Japonezii oferă zeci de mii de dolari pentru renovarea a cinci școli și grădinițe moldovenești


    Guvernul Japoniei va finanța, cu zeci mii de dolari, lucrări la cinci instituții de învățământ din Moldova. Este vorba despre lucrări de izolare termică și de repararea blocurilor sanitare. 

Japonezii-ofera-zeci-de-mii-de-dolari-pentru-renovarea-a-cinci-scoli-si-gradinite-moldovenesti-Care-sunt-acestea-62827-1571383125.jpg

Este vorba despre Liceul Teoretic „Ion Creangă” din s. Hârbovăț, r-nul Anenii Noi; Grădinița nr. 14 din or. Cahul; Grădinița din s.Tuzara, r-nul Călărași; Grădinița nr. 5 din or. Comrat și Școala Profesională din or. Orhei.

Astfel, Liceul Teoretic „Ion Creangă” din s. Hârbovăț, r-nul Anenii Noi va beneficia de un grant în valoare de 89,492 USD pentru instalarea sistemului de tratare a apelor și repararea blocurilor sanitare.

Cel de-al doilea grant, în sumă de 86,965 USD, va merge către Grădinița nr. 14 din or. Cahul și va contribui la izolarea termică a pereților exteriori, repararea sistemului de ventilare și achiziționarea echipamentului pentru bucătărie. Grădinița din s.Tuzara, r-nul Călărași a obținut un grant în valoare de 67,437 USD. Proiectul prevede repararea acoperișului, izolarea termică a pereților exteriori și schimbarea ferestrelor instituției.

Al patrulea proiect  este destinat Grădiniței nr. 5 din or. Comrat. Valoarea investițiilor pentru izolarea termică a pereților exteriori  va fi de 89,926 USD. Școala Profesională din or. Orhei, cu grantul în valoare de 90.909 USD, va reuși izolarea termică a pereților exteriori, schimbarea ușilor și ferestrelor.

Programul „Kusanone” este un program de finanţare a proiectelor de grant-uri mici în valoare de circa 50 000 - 100 000 USD, fiecare – asistenţă nerambursabilă oferită de către Guvernul Japoniei. Programul „Kusanone” a fost lansat în țara noastră în anul 2008. Pe parcursul a 11 ani de colaborare, sistemul educațional din Republica Moldova a beneficiat de 21 proiecte de acest gen în valoare de cca 1. 626.647 USD.  

agora.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

pacat ca nu avem nici un partid pro - japonez, 

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri


Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Simțindu-se vinovați, profesorii tind să le ofere celorlalți, considerați mai slabi, însărcinări mai ușoare, care, odată realizate, sunt lăudate în mod exagerat. Dacă sentimentul de vină al profesorilor se vindecă, pe de altă parte, neîncrederea în cei considerați slabi nu descrește, dimpotrivă se înrădăcinează, astfel ei ajung să creadă că inteligența e un lucru pe care unii îl au, iar alții nu. Despre acest aspect al testului PISA 2018 s-a vorbit mai puțin. În schimb, puținii care au comentat performanțele elevilor din Moldova au ținut să scoată în evidență faptul că „elevii noștri sunt analfabeți” și că „rezultatele sunt alarmante”. De fapt, testul nu are scopul să împartă elevii în categorii, iar lecțiile pe care ar trebui să le luăm din urma acestor rezultate sunt altele.
      Moldova și analfabetismul
      PISA reprezintă un program internațional de evaluare, lansat în anul 1997 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.
      La capitolul alfabetizare, PISA testează mai mult decât simpla abilitate tehnică de a citi și a scrie. Această abilitate este măsurată într-un mod continuu, motiv pentru care nu este corect să o analizăm din perspectiva că cineva are sau nu această abilitate. O persoană poate avea un set de competențe de citire, dar nu există o linie de diviziune clară pentru a spune cine este complet analfabet și cine nu e. Procesul de alfabetizare are loc toată viața și nu se deprinde doar la școală, dar și în contexte de familie, prieteni, se explică în raportul PISA. Testul PISA testează gradul de alfabetizare a tinerilor de 15 ani pe subiecte relaționate cu viața de zi cu zi și înțelegerea conceptelor, dar nu pe cunoașterea academică perfectă a subiectelor predate la școală.
      În cadrul testului, la secțiunea citit, elevii trebuie să citească texte și să răspundă la întrebări, iar, în cele mai multe cazuri, elevii trebuie să-și construiască propriile răspunsuri. În cazul matematicii, testul vine să testeze abilitatea elevilor de a înțelege în ce situații din viață pot folosi concepte matematice, iar la științe, elevii sunt testați dacă înțeleg concepte științifice și dacă ar ști cum să le aplice în cazuri reale.
      Ce cuprinde testul
      Ești în vizită la niște rude care cresc găini. Mătușa îți vorbește despre un forum de fermieri care i-a fost de ajutor când una dintre găinile sale a fost rănită. În continuare, ai acces la conversațiile de pe forum și pe parcursul citirii ai de răspuns la câteva întrebări – asta a fost unul dintre scenariile secțiunii de citire a testului din 2018. În cadrul unui alt scenariu, elevul se pregătește să asiste la o prelegere despre munca de teren a unui profesor de pe insula Rapa Nui. Prin urmare, elevul trebuie să citească o postare de blog despre insulă scrisă de profesor, o recenzie de carte și un articol științific. Elevul este rugat să răspundă la întrebări după fiecare etapă. Într-un alt scenariu, elevul ia parte la un curs online de design web, unde participanții își revizuie site-urile reciproc. Elevul este rugat să facă o recenzie a unui site realizat de către unul dintre colegi și să răspundă la niște întrebări legate de opinia sa față de conținutul publicat pe site. 

