Când vor avea elevii din Moldova următoarea vacanță și cât va dura aceasta


    Vacanța cea mare s-a terminat, iar acum e timpul pentru școală. Știm că o să vă fie dor de diminețile târzii și lenevitul prin pat, așa că am decis să răsfoim calendarul și să vedem când vor avea elevii din Moldova următoarea vacanță.

elevi-7-1-895x503.jpg

Conform structurii anului școlar 2019-2020, elaborată de Ministerul Educației, elevii vor avea în acest an patru vacanțe. Prima pe listă este vacanța de toamnă. Aceasta va începe pe 26 octombrie și va dura până pe 3 noiembrie, în total nouă zile.

Durata anului de studii este de 33 de săptămâni în învăţământul primar și de 35 de săptămâni în învăţământul gimnazial şi liceal, repartizate pe semestre relativ egale. 

Снимок экрана 2019-09-02 в 9.32.35.png

diez.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Ministrul Educației, Corneliu Popovici a încurajat tinerii să vorbească despre provocările cu care se confruntă în cadrul instituțiilor de învățământ, ca împreună să fie identificate soluții pentru rezolvarea acestora.  
      Elevii participanți au menționat că își doresc deschidere din partea profesorilor pentru discuții despre bunăstare emoțională, siguranță, relații interpersonale. De asemenea, ei își doresc ca dascălii să le accepte ideile și să-i încurajeze să sesizeze anonim cazuri de bullying. 
      Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în colaborare cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Asociația Obștească Educație pentru Dezvoltare, și cu suportul Fundației Liechtenstein Development Service în perioada 22-24 ianuarie 2020.
      agora.md
    • julia122997
      De julia122997
      Conceptul cursului a fost elaborat de un grup de conferențiari universitari, doctori în științe biologice de la Catedra de biologie moleculară și genetică umană.
      Programul online, poate fi accesat pe platforma MOODLE . „Cursurile la distanță în Biologie vor fi un suport pentru liceeni în susținerea examenului de bacalaureat, admiterea la facultățile unde biologia este obiect de profil și participarea la olimpiade. Totodată, acestea pot servi drept suport adițional pentru profesorii de biologie prin familiarizarea cu metode noi de predare la distanță și de evaluare a cunoștințelor elevilor”, menționează Igor Cemortan, șeful Catedrei de biologie moleculară și genetică umană.
      Noul program este sistematizat în baza curriculumului liceal la disciplina Biologie. Fiecare compartiment include:
      material teoretic; materiale ilustrative; teste de autoevaluare; sistematizate în patru niveluri cognitive: cunoaștere și înțelegere, aplicare, analiză și sinteză și evaluare. Lucrările de evaluare propuse vor oferi participanților posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile de gândire critică referitor la ceea ce au studiat. Actualmente se elaborează un compendiu și o colecție de peste 800 de teste de autoevaluare.
      Programul va demara în februarie și va continua până în luna mai 2020. Persoanele care vor finaliza cu succes cursul on-line în Biologie vor primi certificate de participare, în cadrul Zilei Ușilor Deschise la USMF „Nicolae Testemițanu”, organizată tradițional în luna mai.
      „Aplicarea cursului online, bazat pe metode interactive de învățare la distanță și autoevaluare, va facilita însușirea și ridicarea nivelului de  cunoștințe la biologie, susținerea cu brio a examenului de bacalaureat, admiterea la facultățile de Medicină, Farmacie, Stomatologie și obținerea performanțelor la olimpiade”, a declarat Igor Cemortan.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Simțindu-se vinovați, profesorii tind să le ofere celorlalți, considerați mai slabi, însărcinări mai ușoare, care, odată realizate, sunt lăudate în mod exagerat. Dacă sentimentul de vină al profesorilor se vindecă, pe de altă parte, neîncrederea în cei considerați slabi nu descrește, dimpotrivă se înrădăcinează, astfel ei ajung să creadă că inteligența e un lucru pe care unii îl au, iar alții nu. Despre acest aspect al testului PISA 2018 s-a vorbit mai puțin. În schimb, puținii care au comentat performanțele elevilor din Moldova au ținut să scoată în evidență faptul că „elevii noștri sunt analfabeți” și că „rezultatele sunt alarmante”. De fapt, testul nu are scopul să împartă elevii în categorii, iar lecțiile pe care ar trebui să le luăm din urma acestor rezultate sunt altele.
      Moldova și analfabetismul
      PISA reprezintă un program internațional de evaluare, lansat în anul 1997 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.
      La capitolul alfabetizare, PISA testează mai mult decât simpla abilitate tehnică de a citi și a scrie. Această abilitate este măsurată într-un mod continuu, motiv pentru care nu este corect să o analizăm din perspectiva că cineva are sau nu această abilitate. O persoană poate avea un set de competențe de citire, dar nu există o linie de diviziune clară pentru a spune cine este complet analfabet și cine nu e. Procesul de alfabetizare are loc toată viața și nu se deprinde doar la școală, dar și în contexte de familie, prieteni, se explică în raportul PISA. Testul PISA testează gradul de alfabetizare a tinerilor de 15 ani pe subiecte relaționate cu viața de zi cu zi și înțelegerea conceptelor, dar nu pe cunoașterea academică perfectă a subiectelor predate la școală.
      În cadrul testului, la secțiunea citit, elevii trebuie să citească texte și să răspundă la întrebări, iar, în cele mai multe cazuri, elevii trebuie să-și construiască propriile răspunsuri. În cazul matematicii, testul vine să testeze abilitatea elevilor de a înțelege în ce situații din viață pot folosi concepte matematice, iar la științe, elevii sunt testați dacă înțeleg concepte științifice și dacă ar ști cum să le aplice în cazuri reale.
      Ce cuprinde testul
      Ești în vizită la niște rude care cresc găini. Mătușa îți vorbește despre un forum de fermieri care i-a fost de ajutor când una dintre găinile sale a fost rănită. În continuare, ai acces la conversațiile de pe forum și pe parcursul citirii ai de răspuns la câteva întrebări – asta a fost unul dintre scenariile secțiunii de citire a testului din 2018. În cadrul unui alt scenariu, elevul se pregătește să asiste la o prelegere despre munca de teren a unui profesor de pe insula Rapa Nui. Prin urmare, elevul trebuie să citească o postare de blog despre insulă scrisă de profesor, o recenzie de carte și un articol științific. Elevul este rugat să răspundă la întrebări după fiecare etapă. Într-un alt scenariu, elevul ia parte la un curs online de design web, unde participanții își revizuie site-urile reciproc. Elevul este rugat să facă o recenzie a unui site realizat de către unul dintre colegi și să răspundă la niște întrebări legate de opinia sa față de conținutul publicat pe site. 

