La Institutul Oncologic medicii în loc să înlăture o tumoare au excizat țesut sănătos


    O femeie și fiica acesteia au avut curajul să ceară dreptate în instanță, după ce fiica minoră a suportat o intervenție la Institutul Oncologic, pentru a-i fi înlăturată o tumoare la picior. Medicii însă au greșit locul tumorii și au operat pe țesut sănătos, dar n-au vrut să-și recunoască greșeala. N-au vrut să recunoască existența malpraxisului nici Ministerul Sănătății și nici Institutul Oncologic.

3354793eea95bf9a029b2de52e5b9dfa.jpg.1200x818.jpg

După o luptă de aproape 10 ani, cu expertize făcute în străinătate și ședințe de judecată interminabile, familiei i s-a făcut dreptate. 

Cazul a avut loc pe 27 decembrie 2010. Pacienta, o minoră de 14 ani, a fost internată la Institutul Oncologic pe 20 ianuarie. După numeroase investigații, medicii oncologi au stabilit că are o tumoare osoasă care trebuie înlăturată. Intervenția a avut loc peste 7 zile. Pacienta a fost externată, iar medicii au confirmat că operația a avut loc cu succes. Totuși, copila a început să se simtă tot mai rău, iar după o perioadă n-a mai putut merge. Peste șase luni, mama și-a luat copila în Federația Rusă, unde s-a adresat după ajutor, pe cont propriu. Primul șoc a venit de la medicii de acolo: medicii oncologi de la Chișinău nu au înlăturat tumoarea, locul operației a avut loc lângă tumoare, la o distanță de 7,5 milimetri. Pacienta a fost operată în Rusia pe 11 iulie 2011, intervenția a fost reușită, iar tumoarea- înlăturată. După recuperarea copilei, în septembrie 2011 mama pacientei a solicitat Ministerului Sănătății să ia măsuri. Calvarul a început de acolo. 

Rezuful de a recunoaște malpraxisul și blamarea familiei pacientei

Conform informațiilor prezentate în instanță, Ministerul Sănătății a refuzat să organizeze o comisie care să analizeze cazul de malpraxis produs la Institutul Oncologic. Atunci, motivul era că pentru a forma o comisie care să se expună ar fi fost nevoie de rezultatul morfologic al țesutului care a fost înlăturat în timpul operației, ceea ce, la modul practic, nu mai era posibil. Familia pacientei minore a explicat că nu se pune la îndoială corectitudinea diagnosticului, ci corectitudinea intervenției. Deși nu a obținut nicio reacție de la Ministerul Sănătății, familia nu s-a descurajat și a solicitat două expertize medico-legale: una în Republica Moldova și una în Federația Rusă, intentând un proces civil împotriva Institutului Oncologic, dar și împotriva celor doi medici care au realizat intervenția medicală. 

Două expertize medico-legale: două abordări diferite

Specialiștii de la Centrul de Medicină Legală de la Chișinău au analizat dosarul și au concluzionat: da, operația nu a avut loc în locul unde trebuie, dar intervenția „a fost necesară și întemeiată”. Citat: „fragmentul xxx nu a fost înlăturat integral din cauza inexactității intervenției chirurgicale (intervenția având loc un pic mai sus de zona de localizare). Cu toate acestea, devierile menționate nu pot fi calificate ca erori medicale sau ca un rezultat al unei intervenții chirurgicale greșite, de vreme ce medicii operează fără a putea vizualiza direct locul. În concluzie, experții au precizat că efectuarea repetată a intervenției chirurgicale a fost necesară și întemeiată”. 

Conform concluziilor experților din cadrul Centrului de Expertiză MedicoLegală al Ministerului Sănătății al Federației Ruse „rezecția marginală în regiunea 1/3 a osului femural drept a fost efectuată mai sus decât localizarea, de facto, a tumorii. Deși intervenția chirurgicală din 27 decembrie 2010 a fost efectuată corect din punct de vedere tehnic, totuși, din cauza faptului că tumoarea nu a fost lichidată integral, operația se consideră ineficientă”. Așadar, bazându-se pe această expertiză medico-legală mama fetei operate a cerut în instanță să li se acorde despăgubiri materiale în sumă de 100.000 de lei și despăgubiri morale, în sumă de 50.000 de lei. După ce pacienta a atins majoratul, familia și-a concretizat solicitarea în ceea ce privește despăgubirile morale, solicitând 200.000 de lei. 

