”Taci, că ne aude lumea!”


    Am observat de ceva vreme o grijă intensă a părinților, bonelor, bunicilor și a altor persoane ce se îngrijesc de copii, față de limita maximă a decibelilor. Nu care cumva limita asta să crească subit, iar de vină să fie tocmai copiii noștri.

călătoria-cu-avionul-900x500.jpg

Ce ar zice lumea dacă te-ar auzi vorbind aşa de tare sau ţipând ?! Ar zice sigur ceva urât despre tine, dar mai ales despre mine. Aşa că, mai bine, taci, că ne aude lumea!

Şi aşa se întâmplă că dintr-un motiv pentru care eu nu găsesc un argument convingător, ajungem să înfrânăm trăirile unui copil în plin proces de învăţare a lumii şi a sa. Ajungem să punem stop entuziasmului atunci când bucuria glasului pare să deranjeze oficiosul locului sau să negăm lacrimile şi suspinele unei dureri ce se vrea a fi plânsă în acel moment.

Faceam toate astea de teama pedepsei sociale aspre – privirea dojenitoare şi plină de dispreţ ce aruncă săgeţi cu ”mucos nepoliticos”, ”nu eşti în stare să-ţi faci copilul să tacă”, ”nu vezi că ne deranjează, fă-i ceva nu mai sta aşa”, ”halal mama, mai eşti”. Privirea, dar și folclorul care se va naște apoi.

Această teamă absurdă faţă de vocea satului, ne face să uităm pentru un moment de binele copilului şi al nostru, pentru ca apoi să încercăm să drejem situaţia elegant, ca şi când am avea ceva de demonstrat cuiva despre copil şi despre noi, implicit. Implicit şi poate, în primul rând.

Cred că aţi înţeles până acum că nu m-am referit la momentele acelea în care eşti la un botez în Biserică sau la vreun moment de reculegere şi-i atragi copilului atenţia despre solemnitatea momentului și nevoie de a păstra liniștea, nu?

În general, pe mine prea puţin mă interesează de gura satului, a oraşului sau a lumii. Ce comentează alţii când eu am fusta prea mulată sau tocurile prea înalte, când copilul are un tantrum în magazin sau când verifică adâncimea tuturor bălților în teneși, pe mine mă lasă rece, după primele 15 minute în care mă enervez, înjur de mama focului şi apoi realizez că am pierdut minute de bucurie şi am câştigat energii pe care nu le voiam.

Şi cu toate astea, mor de ciudă că zilele trecute am ajuns să-i zic copilului în timp ce ne întorceam din parc şi-l punea în scaunul de maşină infamul Taci,că ne aude lumea!.

Nici nu ştiu ce mi-a venit de am zis asta, că nici măcar nu l-am folosit având proprietatea termenilor. Eu voiam doar să-i opresc logoreea cântătoare la volum înalt şi să-l fac atent la ce-l întrebam eu în acel moment. Şi atunci am scos prostia asta pe gură. Am scos-o aşa, mecanic şi negândit, fiindcă o auzisem atât de des că-mi rămăsese întipărită pe creierului meu obosit, şi ea a dat să iasă tocmai atunci.

taci-că-ne-aude-lumea.png

Mi-a fost ciudă pe prostia mea, chiar şi aşa, spusă o dată şi fără efecte pe viitor.

Mi-a fost ciudă că e genul de prostie care auzită constant afectează stima de sine, încrederea copilului în forţe proprii şi îi taie din curaj. Şi nu face decât să pună stop dorinței de cunoaştere şi de dezvoltare, să taie elanul curiozităţii şi să dea naştere unor copii obedienţi şi supuşi. Unor copiii care se vor teme să îndrăznească de teamă lumii care-i va vorbi, care nu vor dori să iasă în evidenţă, care îşi vor raporta mereu dorinţele la convenţional, la societate, la ”aşa se face”.

Şi mi-a fost ciudă că am lăsat lumea să între în universul meu şi să pară că-mi pasă de ea mai presus de mine, de copilul meu şi de principiile mele.

Cred că ăsta e unul dintre motivele pentru care nu-mi plac oameni. Pe cât mă fascinează, pe atât de puţin îmi plac uneori oameni. Lumea. Lumea care mă judecă și care mă pândește la colț să greșesc ca să mă poată arăta apoi cu degetul, fără să vrea să mă asculte sau să-mi înteleagă greșeală. Ci doar ca să urce pe un podium sprijinit pe greșelile mele. Căci da, așa e uneori lumea.

Dar eu nu tac, deși mă aude lumea!

 

maminudoarme.ro





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.