Administrarea de antibiotice bebelusilor favorizeaza obezitatea


    „Se crede de obicei ca obezitatea este un fapt datorat in mare parte unui regim alimentar nesanatos si lipsei de miscare, dat tot mai multe studii demonstreaza ca lucrurile sunt mai complicate”, spune Leonardo Trasande de la Facultatea de Medicina a Universitatii New York, coautor al studiului.

pediatria.jpg

„Microbii prezenti in intestine ar putea juca un rol important in felul in care abordam caloriile. Expunerea la antibiotice, mai ales la o varsta foarte frageda, ar putea distruge anumite bacterii care influenteaza felul in care asimilam hrana in corp – si care, altfel, ne-ar face sa ramanem slabi”, adauga el.

Cercetatorii au analizat utilizarea antibioticelor la 11.532 copii nascuti la Avon (Marea Britanie), in 1991 si 1992.

Ei au descoperit ca bebelusii carora li se administrasera antibiotice in primele cinci luni de viata cantareau mai mult decat ceilalti copii.

Diferenta de greutate era mica intre 10 si 20 de luni, dar a crescut apoi si, la trei ani si doua luni, la copiii care luasera antibiotice cand erau bebelusi sansele sa fie supraponderali erau mai mari cu 22%.

In schimb, copiii care luasera antibiotice dupa varsta de cinci luni nu prezentau diferente semnificative de greutate fata de ceilalti.

„Crescatorii de animale stiu de multa vreme ca antibioticele sunt bune sa faca vaci mai mari, care pot fi vandute apoi in castig”, spune Jan Blustein, cercetatoare la universitatea mentionata.

„Chiar daca trebuie sa mai facem cercetari pentru a ne confirma descoperirile, acest studiu, desfasurat cu multa seriozitate, sugereaza faptul ca antibioticele influenteaza luarea in greutate, indeosebi la copii”, incheie ea.

superbebe.ro

 