În judecată, familia avea să se confrunte cu rezistența sistemului și refuzul sistemului medical de-ași accepta limitele. Prima instanță care s-a pronunțat a fost judecătoria Comrat. Completul de judecători care a analizat cazul a considerat că familia merită despăgubiri morale în sumă de 50.000 de lei și atât. Curtea de Apel Cahul a respins apelurile ambelor părți și a lăsat în vigoare hotărârea primei instanțe. Argumentele judecătorilor au fost incredibile: în primul rând instanța a considerat că operația pe care a suportat-o minora în Rusia nu a fost o consecință a înrăutățirii sănătății ei după operația de la Institutul Oncologic, ci pur și simplu a fost o intervenție de tratament necesară din cauza tumorii pe care oricum o avea, deci nu are dreptul legal să solicite vreun prejudiciu în baza prevederilor Legii ocrotirii sănătății. Mai mult, instanța a concluziat că mama pacientei s-a dus în Rusia pe cont propriu să-și trateze fiica, motiv pentru care ar trebui să suporte și consecințele materiale. Judecătorii au argumentat că familia trebuia să se întoarcă din nou la Institutul Oncologic pentru o intervenție repetată și astfel n-ar fi trebuit să suporte atât de multe cheltuieli. De asemenea, potrivit judecătorilor, mama pacientei nu a adus probe „pertinente” precum că fiica acesteia chiar a suportat o daună morală care să fie egală cu suma de 200.000 de lei, iar 50.000 de lei ar fi perfect echitabilă. Familia nu a cedat și a depus recurs, la fel a procedat și Institutul Oncologic, care a insistat că familia pacientei nu are dreptul să încaseze niciun bănuț. 

Recursul a fost examinat de Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. În primul rând, Colegiul lărgit a analizat argumentele părților prin intermediul obligațiilor impuse de art. 8 din C.E.D.O (a se vedea Trocellier vs Franța (dec.), 5 octombrie 2006; S.B. vs România, 23 septembrie 2014, parag. 65). 

„De fapt, în urma unei proceduri medicale efectuate la Î.M.S.P. ,,Institutul Oncologic”, într-un spital public, integritatea fizică a pacientei a fost pusă în pericol, fiind nevoită să apeleze repetat la o intervenție chirurgicală. Prin urmare, a existat o ingerință în dreptul recurentei la respectarea vieţii private. Mai întâi, Înaltele Părți au responsabilitatea de a introduce reglementări care să impună spitalelor publice și private să adopte măsuri adecvate pentru protejarea integrității fizice a pacienților. În al doilea rând, victimele neglijenței medicale trebuie să aibă posibilitatea reală de a accede la proceduri în care ar putea, dacă este cazul, să obțină despăgubiri pentru daune (a se vedea Benderskiy vs Ukraina, 15 noiembrie 2007, parag. 61 – 62; Codarcea vs România, 2 iunie 2009, parag. 102 - 103; Csoma vs România, 15 ianuarie 2013, parag. 41 și 43; și S.B., ibidem, parag. 65 – 66). Cu alte cuvinte statele trebuie să se asigure că există prevederi legale care îi obligă pe medici să le comunice pacienților riscurile oricăror intervenții medicale, iar dacă medicii au omis să facă acest lucru, autoritățile să-și suporte consecințele. Așa cum a fost gestionat acest caz de către instanțele inferioare „s-ar crea impresia că Republica Moldova nu dispune de reglementări legale care să impună spitalelor publice să adopte măsuri pentru a proteja integritatea fizică a pacienților”. 

03e7eed17562e90e065e9a02e0d6fac0.jpg

Astfel, instanța a stabilit că recurenta se încadrează în noțiunea de pacient definită de art. 1 al Legii privind drepturile și responsabilitățile pacientului. Acțiunile medicilor, ca și reprezentanți ai Institutului Oncologic, au fost analizate în baza articolul 1398 alin. (1) coroborat cu art. 1399 din Codul civil al Republicii Moldova care prevăd  „obligația de repare a prejudiciului patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune”. Colegiul lărgit punctează că răspunderea civilă include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţie. 

În ceea ce privește acordarea prejudiciului moral și fizic, Colegiul a precizat că mărimea compensației pentru prejudiciul moral trebuie estimată în baza art. 1423 alin. (1) din Codul civil, iar la evaluarea prejudiciului material părțile au obligația procedurală de a prezenta, în general, înscrisuri care să corespundă criteriului de pertinență, admisibilitate și autenticitate. Astfel, instanțele inferioare erau obligate de lege să analizeze probele prezentate de familia pacientei pentru cheltuielile de transport, cazare și servicii medicale. Instanțele pur și simplu au ignorat aceste probe, deși articolul 130 din Codul de procedură civilă îi obliga pe judecători să examineze aceste documente. Astfel, Colegiul a stabilit că toate cheltuielile dovedite prin chitanțe și recipise reprezintă cheltuieli judiciare și trebuie compensate, potrivit legii. 

