5 metode de psihologie inversă care te ajută în educația copilului


    Oricine are copii, a aplicat măcar o dată psihologia inversă pentru educația lor. Asta pentru că adesea copiii par determinați să facă exact opusul a ceea ce le ceri. În plus, ca și nouă, adulților, nu le place să li se spună ce au voie să facă și ce nu. Încercați un experiment simplu: dintre toate jucăriile, spuneți-i copilului să nu se joace cu una anume. În scurtă vreme, s-a putea să-l vedeți dornic să pună mâna tocmai pe acea jucărie, iar dacă sunt mai mulți copii mici, sigur vor ajunge să o dorească toți. Paradoxul nu este de a-i da copilului permisiunea să facă ce vrea el. Constă în a-l încuraja să facă un lucru pe care tu nu-l dorești, într-un mod care îl determină să renunțe la acel lucru. Iată câteva metode de psihologie inversă care te ajută în educația copilului.

1. Acceptă refuzurile copilului, apoi introdu o consecință nedorită sau surprinzătoare

sharon-mccutcheon-519968-unsplash.jpg

Îi poți spune, de pildă, fiicei tale care nu vrea să-și mănânce masa de seară că este în regulă, dar, fiindcă cina aproape s-a terminat, se poate pregăti de culcare. De regulă, copiii tind să amâne cât mai mult somnul, așa că s-ar putea să insiste să rămână la masă și să termine ce are de mâncat. Un alt exemplu este cel al unei mame care îi spune fetiței ce refuză să se joace cu surioara ei: "Este în regulă dacă nu mai vrei să te joci. Haide acum să repetăm poezia pentru grădiniță." Deși nu este menționată deloc sora mai mică, se subînțelege că fetița poate alege doar între joaca împreună și învățat, ceea ce o va face mult mai colaborativă. Atunci când reușești să-l intrigi pe copil și creezi prilejul pentru o nouă distracție, acesta va da curs dorințelor tale, chiar dacă la început s-a opus. De exemplu, un tată îi spune băiețelului de patru ani, care refuză să mănânce: „Este foarte bine că nu te atingi de spaghete. Dacă mănânci din ele, o să-ți apară o creastă de dinozaur pe spate și noi o să ne speriem foarte tare. Să nu cumva să mănânci din ele." Rezultatul este ușor de anticipat: micuțul se repede să facă exact ceea ce i-a interzis tatăl, pentru ca apoi să se joace de-a dinozaurul, prilej de distracție copioasă pentru el. Spaghetele au devenit chiar mâncarea lui preferată pentru multă vreme.

2. Joaca este cea mai bună psihologie inversă

ketan-rajput-345427-unsplash.jpg

Dacă îți pui la bătaie spiritul jucăuș, s-ar putea să ai rezultate surprinzătoare. Un tată povestește cum i-a făcut pe copii să mănânce legumele din farfurie, mereu abandonate, în ciuda rugăminților părintești. „Le-am pus la mine pe farfurie și le-am spus celor mici că toate sunt ale mele și nu au nici o șansă să le fure, să le mănânce ei. În timp ce încercam să-l împiedic pe unul din ei să se apropie de ele, celălalt se strecura și le mânca. Un alt joc era ca cei mici să-și mănânce legumele cu spatele la mine, apoi să anunțe că nu vor să se atingă de ele. Când mă prefăceam indignat și veneam să le controlez farfuriile, se distrau pe cinste când vedeau uimirea mea prefăcută în fața farfuriilor goale." Un tânăr își amintește de trucul mamei sale de a-l face să se trezească dimineață: „Când eram copil, refuzam să mă scol devreme. Mama mi-a propus să-l păcălim pe tata, să-l facem să creadă că încă dorm când el vine să mă trezească. Mă punea să mă îmbrac și să mă ascund sub pătură, să mă prefac că dorm. Tata venea să mă trezească și rămânea mereu cu gura căscată, pentru că eu eram gata îmbrăcat și pregătit. Acest joc a mers pentru mine ani de zile, niciodată nu m-am întrebat dacă nu cumva eu sunt cel păcălit." 

