Alimentaţia copiilor în tabere de vară a fost examinată de ANSA


    Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) a întrunit joi, 13 iunie, responsabili de la mai multe instituţii de stat pentru a evalua organizarea alimentaţiei copiilor în taberele de odihnă, ce vor activa în vara curentă.

c33673d935e2173574599f15fcfc7b53.jpg

Potrivit lui Ion Toma, director general-adjunct al ANSA, instituția a elaborat o dispoziţie privind evaluarea nivelului de pregătire a blocurilor alimentare din tabere. Totodată, au fost modificate unele prevederi cu privire la alimentaţia copiilor în tabere. 

Recomandările au fost aduse la cunoştinţa directorilor de tabere, prezenţi la întrunire. Conform lui Toma, blocurile alimentare din tabere vor fi inspectate inopinat pe toată perioada sezonului estival.

“Asigurarea alimentației sănătoase este primordială pentru ANSA. Vom urmări ca aceasta să fie o prioritate și pentru conducătorii și lucrătorii blocurilor alimentare de la tabere, care sunt direct responsabili de procesul de alimentație a copiilor”, a precizat Ion Sula, director general ANSA.

La şedinţă au participat oficiali de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Agenția Națională pentru Sănătatea Publică, conducătorii tuturor instituţiilor de agrement şi întremare a sănătăţii, destinate copiilor. Aceştia au făcut schimb de informaţii, convenind să menţină o conlucrare eficientă pe parcursul activităţii taberelor.

În perioada estivală a anului curent urmează să activeze 77 de tabere cu sejur de zi și 46 de tabere de odihnă staționare, iar de serviciile acestora se preconizează că vor beneficia 51 mii de copii și adolescenți.

moldpres.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      „După ce a apărut postarea, oameni din toată lumea m-au susținut! Această zi am numit-o ,,miracol”. Nu am văzut așa ceva. Am închis strângerea de fonduri. Începând de ieri și până la sfârșitul zilei de azi, am strâns 2,5 milioane de ruble. Acești bani sunt suficienți pentru primul etapă”, a spus Ekaterina.

      Potrivit femeii, a doua etapă este programată pentru anul viitor. Întreaga perioadă de tratament va dura aproximativ șapte ani, deoarece Katya și soțul ei speră să-i vindece copilul înainte de a merge la școală.