Al doilea element al răspunderii medicale se referă la fapta ilicită ce a poate apărea sub forma acțiunii sau inacțiunii. Colegiul a reținut că articolul 5 al Legii nr. 263-XVI  din  27 octombrie 2005 prevede că pacientul are dreptul la: (c) integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate; (d) reducere a suferinței și atenuare a durerii, provocate de o intervenție medicală, prin toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate. De asemenea, rticolul 8 alin. (8) din același text de lege prevede că realizarea drepturilor sociale ale pacientului se asigură prin: (d) aplicarea sistemului de standarde medicale în acordarea serviciilor de sănătate. 

În ceea ce privește, responsabilitățile lucrătorului medical, acestea sunt prevăzute în Legea nr. 264 din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic. Astfel, medicul, reprezentantul prestatorului de serviciu de sănătate, este obligat să respecte cu strictețe drepturile şi interesele legitime ale pacientului; să asigure tratamentul până la însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic și să informeze pacientul direct sau prin intermediul reprezentanților legali ori al rudelor lui apropiate despre starea sănătății acestuia. De asemenea, Colegiul notează că potrivit alin. (2) din articolul precitat, în executarea obligațiilor sale profesionale, medicul nu este în drept să supună pacientul unui risc nejustificat, nici chiar cu acordul acestuia. 

În ce condiții poate fi tras la răspundere un lucrător medical

Colegiul de control judiciar evidențiază faptul că „fapta ilicită” poate îmbracă două forme juridice. În special, prestatorul de serviciu de sănătate poate fi tras la răspundere civilă pentru o „eroare medicală” sau pentru „încălcarea drepturilor individuale”. Eroarea medicală însă este definită de lege ca „o activitate sau inactivitate conștientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătății pacientului din imprudență, neglijență sau lipsă de profesionalism”. Aproape niciodată medicului nu-i poate fi imputată greșeala cu intenție, în sensul că medicul nu a greșit intenționat. În schimb, a doua categorie, prin care se poate manifesta „fapta ilicită”, se referă la responsabilitate medicală, care, în sensul larg, excede limitele noțiunii de eroare medicală, fiind reglementată expres în art. 17 și 18 din Legea privind drepturile și responsabilitățile pacientului. Mai exact, aceasta se referă la încălcarea de către prestatorul de servicii de sănătate a drepturilor ce ţin de respectarea pacientului ca fiinţă umană, a demnităţii şi integrităţii lui, realizate în cadrul utilizării serviciilor de sănătate sau în legătură cu participarea lui benevolă, în calitate de subiect uman, la cercetări biomedicale. O altă interpretare și abordare decât cea prezentată ar conduce la încălcarea obligațiilor procedurale asumate de statul nostru în temeiul art. 8 din C.E.D.O. 

Analizând probele, Colegiul a stabilit că există legătură dintre fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţie. În primul rând, pacienta cu tumoare a fost supusă unei intervenții chirurgicale fără să i se comunice riscurile. La externarea sa, medicii i-au comunicat că intervenția a avut loc cu succes, pacientei i s-au recomandat suplimente din fier, să revină la controale regulate și i s-a interzis să facă efort fizic. Pentru că avea dureri, pacienta a venit la încă două controale. Medicii i-au făcut investigații Roentgen pe care putea fi văzută tumoarea, însă medicii n-au văzut-o. Acțiunile familiei paciente, de a căuta ajutor în Federația Rusă, sunt complet justificate, au mai precizat judecătorii. În continuare, ambele expertize medico-legale- și cea din Republica Moldova și cea din Federația Rusă – au confirmat că operația de la Chișinău a fost efectuată lângă locul tumorii. Chiar dacă au greșit localizarea, medicii aveau timp, pregătirea necesară și mijloace medicale prin care să depisteze eroarea, dar n-au făcut-o. Tumoarea totuși putea fi înlăturată, iar dovadă a acestui fapt este rezultatul intervenției din iulie 2011, în urma căruia tumoarea a fost cu succes înlăturată. 