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      „Noi cumpărăm medicamente în dependență de problema pe care o are copilul. Virozele maximal noi le tratăm cu „nimic”. Cât mai multe lichide. Recent, copilul meu cel mai mic a avut viroză, nu agresivă. I-am făcut de două ori inhalații, a tușit după care a trecut. Și i-am mai curățit de câteva ori nasul cu apă de mare. Acesta este tot tratamentul pe care l-am dat. Noi încercăm minimal să folosim medicamente, mai cu seamă la copii”, a precizat Mihai Stratulat.
      Utilizarea antimicrobienilor a devenit atât de frecventă încât unii microbi s-au adaptat și au început să reziste la acțiunea acestora, spune pediatrul.
      „Părinții greșit consideră că cu cât mai multe medicamente o să dea copilului, cu atât mai repede o să treacă. Viroza nu o tratăm noi, dar organismul copilului. Antibioticele sunt pentru infecții bacteriene. Eu prescriu astfel de medicamente. Infecția bacteriană cu gripa face foarte urât în organismul nostru. Atunci se prescriu antibioticele. Administrarea antibioticelor abuziv crește rezistența bacteriilor”, a mai adăugat specialistul.
      Anul trecut și specialiștii de la ANSA au atenționat că utilizarea în exces a substanțelor antimicrobiene în medicina umană şi veterinară în ultimii ani a accelerat apariția și răspândirea microorganismelor rezistente.
      tv8.md
    • julia122997
      De julia122997
      Ingrediente
      două cepe mari, tăiate mărunt 50 căţei de usturoi, curăţaţi o lingură cu boabe de piper o lingură de cimbru proaspăt tocat o cană de smântână grasă o mână de ierburi proaspete, pătrunjel şi câteva foi de dafin două linguriţe de ulei de măsline două  linguri de unt 1,5 litri de supă de pui limpede Mod de preparare 
      Căleşte ceapă tăiată mărunt în ulei în care ai topit untul. Pune puţină sare şi adaugă usturoiul întreg, dar zdrobit cu lama cuţitului (nu pisat, ci doar strivit). Lasă totul câteva minute împreună şi pune ierburile (cimbru şi frunzele de dafin), apoi boabele de piper. Acoperă şi lasă totul câteva minute la foc mic. Adaugă supa de pui şi lasă să fiarbă la foc mic circa 30 de minute într-un vas acoperit.
      Adaugă smântână, potriveşte de sare şi după ce smântână s-a dizolvat complet, strecoară supă.
      Adaugă pătrunjel proaspăt (cel puţin o legătură mare) şi lasă supă să stea 10 minute, acoperită. Consumă această supă simplă ori cu felii subţiri de pâine prăjită unse cu unt. Este important, însă, ca preparatul să nu fie reîncălzit, aşa că e musai să-l consumi imediat ce l-ai pregătit. Va combate tusea şi va reduce febra, fiind recomandată pentru ameliorarea răcelilor şi gripei.
      clickpentrufemei.ro
    • maria981s
      De maria981s
      Ca urmare a infecțiilor cauzate de bacteriile rezistente la diferite medicamente, la nivel mondial se înregistrează circa 700.000 de decese anual, iar aproximativ 33.000 de persoane decedează în Uniunea Europeană în fiecare an, din această cauză, transmite Știri.md.
      Ministerul Sănătății mai menționează că Republica Moldova se găseşte într-o situație alarmantă la compartimentul reținerii rezistenței antimicrobiene, fapt ce impune necesitatea unor măsuri de intervenţie de maximă urgenţă la toate nivelurile. 
      Sondajele „Eurobarometru” privind rezistența antimicrobiană, efectuate din 2010 și până în prezent, arată că nivelul de conștientizare, atât al specialiștilor din domeniu, cât a populației față de legătura dintre utilizarea antimicrobienelor, dezvoltarea și răspândirea rezistenței antimicrobiene continuă să fie scăzut. Aceasta duce în continuare la utilizarea irațională a antimicrobienelor la om și animale.
      La etapa actuală, oriunde în lume, antibioticele sunt utilizate pe scară largă în producția animalieră, aceleași clase de antimicrobiene fiind utilizate atât la om, cât și la animalele de la ferme, iar lanțul alimentar reprezintă o cale importantă pentru răspândirea microorganismelor rezistente la antimicrobiene. Multe dintre aceste microorganisme afectează atât animalele, cât și oamenii prin mediul pe care îl împart. Aceasta face ca sănătatea umană, animală și a mediului să fie inseparabilă atunci când vine vorba de combaterea rezistenței antimicrobiene, iar abordarea „O singură sănătate pentru toți” este singurul mod viabil de a face progrese reale în regiune și în lume.
      În acest an, întreaga omenire va marca cea de-a patra Săptămână mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice în perioada 12-18 noiembrie 2018, angajându-se să aplice principiul „O singură sănătate pentru toți”.
      „Rezistența la antibiotice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, sporind de la an la an, numărul deceselor din cauza eșecului terapeutic. Pentru combaterea eficientă a acestui fenomen este necesară implicarea tuturor autorităților din sectorul sănătății umane dar și animale, siguranței alimentelor și furajelor, protecției mediului, industriei de producere și cercetare a medicamentelor, înregistrării produselor biologic active, administrațiilor publice centrale și locale, instituțiilor și departamentelor, organizațiilor necomerciale și societății civile per ansamblu. Comunicarea trebuie să ducă la creșterea gradului de conștientizare publică și profesională a rezistenței antimicrobiene, la prescrierea corectă și utilizarea rațională a antimicrobienelor”, a declarat secretarul de stat, Aliona Serbulenco.
      „Agenția pentru Siguranța Alimentelor, medicii veterinari asigurăm și supraveghem respectarea cadrului legislativ și normativ privind utilizarea antibioticelor în produsele de origine animalieră. Efectuăm ample programe de testare a laptelui, cărnii, peștelui, privind conținutul de reziduuri de antimicrobiene pentru a împiedica pătrunderea acestora pe piața de consum și de a evita impactul lor negativ asupra sănătățiii umane”, a menționat Gheorghe Gaberi, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. 
      „Succesul în combaterea rezistenței la antibiotice rezidă în implicarea fiecărei persoane, medic clinician și veterinar, comunității și a societății în general”, a accentuat coordinatorul Programe urgențe în sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova, Stela Gheorghiță.
      În același timp, rezultatele naționale privind sensibilitatea la antimicrobiene a microorganismelor patogene izolate de la persoane atestă o rezistență îngrijorătoare faţă de preparatele incluse în protocoalele naționale pentru terapia de primă intenție:
      • Fiecare a treia tulpină de Staphylococcus aureus este rezistentă la tetraciclină (30,4%), clindamicină (35,2%) și eritromicină (38,4%).
      • Aproximativ două din trei tulpini de Streptococcus pneumonia sunt rezistente la co-trimoxazol (59,6%), cefaclor (61,3%), oxacilină (64,9%).
      • Reprezentanții familiei Enterobacteriacea, precum E.coli, au prezentat rezistenţă îngrijorătoare la amoxicilin-clavulanic (56,5%), ampicilină (58,2%), aztreonam (62,0%), ticarcilin (72,6%).
      • Tuberculoza multidrogrezistență primară și secundară înregistrează rate înalte, respectiv comparativ cu media din Regiunea Europeană a OMS, constituind 26% și 64% comparativ cu 12% și 50% respectiv.
      • Circa 60% din tulpinile de microorganisme izolate de la pacienţi cu infecţii de plagă chirurgicală sunt rezistente la antimicrobiene.
      • Tratamentul medicamentos în boli obişnuite, precum faringite, bronşite sau toxiinfecţii alimentare cauzate de bacterii suferă eşec datorită administrării iraționale și, deseori, în exces a antimicrobienelor.
      Actualmente, la nivel național există cadrul legal privind modul de prescriere și eliberare a antibioticelor. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale întreprinde acțiuni pentru implementarea prevederilor privind eliberarea antimicrobienelor doar în baza prescrierii, ceea ce permite scăderea consumului de antibiotice, monitorizarea eliberării preparatelor și sancționarea abaterilor.
      În contextul Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței la Antibiotice în mai multe instituții medicale și instituții de învățământ din țară vor fi organizate diverse activități de informare și sensibilizare privind rezistența la antibiotice.
      Câteva reguli privind administrarea corectă a antibioticelor:
      • Utilizați antibioticele numai la prescrierea medicului.
      • Nu cereți antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveți nevoie de ele.
      • Întotdeauna urmați sfatul medicului atunci când utilizați antibioticele.
      • Nu folosiți antibioticele rămase în urma unui alt tratament.
      • Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă pe mâini, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave și vaccinarea la timp.
      stiri.md
    • Calandrella
      De Calandrella
      Alimentele care conțin mult zahăr
      Medicii ne sfătuiesc, dacă luăm antibiotice, să nu mâncăm alimente ce sunt bogate în zahăr. Pe de o parte, acestea întrețin inflamația deja existentă și pot încetini procesul de vindecare.
      Pe de altă parte, s-a constatat că alimentele cu zahăr pot contribui la proliferarea bacteriilor, în loc să faciliteze reducerea și dispariția lor. Practic, zahărul va suprima abilitatea naturală a globulelor albe de a lupta cu bacteriile, ceea ce va fi periculos având în vedere că luăm antibiotice tocmai pentru a scăpa de o infecție bacteriană.
      Nu în ultimul rând, consumând zahăr putem să stimulăm apariția infecțiilor cu candida pe parcursul tratamentului cu antibiotice. De altfel, studiile din domeniu au demonstrat mereu că femeile care consumă produse cu mult zahăr în timp ce iau antibiotice sunt mai predispuse infecțiilor vaginale cu candida, în contextul în care această ciupercă se va extinde rapid din cauza zahărului.
      Alimente care pot declanșa reacții alergice
      Experții ne atrag atenția asupra următorului lucru: antibioticele ne pot face mult mai sensibili la alimentele care au potențial alergen și la care suntem deja alergici. De pildă, dacă nu tolerăm prea bine ouăle, este posibil ca pe fondul unui tratament cu antibiotic intoleranța noastră să se transforme într-o adevărată alergie. 
      Printre asemenea alimente face parte și ciocolata și de aceea ar fi preferabil să o evităm total dacă luăm antibiotice, cu atât mai mult cu cât este și o sursă de zahăr.
      Produsele lactate
      Specialiștii în domeniu ne sfătuiesc, pentru a evita ca antibioticul pe care-l luăm să nu-și facă efectul, să nu consumăm produse lactate.
      De exemplu, unele antibiotice, cum ar fi chinolonele (acestea sunt antibiotice folosite pe scară largă pentru a trata infecții urinare, genitale, unele infecții digestive, infecții din sfera ORL, oculare etc.) nu vor mai avea același efect dacă vom consuma produse lactate, dar mai ales lapte.
      În schimb, va fi bine să consumăm iaurt în timp ce luăm antibiotic (mai ales unele din familia tetraciclinei), în condițiile în care acesta conține probiotice, atât de necesare refacerii fluorei intestinale pe parcursul tratamentului. 
      Cu alte cuvinte, dacă luăm antibiotice ar trebui să evităm lactatele mai ales datorită conținutului de calciu, ce va încetini capacitatea corpului de a absorbi substanțele ce vor încetini proliferarea bacteriilor.
      Alimente bogate în calciu și fier
      Alături de produsele lactate, mai sunt și alte alimente ce nu sunt recomandate pe durata unui tratament cu antibiotice tocmai pentru că vor afecta capacitatea corpului de a absorbi substanțele din aceste medicamente.
      În rândul celor bogate în fier se află, de exemplu, carnea de vită, carnea de pui și ficatul.
      De altfel, dacă iei antibiotic și ești într-un tratament cu calciu sau fier, medicul te va îndemna să lași o distanță de 2-3 ore între administrarea antibioticelor și aceste suplimente pentru a nu ajunge în situația ca tratamentul cu antibiotic să nu dea rezultate.
      Alimente prea condimentate
      Aceste alimente pot irita mucoasa stomacului, dar și intestinul, ceea ce nu va fi deloc bine dacă suntem sub tratamentul cu antibiotice. 
      Reține faptul că este foarte important ca flora intestinală să fie în stare bună, astfel încât imunitatea noastră să funcționeze așa cum trebuie, iar antibioticul să-și poată face efectul cât mai rapid.
      Mâncărurile grele
      Medicii spun că în cazul unui tratament cu antibiotice este bine să nu apelăm la alimente grele, în condițiile în care pot diminua procesul de vindecare. Motivul este nu numai legat de accelerarea procesului de digestie (ce va diminua absorbția corectă a antibioticului), ci și de faptul că unele dintre alimentele pe care le vom consuma pot fi ele însele „tratate" cu antibiotice (precum unele produse din carne tip fast-food), interferând astfel cu acțiunea antibioticului pe care îl luăm la momentul respectiv.