3. Lasă copilul să aleagă

jon-flobrant-38755-unsplash.jpg

Copiilor le place să poată decide ei, acest lucru le mărește sentimentul de control. Autonomia este unul dintre factorii motivatori cei mai puternici. Dacă refuză tot ce este legumă din farfurie, le poți spune că au dreptul să aleagă între mazăre și morcovi, de exemplu. Dându-i această libertate, pui de fapt puterea în mâinile lor, astfel că nu vor avea de ce să riposteze. Acest lucru este valabil și la adolescenți. Nu trebuie să uiți că, în adâncul lor, copiii își doresc să facă pe plac părinților, că preferă ca relația cu aceștia să fie armonioasă, nu conflictuală. Dar dorința de a fi independenți este, de asemenea, foarte puternică, mai ales la pubertate, astfel încât au tendința să se lupte pentru ce vor ei, să negocieze, să se certe, să se contrazică. Lăsându-l pe copil să aleagă, îi crești sentimentul de autonomie și, în același timp, îi pui în față opțiuni care sunt acceptabile și pentru tine. 

4. Folosește competiții și premii

Prin psihologia inversă, poți transforma o activitate neplăcută pentru copii într-un concurs. Dacă cei mici nu vor să-și strângă jucăriile din cameră, spune-le că le pot lăsa acolo, dar te gândești să dai un premiu celui care umple cel mai repede un coș cu jucării. Poți să participi și tu la competiție, spunând copilului: „Pariez că eu strâng jucăriile astea mai repede decât tine." „Copilul meu se opune, de câte ori îi spun să pună jucăriile la loc. Dar îi plac concursurile și să fie cronometrat când face ceva, ca să arate cât este de rapid. Așa că am găsit o metodă nouă. Îl provoc să pună cât mai repede în cutie jucăriile roșii. Apoi, îl întreb dacă le poate pune mai repede pe cele albastre. Pe cele verzi. Și așa mai departe, până când toată camera este curată." , povestește o mămică. 

5. Oferă o alternativă mai bună

alexander-dummer-150646-unsplash.jpg

Câteodată, ce trebuie să faci este să oferi copilului o alternativă și să-i arăți că este favorabilă pentru el. O mamă povestește un episod hazliu, în care a reușit să schimbe total felul în care copilul a reacționat la unul dintre cele mai neplăcute lucruri din copilărie: injecția și mersul la doctor. „L-am dus pe băiețelul meu de trei ani la doctor, unde urma să facă o injecție. Era tare îngrijorat și tot drumul a fost pe punctul de a izbucni în plâns. Când am ajuns la spital, o asistentă mi-a spus, fără ca el să audă, că trebuie făcute cinci injecții, nu una. M-am întors către băiețelul meu cu cel mai fericit zâmbet și i-am spus: „Vești bune! Doctorii si-au dat seama cum să împartă injecția cea mare pe care trebuia să o faci în cinci injecții mititele, care nu dor deloc." Surpriză! Mititelul s-a relaxat complet, iar după prima injecție chiar mi-a spus: „E adevărat! Injecția mică nu doare deloc!""

Când să folosești psihologia inversă

Poți folosi psihologia inversă atunci când observi o tendință evidentă a copilului de a se împotrivi dorințelor tale. Dar trebuie să o faci responsabil și atent. Dacă folosești prea frecvente această metodă, va deveni evident ce faci și nu va mai merge. În plus, vei părea un adevărat manipulator, ceea ce nu este bine pentru relația cu copilul. Nu folosi niciodată o psihologie inversă negativă, care dăunează stimei de sine a copilului. De exemplu, nu-i spune fiului tău că o să-i arunci bicicleta, fiindcă oricum nu se descurcă să o manevreze în garaj fără să zgârie mașinile. Caută o modalitate pozitivă de a inocula influențele psihologiei inverse. „Psihologia inversă merge mai ales cu copiii mici, pentru că aceștia par să se bucure foarte tare când fac lucruri împotriva voinței părinților. Copiii mici încep să dobândească un simț al independenței. Utilizând psihologia inversă ca o metodă pentru a obține ascultare permite copilului să simtă că el este cel care controlează lucrurile.", arată Chastity Plamondon, consultant la Early Childhood Mental Health în East Calgary Health Centre.