Printr-o decizie irevocabilă, CSJ a obligat Institutul Oncologic că plătească familiei pacientei 43.000 de lei, drept prejudicii materiale, 100.000 de lei drept prejudiciu morale și peste 34.000 de lei pentru cheltuielile suportate pentru expertizele medico-legale. Instituția va acoperi și cheltuielile de judecată, în valoare de 1.400 de lei. Decizia este irevocabilă. 

sanatateinfo.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Fostul jucător al unui colegiu din California a salvat un copil în vârstă de 3 ani, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.
      Acesta a fost aruncat de mama sa de la balcon, de la etajul al doilea. Mama în vârstă de 30 de ani a murit în incendiul care a avut loc 3 iulie, în Phoenix.
      ”Am făcut totul din instinct. Nu am stat mult pe gânduri”, a povestit acesta pentru KABS-TV. ”Cea mai bună intervenție din cariera lui”, au scris jurnaliștii americani.
      O altă familie și-a aruncat copilul și câinele de la un alt apartament cuprins de incendiu. Copiii au suferit arsuri, dar viața lor nu este pusă în pericol.
       
      stirileprotv.ro
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Decizia a fost aprobată miercuri de Guvern, transmite Știri.md cu referire la publika.md. 
      Totodată, venitul lunar minim garantat se va indexa de două ori pe an. O dată la 1 aprilie și mai apoi în octombrie.
      În primăvară, coeficientul de indexare va constitui rata inflației înregistrată în ultimul semestru al anului precedent, iar în toamnă se va baza pe rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. 
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      „Nu există nicio logică în decizia autorităților. Eu înțeleg cam de ce se întâmplă asta. Întotdeauna atunci când ceva calitativ se închide, înseamnă că nu s-au împărțit la timp. O guvernare sănătoasă la cap nu poate să închidă un parc. Dar dacă administrația nu s-a înțeles cu puterea, încep problemele”, a concluzionat medicul Komarovski în noua sa ediție a programului pe care îl difuzează pe Youtube.
      El a amintit că rolul fiecărei guvernări este să ia decizii pentru binele cetățenilor și i-a chemat pe părinți să lupte pentru drepturile copiilor lor. „Guvernarea lucrează pentru voi, este aleasă de voi. Cereți, obțineți drepturile copiilor voștri."
      El a mai spus că de obicei nu răspunde la întrebări despre situații din țările ex-sovietice, pentru că de fiecare dată apar motive de speculații. “Acum se vor găsi din cei care vor spune că lui Komarovski i-au dat bani. Fiecare cuvânt despre oricare țară ex-sovietică înseamnă o mulțime de acuzații și discuții despre cine dintre politicieni m-a cumpărat. M-ați săturat. Faceți concluziile corecte”, a spus doctorul.
      Amintim că poliția a interzis activitatea OrheiLand în baza unei hotărâri controversate a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Locuitorii Orheiului și vizitatorii parcului s-au opus de două ori inchiderii parcului, dar poliția nu a ținut cont de doleanțele lor. Parcul a fost închis în pofida faptului că sunt respectate cu strictețe toate normele antiepidemiologice.
      tvc.md
       
      Комаровский о закрытии "ОрхейЛэнд": Парк не должны были закрывать
      Написала доктору Комаровскому мать четверых детей Татьяна. Она возмутилась, что на детских площадках в Кишиневе детям играть можно, а в “ОрхейЛэнде”, где “все бесплатно, чисто, есть спасатели, медперсонал и все дезинфицируется” — нельзя.