      Ekaterina a remarcat că nimeni nu poate explica originea bolii rare a fiului ei. Este vorba despre un nevus uriaș, o aluniță, însă una gigantică, acoperită cu păr. Unii experți au exprimat părerea că aceasta ar putea fi o mutație genetică sau o „eșec intern” în timpul dezvoltării fătului în săptămâna a 10-a – a 24-a de sarcină.
      unica.md
    • julia122997
      De julia122997
      Cum copilul meu habar nu avea cum de ne-am oprit brusc, pe stradă, să vorbim cu un străin, ba chiar ne-am și pupat că nu ne-am mai văzut demult, eu am făcut introducerile.
      Apoi, încep amabilitățile:
      ”Ce faci? Câți ani ai? Ești la școală? Și îți place? În ce clasă ești? Îți place și ție vreo fată? Ce note ai la școală?” De parcă astea ar fi întrebări de pus imediat ce ai făcut cunoștință cu un om. Când cunoști o persoană nouă, după ce-i afli numele, să mă iertați, dar sunt convinsă că nu săriți direct cu ”Si câți ani ai? Și unde lucrezi? Și ce salariu ai? Ești combinat?”. La copii, ei bine, chestia asta nu se aplică. Atunci când cunoști un copil, nu contează, intri cu bocancii în viața lui. Din acest punct de vedere ei nu sunt oameni.
      Vizibil deranjat, fii-miu, într-un uriaș efort de diplomație după ce răspunsese la primele înterogări, a întrebat dacă chiar trebuie să răspundă. Cumva, mă întreba asta și pe mine, strângându-mă de mână, după destule întrebări.
      ”Aaa, păi e rușine!” a răspuns cunoștința și am rămas amândoi cu gurile strâmbe. M-am scuzat ”cât de cât elegant”, ca să zic așa, am mărturisit că rușinea nu e la el, ci în altă parte și am încheiat discuția de comun acord. Oricum ne grăbeam.
      E rușine... 
      Am venit spre casă cu acest refren care mi-a marcat și mie viața: E rușine!
      Ce e rușine? Cine decide ce e și ce nu e rușinos? Cine este acest judecător al rușinii care le dă câștig de cauză numai adulților? Am crescut în umbra rușinii, toată copilăria mea a fost luptă antirușine pe toate flancurile: să nu îi fac pe ai mei de rușine dacă nu învăț, să nu îi fac pe ai mei de rușine dacă nu mă port frumos, să nu îi fac pe ai mei de rușine dacă nu spun poezii la comandă, să nu îi fac pe ai mei de rușine și punct.
      Nu mai pot cu rușinea, dragilor!
      Am crezut, în naivitatea mea, că generația asta nouă de părinți va face tot posibilul să scape de metehnele care ne-au ciomăgit personalitatea.Ei bine, văd acum, la părinți din generația mea, că folosesc în continuare acest instrument al rușinii. Au transformat-o într-o unealtă de parenting și o folosesc cu orice ocazie:
      Are copilul un tantrum și s-ar arunca pe jos să plângă? 
      Ridică-te! E rușine!
      Vrea copilul să îi cumperi cel mai otrăvitor dulce de la cea mai bombă tarabă și începe să plângă?
      Termină! E rușine!
      E obosit și nu mai poate avea răbdare la coadă la plătit facturi?
      Încetează! E rușine!
      Te oprești de vorbă cu prietena ta pe stradă și copilul trage de tine că vrea acasă?
      Potolește-te! Nu ți-e rușine să mă întrerupi?
      Vrei să pleci mai repede din parc și copilul se opune?
      Ne facem de râs! E rușine să faci așa!
      Fetița ta de 2 ani, care habar nu are de sexualitate și alte chestii, își ridică fustița în parc?
      Rușine! E rușine! Aoleu! E grav! Nu mai fă așa! E rușinos!
      La cine e rușinea, de fapt? 
      Nu! Nu copiilor ar trebui să le fie rușine! Rușine ar trebui să ne fie nouă, oameni mari, că nu suntem capabili să gestionăm relația cu ei, nu suntem capabili să ne purtăm cu ei omenește și ne folosim de rușine. 
      eva.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Am mers în nordul Republicii Moldova, la Bălţi, să o cunoaştem pe Maria. Am surprins-o la ora de matematică, într-o clasă obişnuită, studiind cot la cot cu ceilalţi colegi. Mare ne-a fost, însă, mirarea să vedem un elev cu autism ieşind la tablă.
      După exerciţii şi ecuaţii, vine mult aşteptata recreaţie. În timp ce toţi elevii zburdă pe holurile şcolii şi socializează, pauzele Mariei se petrec în linişte, cu telefonul mobil. Solitudinea este totuşi ceea ce o deosebeşte cel mai mult de semenii ei. Chiar dacă la ore este o elevă despre care nu ai bănui că are vreo tulburare de comportament.
      „Eleva Maria efectuează operaţii matematice foarte bine, ştie tabla înmulţirii la perfect. Dacă nu înţelege ceva ea ridică mânuţa şi strigă că nu am reuşit şi asta este foarte bine, eu tot timpul mă strădui să reuşească, să scrie condiţiile, să rezolve, să fie de rând cu ceilalţi elevi,” a spus Maria Plăcintă, profesoară de matematică.
      Svetlana Rotaru, profesoară de limba şi literatura română: „Este o fetiţă extraordinară, deosebită în plan mental dar originală în planul activităţilor ei. Ştie să scrie, pe nota 8 şi mai mult, ştie să citească foarte bine, chiar ar putea să se compare cu mulţi dintre colegii ei de clasă.”
      Acum 12 ani, Lolita Gorbattt a adus pe lume 2 fete gemene, Maria şi Mirela. Chiar din primele luni de viaţă, fetiţele se deosebeau foarte mult una de alta.
      Lolita Gorbatîi, mama Mariei: „Pe la 7 luni jumate 8, eu am observat că ea este mai retrasă, nu are emoţii, este ca o păpuşă rece şi, ce m-a pus cel mai mult în gardă, a început să se legene. Şezând pe şezute se leagănă. Acestea au fost simptomele pe care eu le-am observat la 8 luni.”
      Un mare noroc al Mariei a fost să vină pe lume într-o familie de medici, care au ştiut imediat să mobilizeze si s-a înarmat cu multă răbdare, speranţă şi credinţa că într-o bună zi totul va fi bine. Mama fetei îşi aminteşte în detalii primul cuvânt rostit, apoi primele fraze sau prima poezie la un matineu. În autism, toate aceste lucruri normale sunt adevărate performanţe.
      Lolita Gorbatîi, mama Mariei: „Ultimul matineu la Adio, Grădiniţă a spus o poezie din câteva rânduri, pentru mine au fost nişte lacrimi mari, de bucurie, fiindcă nu m-am aşteptat că măcar câteva rânduri ea o să spună.”
      Deşi sunt gemene, Maria are trăsături speciale. Pentru că în lumea ei nu există răutate.
      Lolita Gorbatîi, mama Mariei: „Maria este mai veselă într-un fel, pentru că ea primeşte lumea aşa cum este, mai adevărată, mai fără minciună, fără invidie. Ea este sinceră.”
      Maria şi Mirela nu stau într-o bancă la şcoală şi nu se îmbracă identic, dar petrec mult timp împreună. Mirela, care e sora responsabilă, spune că îşi simte sora, o ajută, dar desigur că se mai ceartă, ca fetele.
      „Când Maria are temperatură eu după cum ea acţionează îmi dau seama că ceva nu e bine sau o doare capul sau ceva de genul.
      Eu am grijă ca să nu se supere, uneori pot să strig la ea dacă face ceva greşit sau strică, dar peurmă mă duc lângă ea şi o cuprind, şi o pup,” ne spune Mirela, sora Mariei.
      Chiar dacă este un copil mai retras şi nu prea vorbeşte cu străinii, am reuşit, totuşi, să ne apropiem de Maria. Ne-a povestit că o iubeşte mult pe mama, care o alintă cu bucate alese.
      „Eu îmi place să spun secretele, eu iubesc să mănânc pizza, chipăruş, ceaiul cu pâine cu unt,” ne-a mărturisit Maria.
      O caracteristică a autismului este că aceşti copii pot, cu uşurinţă şi uneori involuntar, să treacă în conversaţie la o limbă străină.
      „My name is Marry, im 12 years old, i love playing games and reading some books.”
      Şi astăzi, după 12 ani, terapia comportamentală face parte zilnic din viaţa familiei Mariei. Mama fetei a fost nevoită, pe lângă munca de medic, să creeze o asociaţie ca să ajute cele peste 40 de femei din Bălţi care au adus pe lume copii cu autism. Îşi doresc în oraşul lor facilităţi pentru asemenea familii, îşi doresc educatori şi profesori mai răbdători şi toleranţi, dar cel mai mult visează la un viitor decent şi independent pentru copiii lor.
      Lolita Gorbatîi, mama Mariei: „Ei sunt tot aşa, nu au nicio diferenţă, ei tot sunt buni în ceva, poate nu sunt buni în toate. Eu am devenit medic, altceva nu pot face, aşa şi ei, o să devină unul un frizer, unul un coafor, unul un brutar bun. Ei sunt foarte buni, pur şi simplu trebuie ca lumea să ne înţeleagă şi să înţeleagă că asta nu este boală.”
      tvrmoldova.md
    • julia122997
      De julia122997
      E valabil și în cazul celebrităților: astăzi, chipurile lor sunt ultracunoscute, dar în copilărie acestea arătau cu totul altfel, iar diferențele te uimesc. Vă prezentăm mai jos 10 de vedete care s-au schimbat mult.
      Shay Mitchell

