O profesoară a povestit cum decurge învățământul la distanță, în sate: Mulți copii nu au internet


    O profesoară de istorie din satul Soltănești, raionul Nisporeni, a postat pe o rețea de socializare un mesaj în care descrie cum decurge învățământul la distanță cu elevii. Potrivit profesoarei, situația creată în țară este una dificilă, dar profesorii și elevii nu reușesc să facă fața în ceea ce ține de lecțiile în regim online.

pexels-photo-1181474.jpeg

„Deja 2 săptămâni de #statacasa! Am muncit mult... mult mai mult decât când eram la școală! Zic asta pentru că am ieșit din rutină și tot ce am făcut în aceste zile - a fost nou (poate nu tot, dar...). Am făcut lecții de istorie la distanță, doar că numai istorie n-am făcut! Am muncit din răsputeri, până noaptea târziu.

  • am încercat să dau informații copiilor măcar pe rețelele sociale (link-uri, distribuirea temelor în format video, multe de toate...prea multe!!! ), apoi mi-am dat seama (și nu doar eu) că vorbim singuri, noi între noi profesorii, și am început a caută soluții;
  • am învățat eu ce înseamnă platforme educaționale (hai să fim sinceri - câți din noi au folosit așa ceva până acum?!) și din multele, m-am aprofundat în 2 (fizic nu reușesc să testez care e mai bună);
  • am învățat copii cum să se implice (uneori noi, profesorii, munceam o zi doar pentru a ajuta copii să-și facă cont pe facebook sau gmail!!!);
  • apoi ore întregi le explicăm ce e Classroom sau ZOOM, cum să găsească aplicația, cum s-o descarce (PE FIECARE ÎN PARTEEE, rețineți!) cum să se concentreze (off...apasă acolo, apasă dincolo...nu se primeeeșteee ...hai de la început ...)
  • ceva ne-a reușit, cu cei mai sârguincioși, insistenți, dornici copii .....apoi s-a început lucru pentru a le forma competențe pe care ei nu le au...N-AU DE UNDE LE AVEA!!! Să lucreze în Google docs, prezentare, să lucreze asupra temelor online, să le dea share, să lucreze cu un draft, să apese pe ”done” și să meargă mai departe.... și tot așa (interesante cuvinte, nu? câți copii credeți că au auzit de ele??? dar părinți?)

Și iaca, 2 săptămâni în care eu trebuia să predau la Istorie DEJA CÂTE 4 teme la fiecare clasă ....dar ce am predat? cam ...niciuna ...am învățat, am exersat, am repetat. Dar realizarea curriculumului cum rămâne?

Nu știu. Am multe întrebări, am mult încă de lucru mai ales că nici capul, nici mintea nu mă duce cum să ajung la cei cam 30% de copii care n-au acasă acces la internet sau la cei vreo 10% care nici măcar telfix n-au! Sau la cei care au acces doar la telefon mobil al mamei/tatălui și care trebuie să mai ajungă încă la 1-2 frați care tot au lecții la distanță (ș-apoi - ce fel de lecții poți face pe un ecran atât de mic?) Sau cum să învăț unii colegi să nu se teamă de platformele educaționale sau cum să NU ÎNNEBUNESC COPII care primesc prin telefon (mai des pe cel fix că e mai ieftin și e de buzunarul unui profesor) doar sarcini (citește tema cutare, realizează sarcinile cutare, fă proiectul cutare etc....)”, a scris profesoara pe o rețea de socializare.

stiri.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • alexandrarum
      De alexandrarum
      „The Child Mind Institute” a venit cu o serie de recomandări pentru părinți care ar trebui să inițieze o discuție cu cei mici la subiectul Coronavirus. Vezi câteva mai jos.
      Nu-ți fie frică să discuți cu copii despre COVID – 19
      Privește acest dialog ca o oportunitate prin care vei transmite un mesaj copilului tău, în această discuție este foarte important să-ți potrivești tonalitatea emoțională, și, pe tot parcursul discuției să ții cont de ea. Janine Domingues, unul dintre pshihologii pentru copii de la „The Child Mind Institute” spune că părintele este cel ce ține cont de noutăți, se informează, iar apoi trebuie să-i filtreze aceste noutăți celui mic. Scopul tău, în calitate de părinte sau pur și simplu în calitate de adult este să ajuți copilul să se simtă informat și să-i oferi informații bazate pe fapte, ceea ce este mult mai sigur decât ce aud cei mici de la prietenii lor sau din știrile televizate.
      Fii sincer și clar
      Nu oferi prea multe informații, deoarece acest lucru poate fi copleșitor pentru cel mic. În schimb, încercă să răspunzi la întrebările copilului. Fă tot ce-ți stă în puteri ca să răspunzi cinstit si clar. E în regulă dacă nu poți să răspunzi la toate întrebările celui mic, totuși încearcă să fii disponibil pentru cel mic, acest lucru este cel ce contează cel mai mult.
      Fă-l să-ți povestească
      Invită-ți copilul să-ți povestească despre tot ce știe sau a auzit despre Coronavirus, și află-i părerea lui, află-i trările pe care le simte în legătură cu acest subiect. Oferă-i oportunitatea să-ți pună întrebări. Scopul tău este să descurajezi procesul de formarea a fanteziilor înfricoșătoare în mintea celui mic.