      “Никакой логики в решении власти нет. Я примерно понимаю, почему все это происходит. Всегда, когда что-то хорошее закрывается, значит, не поделились вовремя. Власть в здравом уме не может закрыть парк, но если администрация не договорилась о чем-то с властью, то тут все это и начинается”, — сделал вывод Комаровский в новом выпуске своей программы на Youtube.
      Он напомнили, что задача любых властей — принимать решения во благо граждан и призвал родителей бороться за права детей.
      “Власть существует для вас, она выбрана вами. Требуйте, отстаивайте права своих детей. "
      Он добавил, что не любит отвечать на вопросы о ситуации в странах бывшего СССР, так как это каждый раз становится поводом для спекуляций.
      “Теперь обязательно скажут, что Комаровскому кто-то дал денег. Каждое слово про любую страну бывшего Советского Союза, это куча ботов, обвинений и разговоров о том, кто меня купил из политиков. Вы достали уже. Делайте правильные выводы”, — сказал доктор.
      Напомним, полиция запретила работу “ОрхейЛэнда” на основании противоречивого постановления Чрезвычайной комиссии по общественному здоровью. Жители Оргеева и посетители парка дважды выступали против его закрытия, но полиция к ним не прислушалась. Парк закрыли несмотря на то, что там строго соблюдались противоэпидемические нормы. 
      tvc.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      "Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, ţară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre: datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani. Situaţia este cu atât mai critică, cu cât mai puţin de două procente dintre acestea spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii România", se arată într-un comunicat al asociaţiei transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro. 
      Analiza privind condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice şi lansată marţi, în cadrul unei dezbateri organizate de Salvaţi Copiii România şi Administraţia Prezidenţială, relevă câteva aspecte cronice şi cu repercusiuni sociale: 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
      Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub două procente dintre acestea sunt căsătorite legal. Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.
      La nivelul întregului eşantion, doar 1/3 dintre respondenţi afirmă că au grup sanitar în locuinţă, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.
      Vârsta tatălui la naşterea copilului, în cazul mamelor minore, este în medie cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% dintre cazuri.
      Metoda de culegere a datelor a fost faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor. Grupurile ţintă au fost reprezentate de beneficiari ai programelor Salvaţi Copiii. Mărimea eşantionului a fost de 1.122 de persoane, dintre care 136 de mame sau persoane gravide cu vârsta sub 18 ani. Perioada de culegere a datelor a fost noiembrie 2019 - ianuarie 2020.
      "Prevenirea maternităţii timpurii şi a consecinţelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educaţie pentru Sănătate, cât şi îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale. Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile şi fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de ţara noastră, pentru îmbunătăţirea vieţii copilelor condamnate la o maturizare bruscă şi schimbarea destinului nou-născuţilor", a declarat dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică.
      Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenţi sociali, mediatori sanitari), lucrează pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a mamelor şi copiilor cu vârsta sub cinci ani, din 59 de comunităţi rurale dezavantajate din ţară.
      Prin dezvoltarea unui model integrat de intervenţie comunitară, un număr de 46.595 de gravide, mame tinere şi copii au beneficiat de susţinerea Salvaţi Copiii. Anual, organizaţia oferă sprijin pentru 7.500 de beneficiari din 42 de comunităţi defavorizate, dintre care 2.500 de copii cu vârste de până în 5 ani, 2.000 de mame tinere (133 sub 18 ani), 500 de gravide (90 sub 18 ani) şi 2.500 de adolescenţi şi părinţi.
      Potrivit datelor semi-definitive publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru anul 2019, aproape 10% (9,44%) din totalul naşterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de naşteri la minore sub 15 ani şi de 16.831 de naşteri la adolescentele cu vârste între 15 şi 19 ani.
      Prin comparaţie, state ca Danemarca, Slovenia şi Luxemburg înregistrează sub 50 de naşteri anual la mame sub 18 ani. Există şi trei ţări europene - Finlanda, Danemarca şi Olanda - în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.
      Dincolo de vulnerabilităţile sociale, problema mamelor minore are consecinţe pe termen lung atât asupra mamei, cât şi asupra copilului, de la cele medicale - prematuritatea şi problemele asociate - până la cele psiho-sociale, menţionează Salvaţi Copiii.
      În România, rata mortalităţii infantile a fost de 6,2 la mia de născuţi vii în 2019 (date temporare INS), aproape dublă faţă de media Uniunii Europene (3,5 la mie).
      Potrivit datelor provizorii INS pentru 2019, cele mai mari rate ale mortalităţii infantile (la mia de copii născuţi vii) s-au înregistrat în judeţele: Tulcea - 15,6 la mie, Mehedinţi - 11,7 la mie, Constanţa - 9,5 la mie, Vrancea - 9,3 la mie, Mureş - 9 la mie.
      O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi prin dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante, precizează organizaţia.
      În nouă ani de campanie, Salvaţi Copiii a dotat 96 de maternităţi din 41 de judeţe ale ţării cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.
      digi24.ro
    • alexandrarum
      De alexandrarum
      În cadrul unui proiect internaţional, ei au reciclat într-un mod inedit obiecte de birotică şi le-au dăruit copiilor cu nevoi speciale de la Grădiniţa "Regina Maria" din raionul Ialoveni. 
      Aceasta este prima grădiniţă din Republica Moldova care a încurajat educaţia incluzivă.
      Elevii au donat 20 de suporturi pentru cărţi şi creioane, realizate din obiecte reciclabile: carton, ziare vechi şi borcănaşe din aluminiu.
      Activitatea lor este parte a unui proiect internaţional, în care participă 11 ţări.
      În semn de mulţumire, copiii de la Grădiniţa "Regina Maria" au întâmpinat elevii cu un spectacol muzical.
      Gimnaziul cu profil teatral "Ion Luca Caragiale" este parte a proiectului e-twining din luna noiembrie 2019. 
      Proiectul îşi propune să consolideze şi să dezvolte reţelele şcolare printr-o schemă de înfrăţire între şcoli, care ar permite tuturor instituţiilor de învăţământ pre-universitar europene să creeze parteneriate pedagogice.
      tvrmoldova.md
  •