Primul magazin de caritate "Mesto"

Viceprimarul Victor Chironda a anunțat că municipalitatea Chișinău își propune să amenajeze piste pentru bicicliști pe strada 31 august 1989, bulevardul Grigore Vieru, bulevardul Mircea cel Bătrân și piste comune pentru transport public pe străzile Pușkin, Gavriil Bănulescu Bodoni, Alexei Mateevici și Ștefan cel Mare, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.
În acest sens, a fost creat un grup consultativ, care va acorda suport în procesul de dezvoltare a transportului alternativ, adică a transportului cu bicicleta. 
„Din cercetările efectuate, dar și din experiența practică în calitate de activist civic, infrastructura pentru biciclete este o provocare pentru Republica Moldova. Doar la prima vedere pare simplu. Tragi niște linii galbene pe asfalt, pui niște semne și voila, ai piste pentru biciclete. În realitate totul e mult mai complicat”, a notat Chironda pe rețelele de socializare.
Oficialul afirmă că „nu avem nici cadru legal și normativ, nici specialiști arhitecți și ingineri de drumuri și trafic care știu cum se proiectează corect o infrastructură de ciclism urban”.
„În acest context e foarte greu să implementezi astfel de proiecte. Pentru a construi piste pentru biciclete pe 31 august am fost nevoiți să schimbăm categoria străzii prin decizia CMC. Chiar și așa, INSP încă are reticențe să semneze schema de organizare a circulației rutiere. Se tem că vor fi accidente”, a mai scris Chironda.
Anterior, municipalitatea a anunțat că trei mari parcuri ale Chișinăului ar putea fi unite printr-un „coridor verde” pentru bicicliști.
moldpres.md

Astfel, preturile de sector vor stabili locațiile unde producătorii agricoli din oraşele şi satele (comunele) din componenţa municipiului Chişinău îşi vor putea comercializa producţia, cu respectarea măsurilor de prevenire și diminuare a răspândirii virisului COVID-19, transmite diez.md.
Producătorii agricoli vor putea comercializa legume, fructe şi altă producţie agricolă, în baza autorizaţiilor de funcţionare eliberate de preturile de sector şi a documentelor corespunzătoare de însoţire.
De asemenea, autorităţile vor asigura în locaţiile stabilite condiţii sanitare pentru desfăşurarea comerţului.
diez.md

Despre acest lucru a anunțat mass-media rusă, referindu-se la datele Serviciului "Tutu.ru", care a identificat direcțiile aeriene, care au devenit cele mai populare în rândul locuitorilor Rusiei în această toamnă, transmite Știri.md cu referire la Noi.md.
Pentru a afla unde vor merge rușii în toamnă, serviciul a analizat datele privind vînzarea biletelor de la 1 august până la 24 septembrie pentru perioada de la 1 pînă la 31 octombrie. 
Cel mai solicitat oraș pentru călătorii independente a devenit capitala Moldovei - orașul Chișinău. 
Pe locul al doilea cel mai popular oraș pentru ruși este Turcia și în special - Istanbul și Antalya. 
Printre orașele populare în rândul rușilor sunt, de asemenea, Dalaman din Turcia, Bișkek din Kîrgîzstan și Minsk din Belarus.
noi.md

