în spate. Ploaia a afectat, din păcate, scena, nu am știut ce se întâmplă, pentru că este acoperită. Toți copiii sunt bine? Toată lumea mâna sus dacă este bine. Gălăgie că sunteți bine. Bravo!", a spus prezentatoarea Diana Dumitrescu în momentul incidentului, transmite Știri.md cu referire la B1.ro.
      Din fericire niciun copil nu a fost rănit, dar părinţii aduc acum critici dure organizatorilor.
      „S-a rupt scena cu ei, punându-le viața în pericol. Regret că nu am fost atât de inspirată să filmez momentele în care bieții copii au fost puși să vină să stea ca la tăierea mieilor pe scenă și să își aștepte sentința. Cei care nu au luat niciun premiu, nici măcar o diplomă de participare, au plâns în hohote că au fost expuși să-i vadă o țară întreagă", a afirmat un părinte.
      Critici vehemente aduce şi primarul Constanţei, Decebal Făgădău, care anunţă şi măsuri pentru prevenirea unor alte incidente ce se vor termina tragic.
      ”Primăria este finanțator. Pe această scenă ei au realizat o butaforie. Acea suprastructură, din ce am înțeles, a cedat și s-a lăsat aproximativ 20 de centimetri. Noi vom lua toate măsurile ca acest gen de incidente să nu se mai repete și dacă este vina organizatorilor, îi vom sancționa. Colegii mei vor face un fel de anchetă cu privire la modul în care a fost organizat, pentru că nu este singura nemulțumire legată de eveniment. Mulțumesc lui Dumnezeu că nimeni nu a fost rănit. Am primit mai multe reclamații legate de inabilități în organizare. Vom face un raport și îl vom face public” a spus Decebal Făgădău.
      b1.ro
    • Calandrella
      De Calandrella
      Această inițiativă vine în ajutorul elevilor. „Ne-am propus ca în învățământul primar să renunțăm la temele pentru acasă. Ghiozdanele pline cu cărți, dar și faptul că elevii mici revin acasă și după-prânz trebuie să se așeze la masa de scris și să facă teme în continuu… nu este bine. Calitatea manualelor lasă de dorit. Și într-adevăr multe dintre ele necesită a fi schimbate sau îmbunătățite radical”, a declarat Monica Babuc, transmite Știri.md cu referire la moldova9.com.
      Potrivit ei, mai multe obiecte urmează să fie scoase și înlocuite cu discipline noi.
      Monica Babuc: Copiii, chiar din clasele primare, vor avea introdusă în curricula școlară ore de robotică și de tehnologii informaționale. Cunoaștem că acum, din cea mai fragedă copilărie, copiii știu să mânuiască gadgeturile, iar uneori depășesc cu mult pe profesori. Ceea ce ne arată nouă ultimele realizări ale elevilor din Republica Moldova în materie de robotică, am avut și avem un proiect foarte bun pe care îl derulăm cu ajutorul Băncii Mondiale, în care copii noștri au arătat abilități foarte bune.
      moldova9.com
  •