      Alege momentul potrivit
      Dacă te simți foarte emoționat sau panicat, să știi că nu este cazul să inițiezi o discuție cu copilul. Treci peste aceste momente intense, limpezește-ți gândirea, analizează-ți felul în care acționezi, iar apoi după ce ești sigur că poți fi obiectiv și calm în discuția cu cel mic, poți trece la treabă.
      „Când te simți anxios sau panicat, nu este momentul oportun să vorbești cu copiii despre ce se întâmplă cu Coronavirusul”, spune Dr. Domingues.
      Fii liniștitor
      Copiii sunt foarte egocentrici, așa că doar auzul despre Coronavirus de la știri poate fi suficient pentru a-i face să se îngrijoreze serios că vor prinde și ei acest virus. Este bine să-i vorbești copilului despre faptul că este un virus mai rar întâlnit (gripa este mult mai frecventă) și că, copiii par să aibă simptome mai ușoare.
      Concentrează-te pe acțiunile de siguranță
      O modalitate importantă de a-i asigura pe copii este să subliniezi despre măsurile de siguranță pe care le iei. Jamie Howard, un psiholog pentru copii la „Child Mind Institute”, a declarat că, „copiii se simt mai puțin stresați atunci când știu ce să facă pentru a se afla în siguranță”. Vorbește-le despre importanța spălatului pe mâini, spune-le despre regula celor 30 de secunde.
      Păstrează rutina
      „Nouă nu ne prea place incertitudinea, așa că păstrarea unei rutine cu care deja suntem obișnuiți va fi un lucru care va juca în favoarea noastră, la momentul de față”, spune Dr. Domingues. În mod special, păstrarea rutinei este importantă în cazul în care grădnițele sau școlile își sistează activitatea pe o anumită perioadă. Încearcă să-i structurezi ziua copilului tău, ținând cont de mesele principale ale zilei, păstreaz-i orele de somn sau odihnă, și nu uita că acestea sunt esențiale pentru fericirea și sănătatea copilui.
      Poynter.org
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Rich Humphreys s-a dat cu placa înainte să înceapă să vorbească, transmite Știri.md cu referire la publika.md. 
      Tatăl băiatului poate fi văzut în clipul video postat pe rețelele sociale cum la un moment dat își ajută copilul să își țină echilibrul în timp ce micuțul încearcă să își întindă spatele.
      publika.md
    • julia122997
      De julia122997
      La această concluzie au ajuns psihologii din toată lumea, care spun că o plimbare la munte ori câteva ore petrecute pe plajă, cu picioarele în nisip, îi vor face pe cei mici mai fericiți decât o jucărie.
      În plus, li se va dezvolta acea parte din creier responsabilă cu memoria, exprimarea emoțională și judecata.
      Maria are 9 ani și este în clasa a III-a la o școală din Constanța. Îi place să călătorească și până acum a vizitat o mare parte din România, împreună cu părinții: ”Am fost prin Cluj-Napoca, parcă prin Piatra-Neamț, la Târgu-Mureș. Mi se pare foarte super, pentru că e bogată.”
      Și Robert este pasionat de călătorii și ne spune că ar renunța la jucării pentru o vacanță cu familia. Anul trecut părinții l-au dus la Berlin, iar în ultima vacanță școlară, într-o stațiune din România.
      Robert, elev: ”Din vacanță poți să înveți mai multe chestii și rămâi și cu o amintire, dar că primești o jucărie poate o uiți și te plictisești de ea și nu te mai joc cu ea”.
      Andrei, tatăl lui Robert: “Apreciază mai mult aceste ieșiri decât jucăriile, că a văzut că prin aceste ieșiri are multe lucruri de învățat și de descoperit și cred că îl și vor ajuta în viitor.”
      Cercetătorii americani de la Universitatea de Stat din Washington au urmărit în ultimii 30 de ani comportamentul a 9000 de familii și au ajuns la concluzia că un copil este mai fericit când merge în vacanță decât atunci când primește un cadou.
      În plus, ieșirile în natură și descoperirea unor locuri noi le dezvoltă celor mici lobul frontal - acea parte creierului responsabilă de exprimarea emoțională, memorie, limbaj și judecată.
      La aceeași concluzie au ajuns și psihologii români care au în lucru o cercetare despre dorințele copiilor.
      Elena Stambuli, psiholog școlar: ″În primii 5 ani de viață dezvoltarea creierului la copii este intensă și atunci ar fi de preferat ca părinții să înlocuiască jucăriile sofisticate pe care le oferă copiilor cu vacanțe, pentru că în vacanțe activitatea fizică crește, crește și fluxul sangvin ceea ce permite oxigenarea creierului, asta duce către o concentrare mai bună.”
      Pe părinții români, rezultatele acestor cercetări îi pun pe gânduri și tot mai mulți încearcă să înlocuiască jucăriile oferite drept cadou cu excursii. Hotelierii au intuit trendul și au investit în facilități pentru cei mici.
      Camelia Ciurea, manager companie de turism: ”În ultimul timp, foarte multe hoteluri cu all inclusive 3-4 stele au facilitate pentru copii începând de la baby-sitting, de la școala de vară, școală de teatru, ateliere de creație.”