      Alimente cu conținut ridicat de fibre
      Explicația pe care ne-o dau medicii, din acest punct de vedere, este următoarea: fibrele accelerează activitatea intestinală. 
      Întrucât antibioticele afectează și așa flora intestinală, nu este indicat să o influențăm negativ pe aceasta oferindu-i și fibre, menite să intensifice activitatea de la acest nivel.
      Respectând această indicație putem să diminuăm semnificativ risul de a ne confrunta, pa parcursul tratamentului cu antibiotice, cu simptome neplăcute prea diaree, crampe sau acumulări de gaze.

      Alcoolul este interzis în timpul unui tratament cu antibiotice
      Experții sunt de părere că alcoolul este unul dintre cei mai mari dușmani al unui tratament cu antibiotice și nu ar trebui consumat sub nicio formă. Explicația este aceasta: alcoolul va reduce considerabil efectul subtanțelor din antibiotic. Acest fenomen nu este vizibil doar imediat, ci și pe termen lung.
      Totodată, alcoolul poate produce adesea tot felul de tulburări (precum dureri de cap, amețeală, probleme digestive) care pot fi și ele accentuate de către antibiotice. Iată o dovadă în plus că antibioticele și alcoolul nu trebuie asociate.
      Când vorbim de alcool, nu ne vom referi doar la anumite tipuri de băuturi, ci și la alte produse care-l conțin, precum apa de gură, diverse siropuri etc.
      Voi știați până acum de ce anumite alimente sunt interzise pe durata unui tratament cu antibiotice?
       
      qbebe.ro
  •