Unii psihologi susțin că psihologia inversă este contraindicată în orice circumstanță, pentru că mesajul pe care îl primește copilul este contradictoriu și poate concluziona că nu vorbești serios când îi ceri ceva și că nu este nevoie să te asculte. Dacă o utilizăm rar, cu bunătate și umor, nu ca pe o amenințare sau o manipulare, psihologia inversă nu poate fi dăunătoare pentru copil. Ca orice altă tehnică de parenting, trebuie folosită la momentul potrivit, fără să se abuzeze de ea. O poți trata ca pe un joc util și poți s-o abandonezi, dacă copilul nu este dispus să intre în acest joc. Totodată, trebuie să te bucuri și de rezultatele de lungă durată ale psihologiei inverse. Un copil care intră în joc poate descoperi că este capabil să îndeplinească independent o sarcină și chiar îi place ceea ce refuza anterior să facă.

qbebe.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • Лала
      De Лала
      Здравствуйте дорогие родители!
       Кто сдавал своих деток в возрасте 1,4-1,6 лет в ясли или в садик в Кишиневе? Интересует Ботаника. Что нужно для этого?
      Кто-то сдавал в частный сад?
      Поделитесь информацией.
      Заранее благодарю!
    • julia122997
      De julia122997
      Proiectul-pilot „Punguța cu 2 cărți” are ca scop stimularea lecturii în grădinițe și acasă pentru îmbogățirea vocabularului preșcolarilor și dezvoltarea competențelor de comunicare.
      În mesajul său, secretarul de stat Andrei Chistol a mulțumit partenerilor din România pentru suportul acordat, menționând că promovarea lecturii în rândul copiilor este un element esențial în dezvoltarea lor cognitivă. „Îndemn părinții să citească copiilor, să le ofere posibilitatea de a se dezvolta multilateral, în contextul în care tehnologia este mult mai populară în rândul generației tinere decât lectura”, a afirmat oficialul.
      Menționăm că 20 de bibliotecari comunitari vor participa la o sesiune de formare privind metodologia de desfășurare a atelierelor de literatură pentru părinți și copii de până la trei ani. Astfel, în cadrul proiectului, 100 de familii din 20 de localități rurale vor participa la aceste ateliere și vor primi câte o punguță cu două cărți ilustrate pentru a fi citite copiilor.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Copiii afectaţi de această tulburare sunt retraşi, timizi, sau prezintă nervozitate excesivă şi agresivitate faţă de familie, dar şi faţă de ceilalţi copii.
      „Copiii cu probleme de comportament, care se bat, mint sau nu ascultă, sunt de fapt deprimaţi. Sunt copii însinguraţi în interior, deşi sunt înconjuraţi de bone, bunici şi educatoare. 
      Un copil deprimat se poartă diferit decât un adult deprimat. Copilul nu îşi arată tristeţea direct, ci poate fi violent, răutăcios cu alţi copii, sau se contrazice din orice. 
      Dacă îl certăm sau îl pedepsim direct, putem să îl împingem şi mai tare înspre depresie şi izolare”, a declarat Diana Luana Frazzei, psihoterapeut.
      Sindromul este definit de psihoterapeuţi ca fiind un efect psihologic al lipsei părinţilor din viaţa copilului, nu neapărat fizică, ci şi prin neglijarea acestora, oferindu-le ca refugiu şi metodă de relaxare tablete, telefoane şi calculatoare.
      Mulţi părinţi refuză să petreacă puţinul timp liber, de după serviciu, cu copiii, invocând ca motiv oboseala.
      Statisticile naţionale, recente, au scos la iveală faptul că, din cauza volumul mare de muncă, părinţii nu petrec timp, aproape deloc, cu copiii lor, iar aceştia, fiind lipsiţi de atenţia părinţilor, dobândesc un comportament negativ.
      Până nu de mult, aceste caracteristici erau întâlnite la copiii ai căror părinţi erau plecaţi din ţară şi care rămâneau în grija bunicilor, dar studiile recente au rezultate îngrijorătoare cu privire la comporta-mentul copiilor din familiile întregite.
      „Pentru societatea în care trăim, timpul a devenit o resursă critică, care afectează echilibrul dintre viaţa de familie şi cea profesională. 
      Primele victime ale acestei situaţii pot fi, uneori, copiii. Ocupaţi sau prea grăbiţi, părinţii nu realizează că deşi cred că le oferă copiilor lor o viaţă extraordinară, uneori acestora le lipseşte ceva (…)”, declară Gabriela Coman, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
      Strigătul de ajutor al copiilor care au pierdut contactul cu părinţii
      Copiii neglijaţi prezintă tulburări de comportament specifice sindromului ATCP. Acestea se manifestă, foarte des, la copiii mici din colectivităţi, cu vârsta cuprinsă între 1 şi 12 ani.
      Simptomele acestui sindrom sunt: agresivitatea, nervozitatea excesivă, timiditatea, minciuna, violenţa verbală sau/şi fizică, tendinţa de însingurare, refugiul în consumul tehnologic, faptul că cel mic este necomunicativ sau are cerinţe excesive către părinţi - cere mereu cadouri şi jucării de care nu are nevoie.
      „Din ce în ce mai mulţi copii sunt violenţi şi simt nevoia să se impună în faţa colegilor cu orice preţ. Îi ironizează şi uneori devin şi violenţi la nivel verbal, fizic, dar mai ales emoţional”, afirmă Mirela Horumba, psiholog şi psihoterapeut.
      Alte semne care ar trebui să le atragă atenţia părinţilor, vis-a-vis de neglijarea copiilor, sunt ticurile şi automatismele pe care aceştia le au, ca urmare a unui dezechilibru emoţional sau a unei stări de nervozitate, cum ar fi urinarea în pat la o vârstă înaintată, introducerea degetului opozabil în gură sau ronţăitul unghiilor.
      Oricât de bine ar fi îngrijit un copil de bunici, bone, educatoare etc. şi oricât de multe jucării şi dulciuri ar primi, doar atenţia, grija şi dragostea părinţilor îl pot ajuta să crească armonios şi sănătos, pe toate planurile.
      sursadesanatate.ro
    • julia122997
      De julia122997
      În perioada 15 august – 1 septembrie 2019, Centrul Internațional de Expoziții MOLDEXPO va găzdui Târgul articolelor pentru școală TÂRGUL ȘCOLAR, ediția a VII-a — o cifră semnificativă, deoarece la 7 ani copilul merge la şcoală, păşind în lumea mare a cunoştinţelor. Şi acest tîrg de la Moldexpo a crescut frumos, bucurîndu-se, pe bună dreptate, de autoritatea şi dragostea participanţilor şi vizitatorilor.
      Pentru că totdeauna ne străduim să oferim cele mai bune condiţii de desfăşurare a activităţii comerciale. Am amenajat spaţii pentru cumpărături, dar şi de odihnă şi distracţii pentru vizitatori, care sunt în cea mai mare parte copii şi tineri, însoţiţi de părinţi.  