      Psihologii spun că părinții ar trebui să discute și cu bunicii și să le recomande să nu mai dea banii pe jucării de care copiii se vor plictisi, ci să îi ajute să strângă bani ca să plece în tabere și excursii.
      stirileprotv.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      În cadrul insituției au fost depistați 15 copii. Mai mult, angajații insituției nu au interprins nicio măsură pentru combaterea virusului COVID-19, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.
      „O situație ieșită din comun pe teritoriul municipiului Chișinău. Pe strada Doina din capitală activa o instituție de educație timpurie, organizată de către un ONG în cadrul căreia se aflau 15 copii. Este de menționat faptul că instituția în cauză nu dispunea de niciun act permisiv privind desfășurarea activității, fiind organizată cu încălcări flagrante ale Legislației sanitare și lipsa pe deplin a respectării normelor privind prevenirea infecției cu COVID-19. A fost luată hotărârea de a fi suspendată activitatea instituției”, a precizat directorul interimar al ANSP, Vasile Guștuc, în cadrul conferinței de presă organizată de Ministerul Sănătății.
      Începând de mâine instituția își va sista activitatea.
      jurnal.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Estimările arată că părinții plătesc cei mai mulți bani pentru lecțiile individuale, în școală sau în afara ei, 332,6 milioane de lei, şi pentru cărți și caiete suplimentare, circa 232,8 milioane lei, transmite Știri.md. 
      Celelalte cheltuieli sunt pentru cadourile oferite cadrelor didactice, pentru manifestațiile școlare, pentru cercurile și secțiile sportive. Cele mai mici cheltuieli sunt pentru examene și note mai bune. Sunt cifrele studiului sociologic „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli”, realizat de Institutul de Politici Publice.
      În cadrul unei conferinţe de presă la IPN, Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului de Politici Publice, a precizat că proiectul este parte a unui ciclu realizat pe parcursul mai multor ani cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Proiectul vine să satisfacă interesele şi necesităţile şcolilor şi comunităţilor de copii şi de părinţi. De asemenea, să identifice nevoile copiilor, părinţilor şi profesorilor din şcolile respective.
      Anatol Gremalschi, director de programe la Institutul de Politici Publice, a menţionat că intrarea în vigoare, în 2015, a Codului de etică al cadrului didactic a dus la o reducere semnificativă a implicării angajaților școlii în procesul de colectare a plăților informale. Aceste activități au fost preluate de cele mai diverse „fonduri”, cum sunt cele ale asociațiilor părintești, ale școlilor și ale claselor.
      Directorul Centrului de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-Research”, Vasile Cantraji, a subliniat că situaţia pandemică care a dus la schimbarea metodei de colectare a datelor poate implica diferenţe statistice semnificative, în comparaţie cu sondajele precedente. ,,Am fost nevoiţi să transformăm acest risc în condiţiile pandemiei. Vă amintesc că datele au fost colectate la sfârşitul lunii mai, perioada în care, chiar dacă fusese deja anulată starea de urgenţă pe ţară şi nu existau motive formale să mergem în teren să colectăm datele, din motive legate de securitatea respondenţilor şi a intervievatorilor, am decis să schimbăm metoda şi să colectăm datele de această dată la telefon”, a spus Vasile Cantraji.
      Conform datelor oferite de sondaj, cheltuielile anuale medii ale unei familii ce are copii de vârsta școlară au constituit circa 5.907 de lei pe lună. Din acestea, 968 de lei au fost destinați educației. Cheltuielile în cauză includ atât plățile formale (îmbrăcăminte, uniformă, costum sportiv, manuale, rechizite școlare etc.), cât și plățile informale (diverse „fonduri”, cadouri pentru cadrele didactice, note mai bune, reparații, fundații, asociații, comitete din cadrul școlilor etc.). În raport cu cei 13.247 de lei alocați anual de către stat pentru fiecare elev, cheltuielile pentru educație suportate de părinți constituie 87,7%. Altfel zis, la fiecare leu alocat de stat, părinții mai contribuie cu aproape 90 de bani.
      Ponderea părinților care declară că plățile din școli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară este de circa 35%. Totodată, circa 37% dintre respondenți afirmă că aceste plăți reprezintă o sumă acceptabilă pentru ei.
      În opinia autorilor sondajului, diminuarea semnificativă a fenomenului plăților informale în școli ar trebui făcută prin revitalizarea inspecțiilor școlare, evaluări obiective, examene de admitere în universități etc., dar și prin promovarea afirmării eticii și integrității academice în cadrul organizațiilor de părinți.
      Sondajul a fost efectuat în vara anului 2020, pe un eșantion de 1.100 de respondenți. Studiul integral poate fi accesat pe pagina www.ipp.md.
  •