      În 2018, nivelurile rezultatelor variază de la 1 la 6. Cele mai înalte rezultate obținute se includ în categoria 4. Moldova se află în categoria 2. În raportul OECD se specifică că țara noastră are îmbunătățiri semnificative față de anii precedenți, alături de țări ca Albania, Peru și Qatar. Pisa 2018 a concluzionat că rezultatele vorbesc despre o dependență din ce în ce mai mică între nivelul economic al țării și rezultatele obținute, cu toate că adolescenții care provin din familii social-vulnerabile încă tind să fie printre cei care au performanțe mai slabe. 



      De ce norvegienii se întorc la învățarea prin joacă
      Hild a fost profesoară timp de 40 ani, fiind și martora mai multor schimbări care s-au produs în sistemul de educație norvegian. Și-a început cariera predând copiilor cu dizabilități într-o grădiniță dedicată acestora și s-a împotrivit deciziei luate de autorități atunci când școlile speciale au fost lichidate, iar toți copiii au fost deja nevoiți să meargă să studieze în aceleași școli, după principiul care a obsedat autoritățile, crede Hild, și anume de „a oferi șanse egale tuturor”. „Dimpotrivă, acești copii nu aveau cum să aibă șanse egale, fără a primi mai multă atenție în educația lor.”
      Ulterior, după ce și-a continuat studiile în Trondheim, un oraș norvegian, a început să predea claselor primare. În Norvegia treapta primară durează șapte ani și începe la șase ani. Hild povestește că în anii ’90 copiii norvegieni învățau mai mult prin joacă, ceea ce le stimula creierul într-un mod eficient. „Este foarte important să-ți folosești toate simțurile în procesul de învățare. Dacă doar stai pe scaun antrenându-ți ochii și un singur deget, creierul nu se dezvoltă în același ritm.” Noul mileniu i-a făcut pe norvegieni mai serioși și, astfel, în școli s-a renunțat în mare parte la jocuri și s-a trecut la învățarea „pe scaun” – o altă greșeală, crede Hild. Asta pare să fi fost nu doar opinia sa, astfel, în prezent, sistemul norvegian reintroduce treptat sistemul de învățare prin joacă, așa încât copiii să petreacă mai mult timp afară, antrenându-și toate simțurile.