      În 2018, nivelurile rezultatelor variază de la 1 la 6. Cele mai înalte rezultate obținute se includ în categoria 4. Moldova se află în categoria 2. În raportul OECD se specifică că țara noastră are îmbunătățiri semnificative față de anii precedenți, alături de țări ca Albania, Peru și Qatar. Pisa 2018 a concluzionat că rezultatele vorbesc despre o dependență din ce în ce mai mică între nivelul economic al țării și rezultatele obținute, cu toate că adolescenții care provin din familii social-vulnerabile încă tind să fie printre cei care au performanțe mai slabe. 



      De ce norvegienii se întorc la învățarea prin joacă
      Hild a fost profesoară timp de 40 ani, fiind și martora mai multor schimbări care s-au produs în sistemul de educație norvegian. Și-a început cariera predând copiilor cu dizabilități într-o grădiniță dedicată acestora și s-a împotrivit deciziei luate de autorități atunci când școlile speciale au fost lichidate, iar toți copiii au fost deja nevoiți să meargă să studieze în aceleași școli, după principiul care a obsedat autoritățile, crede Hild, și anume de „a oferi șanse egale tuturor”. „Dimpotrivă, acești copii nu aveau cum să aibă șanse egale, fără a primi mai multă atenție în educația lor.”
      Ulterior, după ce și-a continuat studiile în Trondheim, un oraș norvegian, a început să predea claselor primare. În Norvegia treapta primară durează șapte ani și începe la șase ani. Hild povestește că în anii ’90 copiii norvegieni învățau mai mult prin joacă, ceea ce le stimula creierul într-un mod eficient. „Este foarte important să-ți folosești toate simțurile în procesul de învățare. Dacă doar stai pe scaun antrenându-ți ochii și un singur deget, creierul nu se dezvoltă în același ritm.” Noul mileniu i-a făcut pe norvegieni mai serioși și, astfel, în școli s-a renunțat în mare parte la jocuri și s-a trecut la învățarea „pe scaun” – o altă greșeală, crede Hild. Asta pare să fi fost nu doar opinia sa, astfel, în prezent, sistemul norvegian reintroduce treptat sistemul de învățare prin joacă, așa încât copiii să petreacă mai mult timp afară, antrenându-și toate simțurile.