      TÂRGUL ȘCOLAR este locul, unde puteți găsi articole de calitate pentru elevii de toate vârstele, ofertele incluzând produse străine și autohtone la cele mai bune prețuri. În acest an circa 100 de companii își vor expune produsele.  
      TÂRGUL ȘCOLAR este cel mai mare târg școlar din Chișinău. Doar aici, pe un singur spațiu, vizitatorii vor avea posibilitatea de a cumpăra totul pentru școală. 

      Ne pregătim de școală împreună! 
      Vă așteptăm la TÂRGUL ȘCOLAR 2019! 
      Program: 15 august - 1 septembrie, 10:00 — 18:00 
      Partener media - mama.md
      На Moldexpo открывается ярмарка школьных товаров 
      Близится 1 сентября и, как обычно, август становится сезоном подготовки к новому учебному году. Традиционно в этот период МВЦ «MOLDEXPO» приглашает детей и их родителей вместе подготовится к школе. 

      С 15 августа по 1 сентября 2019 года в Международном выставочном центре MOLDEXPO пройдет Ярмарка школьных товаров и принадлежностей SCHOOL FAIR, которая организуется уже семь лет подряд – это значимое число, так как в семь лет ребенок идет в школу, вступая в великий мир знаний. И ярмарка SCHOOL FAIR стала значимым событием, радуя нас своим авторитетом и популярностью среди участников и посетителей. Мы всегда стремимся предоставлять отличные условия для коммерческой деятельности, организовав удобные места для покупок, а также для отдыха и развлечений для посетителей. 

      Школьная ярмарка - это место, где можно найти качественные товары для школьников всех возрастов от отечественных и иностранных производителей по приемлемым ценам. В этом году свою продукцию на выставке представят около 100 компаний. 
      SCHOOL FAIR является самой большой официальной ярмаркой школьных товаров в Кишиневе. Только здесь посетители получают уникальную возможность найти все необходимое для школьников на одной площадке. 