Iulia Botezatu este profesoară de limba şi literatura română la un liceu din Capitală de peste un sfert de secol. Ea spune că nu-şi imaginează viaţa fără munca şi atmosfera de la şcoală, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.
''Tot ce poate fi mai scump înseamnă. Casa, familia şi şcoala. Dragostea faţă de copii, dragostea faţă de copii asta e... eu nu-mi pot închipui să fi lucrat altceva decât învăţător.''
Acestea sunt câteva din motivele care au determinat-o să-și dedice viața copiilor. La cei 89 de ani, Iulia Botezatu activează şi astăzi în calitate de pedagog la liceul Mihai Viteazul din Capitală. Pe lângă toate acestea, mai conduce şi un cerc dramatic în instituţie. Ea spune că se simte în forţă şi doar boala ar putea s-o îndepărteze de şcoală.
Iulia Botezatu, profesoară: ''Asta numai dacă boala m-ar lua, țintuită la pat. Dar ca să-mi să-mi schimb profesia niciodată.''
Iulia Botezatu s-a născut în 31 martie 1931 în satul Palanca, raionul Călăraşi, într-o familie de profesori. Şi-a început activitatea pedagogică în 1954 la școala internat din Chişinău. Zece ani mai târziu a fost transferată la şcoala medie numărul 23, unde a predat timp de 23 de ani, ulterior a devenit profesoară la Liceul ”Mihai Viteazul”.
Iulia Botezatu, profesoară: ''În total sunt 67 de ani de când lucrez ca pedagog. Elevii întotdeauna au fost elevi. Depinde nu de eleve, depinde de învățătorul care-i învaţă şi care-i conduce.''
Directorul Liceului ''Mihai Viteazul'', Nelly Berezovschi, este mândră că Iulia Botezatu a contribuit la dezvoltarea instituţiei:
Nelly Berezovschi, directorul Liceului Teoretic ''Mihai Sadoveanu'': ''Este o personalitate care şi-a lăsat şi o va mai face în continuare mulţi ani o experienţă de rară omenie. Pentru noi înseamnă inspiraţie, curaj în toate ce ne propune.''
Colegii de breaslă spun că este o mare onoare să lucreze alături de ea.
Valentina Demerși, director adjunct al Liceului Teoretic ''Mihai Sadoveanu'': ''O doamnă, un profesor care găseşte limbă comună cu toate generaţiile, cei mari şi cei mici. ''
Pe lângă faptul că şi-a învăţat elevii să vorbească corect limba română, Iulia Botezatu le-a cultivat dragostea de ţară şi istorie.
''Am învăţat de la ea iubirea faţă de patrie. Pe lângă limba şi literatura română a conservat în elevi patriotismul şi iubirea de artele naţionale.''
''Dumneaei este un profesor de la care poţi învăţa toată viaţa. În fiecare zi câte ceva nou. Ea ne surprinde mereu.''
Acum şase ani, Iulia Botezatu a fost distinsă cu Meritul Civic pentru întreaga activitate pedagogică. De-a lungul anilor, ea a fost dirigintă la peste 30 de promoţii, dar cel mai mult se bucură atunci când o vizitează foştii discipoli.
Iulia Botezatu, profesoară: ''Nu vă puteţi închipui ce plăcere este când ei încep să-şi destăinuie toate momentele lor fericite, necazurile pe care le au, deseori vin cu un fel de consultaţii, îi ajut cum să facă, ce să facă.''
Deşi este la pensie de aproape 30 de ani, Iulia Botezatu continuă să educe tinerii din Chişinău.
Iulia Botezatu, profesoară: ''Felul de a studia copilul, de a înţelege copilul. Dacă nu-l înţelegi n-ai ce căuta în şcoală.''
publika.md

„Venim cu recomandări către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării de a fortifica măsurile de igienizare în cadrul instituțiilor educaționale. Vreau să atenționez managerii instituțiilor de învățământ nu doar să informeze copiii privind aceste măsuri, ci și să asigure organizarea acestui proces – să existe săpun și apă.
Atunci când blocul sanitar se află afară și ne dăm bine seama că nu există apă caldă, să existe toate dispozitivele corespunzătoare pentru a asigura dezinfectarea mâinilor copiilor. Informarea copiilor este și responsabilitatea părinților, dar solicităm respectuos să se implice și cadrele didactice”, a menționat ministra.
Un studiu realizat de Platforma Copiilor, prezentat în martie 2018, ilustrează o situație îngrijorătoare: chiar dacă 90% dintre copiii intervievați spun că există lavoare unde pot să-și spele mâinile, 70% dintre aceștia menționează că rar există sau niciodată nu există săpun. De asemenea, 75 la sută dintre respondenți au menționat că la WC nu există niciodată hârtie igienică și că mirosul este foarte urât.
În ultimele 24 de ore, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 12 cazuri suspecte de infectare cu COVID-19, dintre care zece adulți și doi copii. Pacienții sunt internați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii.
Pentru a reduce riscul infecției, respectați următoarele reguli: 

suntparinte.md