      Cursuri suplimentare de citit și scris
      Potrivit mediei PISA din ultimii ani, Norvegia are o performanță medie la matematică, peste medie la citit și puțin sub medie la științe. Rezultatele obținute în 2003 și faptul că acestea îi clasau pe norvegieni mai jos decât pe finlandezi au motivat autoritățile din domeniul educației să reconsidere modul în care îi învață pe copii să citească.
      La școala din Melhus, un orășel situat lângă Trondheim, Hild a fost parte a acestei schimbări. Împreună cu mai mulți profesori au format grupe de elevi, cu vârste între șapte și nouă ani, pentru care au organizat cursuri suplimentare de citit și scris.
      „A fost foarte important ca elevii să învețe fiecare literă, fiecare cuvânt, să înțeleagă fiecare mesaj. Mai mult decât învățarea tehnică, aveam conversații pe subiectele citite, le adresam întrebări, iar ei trebuiau să găsească răspunsul în text ca să-l înțeleagă. În aceste clase, încercam să găsim texte mai ușoare, pentru că în cadrul orelor normale, textele tind să fie prea grele. Alegeam texte diferite, din diverse genuri, chiar și știri. Elevii trebuiau să citească suplimentar și acasă. Am simțit îmbunătățiri în acești ani, dar este oricum un proces de lungă durată, continuu aș zice. Ce am înțeles din acest exercițiu e că este foarte important să acorzi atenție individuală copiilor. Unii copii pot avea frustrări pentru că nu pot citi destul de bine sau scrie, iar din acest motiv pot apărea probleme psihologice, ulterior copiii devenind agresivi în clasă.” 
      Pe lângă aceste cursuri, copiii norvegieni învață la școală și alte subiecte care au scopul de a-i pregăti de viață, subiecte care la noi sunt cu caracter opțional. La fel, în grupuri mai mici, copiii au lecții despre cum să gătească și să mănânce sănătos, învață despre corpul lor și modificările prin care acesta trece în perioada de pubertate.
      Ce mai este important să reținem din rezultatele din 2018
      În privința alfabetizării digitale, PISA a observat o creștere semnificativă a utilizării internetului de către participanți. Cu toate acestea, digitalizarea prezintă noi provocări pentru capacitatea de citire, întrucât copiii întâlnesc diverse tipuri de texte online: de la cele scurte de tip SMS la prezentări complexe în tabele sau cercetări. Cu cât mai mult acces la informație au elevii, cu atât e mai important să aibă un nivel de alfabetizare în creștere, în contextul știrilor false și așa-numitelor echo chambers.
      Concluziile testului din 2018 mai spun că atitudinea profesorilor este un alt aspect important care influențează performanța elevilor. Spre exemplu, profesorii tind să sprijine mai mult elevii care au abilități mai bune din start, în timp ce celor mai slabi, din sentimentul de vină, le pot atribui laude exagerate pentru sarcini ușoare. Asta este important pentru că, dintre toate judecățile pe care oamenii le aveau față de ei înșiși, cea mai de impact este cea despre cât de capabili ne credem pentru a face un anumit lucru, iar motivația de a face ceva ține tot de cât de încrezători suntem că putem livra rezultatele așteptate. În o treime din țările participante, unul din doi elevi a spus că inteligența este ceva ce ei nu prea pot schimba. Fie o ai, fie nu o ai. PISA propune și soluții pentru această problemă – de a-i face pe elevi să înțeleagă capacitatea creierului de a învăța prin citire, discuții în clasă și alte activități. Părinții și profesorii ar trebui să participe la crearea unui astfel de mediu, spun experții.
      În privința orientării în carieră, deși este destul de obișnuit pentru tinerii de 15 ani să nu știe ce carieră să urmeze, noile realități cer sistemelor educaționale să facă trimitere elevilor la oameni-modele, dar și să sporească atât încrederea cât și abilitățile de a-și crea de sine stătător un loc de muncă, mai spune studiul din 2018.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Potrivit celui mai recent raport al ministerului, în perioada septembrie-decembrie 2019, angajații din educație au identificat 4 738 de cazuri suspecte de abuz fizic, emoțional, neglijare, exploatare prin muncă, hărțuire sexuală și bullying. Peste 50 % din numărul total de cazuri de abuz asupra copilului în școală sunt raportate de către cadre didactice.
      Datele colectate pentru ultimii trei ani le găsiți în tabelul de mai jos.

      Drept răspuns la aceste date, ministerul continuă să încurajeze atât personalul didactic, cât și elevii și părinții/tutorii acestora să sesizeze organele competente despre cazurile de violență asupra copilului și să asigure fiecărui copil un mediu prietenos, respectuos și protectiv, conform procedurilor și metodologiilor care reglementează activitatea instituției de învățământ în prevenirea și intervenția în cazurile de violență față de copil, oriunde s-ar întâmpla acestea – familie, comunitate, instituție.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Robert are şase ani şi spune că îi place să studieze acasă. Părinţii lui Robert au ales metoda homeschooling pentru copilul lor. Vitalie şi Oxana au primit programa şcolară online şi spun că, în mai puţin de jumătate de an, copilul lor a studiat întreg materialul didactic pentru clasa întâi.
      Părinţii lui Robert spun că băiatul lor are un program bine stabilit. Se trezeşte la ora şapte dimineaţa, iar în timpul zilei are lecţii de logică, ştiinţe, matematică, limba română, limba engleză, geografie şi pian. Mai mult, Robert este înscris şi la cluburi sportive, se bucură de plimbări în aer liber şi merge în excursii informative.
      În Republica Moldova sunt aproximativ 100 de familii care au ales această metodă de educaţie pentru copiii lor.
      Chiar dacă şcolarizarea la domiciliu oferă posibilitatea ca micuţul să fie bine supravegheat, specialiştii susţin că există riscul ca aceşti copii să se confrunte cu probleme de socializare şi integrare în comunitate.
      Studiile la domiciliu nu sunt interzise, dar nici recunoscute de Legile învăţământului din Republica Moldova. Pentru a asigura un statut legal acestor studii, copiii care învaţă acasă sunt înscrişi la instituţii internaţionale, pe care le absolvă la distanţă.  
      tvrmoldova.md
  •