      Готовимся к школе вместе! 
      Ждем вас на SCHOOL FAIR 2019! 
      Работаем ежедневно: 15 августа - 1 сентября, с 10:00 до 18:00 
      Медиапартнер: mama.md
       
    • julia122997
      De julia122997
      Concluzia nu este una nouă, dar autorii acestui studiu, cercetătorii de la Spitalul de pediatrie din Cincinnati, au venit cu argumente clare, obţinute prin intermediul imagisticii prin rezonanţă magnetică.
      Acesta este primul studiu care furnizează şi dovezi neurobiologice ale beneficiilor potenţiale ale cititului şi ale efectului negativ pe care îl au ecranele asupra dezvoltării creierului preşcolarului.
      "Este important, pentru că organul se dezvoltă cel mai rapid în primii cinci ani de viaţă", a spus coordonatorul studiului, medicul John Hutton.
      "Copiii care au parte de mai multe experienţe care îi stimulează, ce ajută creierul să se organizeze, vor avea un avantaj uriaş atunci când vor ajunge la şcoală", a spus Hutton. "Şi este din ce în ce mai dificil pentru copii să recupereze, dacă rămân în urmă la şcoală", a mai spus acesta.
      La studiu au participat 47 de copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între trei şi cinci ani, care nu mergeau la grădiniţă.
      Materia cenuşie din creier conţine majoritatea celulelor care comandă corpului ce să facă. 
      Substanţa albă este ţesutul cu aspect albicios ce face parte din sistemul nervos central (măduva spinării şi encefal) şi conţine axonii, respectiv prelungirile celulelor ner­voase şi celulele ţesutului interstiţial numit nevroglie, care are rol de hrănire şi protecţie. 
      Sustanţa albă este importantă pentu că asigură influxul nervos de la un centru nervos la altul sau între un centru nervos şi un nerv. 
      Creşterea nivelului de substanţă albă şi organizarea acesteia sunt extrem de importante pentru capacitatea creierului de a comunica cu restul organismului, mărind capacitatea de a învăţa şi asigurând o bună funcţionalitate. 
      Fără un sistem de comunicare bine dezvoltat, capacitatea de procesare a creierul încetineşte şi are de suferit.
      În cazul copiilor care erau expuşi la ecrane mai mult de o oră pe zi, zonele responsabile de învăţare în materia albă erau subdezvoltate şi mai puţin organizate.
      La naştere, numărul neuronilor este cel mai mare comparativ cu restul vieţii, iar, în funcţie de stimuli - comunicare, iubire, îmbrăţişare, plimbat, citit -, conexiunile între neuroni sunt întărite, spune Hutton. În lipsa unor stimuli, neuronii mor, a mai spus acesta. 
      Chiar dacă se modifică şi învaţă la toate vârstele, ceea ce se întâmplă în primii cinci ani ai vieţii este hotărâtor pentru dezvoltarea creierului.
      În afară de imaginile creierului obţinute prin rezonanţă magnetică, participanţii la studiu au fost supuşi unor teste cognitive.
      Copiii care aveau acces la ecrane mai mult de o oră zilnic au avut rezultate mai proaste în ceea ce priveşte la testele cognitive, inclusiv privind limbajul expresiv şi capacitatea de a numi rapid obiecte.
      Ecranele interferează, de altfel, cu toate activităţile copiilor, de la jocul cu jucării la folosirea imaginaţiei, joaca afară etc.
      Hutton spune că mai degrabă este important cititul în sine, regulat, decât tipul de poveste. Acesta sfătuieşte părinţii să nu mai caute cartea perfectă, ci pur şi simplu să le citească celor mici regulat.
      Cum îi stârneşti copilului interesul pentru cărţi şi citit? The National Institute for Literacy din SUA are câteva sugestii:
      1) Începe de la naştere prin a-i vorbi copilului şi a răspunde gângurelilor
      2) Cântă melodia "Alfabetul" (ABC)
      3) Stimulează copilul să îşi folosească imaginaţia, să inventeze poveşti şi să pună multe întrebări despre acele istorii inventate
      4) Alege cărţi cu personaje interesante, citeşte cu voci diferite pentru personaje
      5) Pune copilul să repete cuvintele noi
      6) Cel mai important lucru este să te bucuri de experienţa cititului alături de el
      mediafax.ro
  •