      Mandy Moore

      Matt Bomer

      Sofía Vergara

      Britney Spears

       Ryan Seacrest

      Ruby Rose

      Tom Cruise

       Kate Hudson

      Tatiana Maslany

      ea.md
    • julia122997
      De julia122997
      Cu siguranță nu-i deloc ușor să fii părinte. Iar una dintre cele mai grele provocări prin care treci dacă ai copii este să încerci să prinzi un somn liniștit, după mai multe zile și nopți în care nu te-ai odihnit. Seara devine un chin dulce-amar pentru cei care au copii mici - unii refuză să adoarmă, alții se trezesc în toiul nopții și plâng, iar părinții se trezesc dimineața rupți de oboseală.
      Dacă treci prin așa ceva, știi cel mai bine cum stă treaba. Și poate o să te consoleze puțin faptul că și Ryan Reynolds se confruntă cu aceeași problemă. Starul din "Deadpool" a dezvăluit recent ce crede despre copiii lui care l-au făcut să arate obosit la o ședință foto.

      Actorul în vârstă de 42 de ani și-a câștigat o simpatia în mediul online pentru simțul umorului său sincer și pentru ironia fină de care a dat dovadă când a postat un montaj amuzant cu imagini de la aniversarea soției sale. Din fericire, Blake Lively știe și ea de glumă, iar cuplul se distrează adesea aruncându-și în glumă "săgeți otrăvite" pe rețelele de socializare.
      Ryan i-a făcut din nou să râdă pe admiratorii săi cu un mesaj neașteptat pe care l-a postat pe Instagram. El a publicat câteva imagini de la o ședință foto în care promova băutura Aviation Gin și le-a transmis mulțumiri celor care l-au ajutat.
      După ce i-a menționat pe fotograf și hair stilist, Reynolds nu a uitat să-și pomenească și cei doi copii pentru "contribuția" lor decisivă, James, în vârstă de patru ani, și Inez, în vârstă de doi ani: "Mi-a plăcut ședința asta pentru @AviationGin cu legendarul @guyaroch (fotograful israelian Guy Aroch, n.r.). Părul a fost aranjat de @serafinosays, iar ținuta a fost realizată de @joseph.episcopo. Cearcănele de sub ochii au fost reușite de doi măgari care n-au vrut să se culce deloc noaptea trecută, deși le-am citit <<Winnie the Pooh>> și aproape jumătate din <<The Shining>>, de Stephen King", a scris actorul.
      Sunt o mulțime de părinți care se uită dimineața în oglindă și gândesc la fel.

      Evident, Ryan Reynolds a glumit, dar felul în care le-a mulțumit celor doi puști neascultători le-a cucerit inimile internauților, stârnind un val de comentarii amuzante.
      Blake Lively, în vârstă de 32 de ani, s-a căsătorit cu actorul canadian în septembrie 2012. Cuplul așteaptă acum al treilea copil.
      eva.ro
  •