      Cursuri suplimentare de citit și scris
      Potrivit mediei PISA din ultimii ani, Norvegia are o performanță medie la matematică, peste medie la citit și puțin sub medie la științe. Rezultatele obținute în 2003 și faptul că acestea îi clasau pe norvegieni mai jos decât pe finlandezi au motivat autoritățile din domeniul educației să reconsidere modul în care îi învață pe copii să citească.
      La școala din Melhus, un orășel situat lângă Trondheim, Hild a fost parte a acestei schimbări. Împreună cu mai mulți profesori au format grupe de elevi, cu vârste între șapte și nouă ani, pentru care au organizat cursuri suplimentare de citit și scris.
      „A fost foarte important ca elevii să învețe fiecare literă, fiecare cuvânt, să înțeleagă fiecare mesaj. Mai mult decât învățarea tehnică, aveam conversații pe subiectele citite, le adresam întrebări, iar ei trebuiau să găsească răspunsul în text ca să-l înțeleagă. În aceste clase, încercam să găsim texte mai ușoare, pentru că în cadrul orelor normale, textele tind să fie prea grele. Alegeam texte diferite, din diverse genuri, chiar și știri. Elevii trebuiau să citească suplimentar și acasă. Am simțit îmbunătățiri în acești ani, dar este oricum un proces de lungă durată, continuu aș zice. Ce am înțeles din acest exercițiu e că este foarte important să acorzi atenție individuală copiilor. Unii copii pot avea frustrări pentru că nu pot citi destul de bine sau scrie, iar din acest motiv pot apărea probleme psihologice, ulterior copiii devenind agresivi în clasă.” 
      Pe lângă aceste cursuri, copiii norvegieni învață la școală și alte subiecte care au scopul de a-i pregăti de viață, subiecte care la noi sunt cu caracter opțional. La fel, în grupuri mai mici, copiii au lecții despre cum să gătească și să mănânce sănătos, învață despre corpul lor și modificările prin care acesta trece în perioada de pubertate.
      Ce mai este important să reținem din rezultatele din 2018
      În privința alfabetizării digitale, PISA a observat o creștere semnificativă a utilizării internetului de către participanți. Cu toate acestea, digitalizarea prezintă noi provocări pentru capacitatea de citire, întrucât copiii întâlnesc diverse tipuri de texte online: de la cele scurte de tip SMS la prezentări complexe în tabele sau cercetări. Cu cât mai mult acces la informație au elevii, cu atât e mai important să aibă un nivel de alfabetizare în creștere, în contextul știrilor false și așa-numitelor echo chambers.
      Concluziile testului din 2018 mai spun că atitudinea profesorilor este un alt aspect important care influențează performanța elevilor. Spre exemplu, profesorii tind să sprijine mai mult elevii care au abilități mai bune din start, în timp ce celor mai slabi, din sentimentul de vină, le pot atribui laude exagerate pentru sarcini ușoare. Asta este important pentru că, dintre toate judecățile pe care oamenii le aveau față de ei înșiși, cea mai de impact este cea despre cât de capabili ne credem pentru a face un anumit lucru, iar motivația de a face ceva ține tot de cât de încrezători suntem că putem livra rezultatele așteptate. În o treime din țările participante, unul din doi elevi a spus că inteligența este ceva ce ei nu prea pot schimba. Fie o ai, fie nu o ai. PISA propune și soluții pentru această problemă – de a-i face pe elevi să înțeleagă capacitatea creierului de a învăța prin citire, discuții în clasă și alte activități. Părinții și profesorii ar trebui să participe la crearea unui astfel de mediu, spun experții.
      În privința orientării în carieră, deși este destul de obișnuit pentru tinerii de 15 ani să nu știe ce carieră să urmeze, noile realități cer sistemelor educaționale să facă trimitere elevilor la oameni-modele, dar și să sporească atât încrederea cât și abilitățile de a-și crea de sine stătător un loc de muncă, mai spune studiul din 2018.
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Fa o fapta buna astazi! Alătura-te miilor de oameni care au ales sa nu stea indiferenti. In curând putem spune ca impreuna am făcut un miracol! 
      Scrisoarea mamei, Irina Grabazei a sensibilizat o lume intreaga:
      "Este cea mai indurerata scrisoare pe care o mama o poate scrie vreodata, dar aici sunt, impartasind povestea bebelusului meu Robert.
      Mi-am purtat baietelul in pantec timp de 9 luni, asteptand sa vina pe lume si sa isi cunoasca surioara mai mare. Robert s-a nascut pe 1 octombrie la Chisinau. Cand l-am tinut pentru prima data in brate am stiut cum este sa te simti implinit. Dupa 4 ani de la nasterea fetitei noastre Emilia, Dumnezeu ne-a binecuvantat cu un baietel. L-am adus acasa pe Robert, iar fericirea noastra era nemarginita. 
      La o luna de la nastere, la un control la doctor, ni s-a spus ca ar trebui sa dam o analiza genetica pentru ceva numit “amiotrofie spinala”. Am stiut ca cea mai mare temere pe care un parinte poate sa o aiba vreodata se poate adeveri. Chiar daca nu a vrut sa ne dea detalii ca sa nu ne sperie, la un search pe Google, am gasit: “Boala genetica numarul 1 care omoara cei mai multi bebelusi pana la 2 ani”. 
      Continuam sa citesc si simteam pana in maduva oaselor ca asta e boala care imi fura copilul, am refuzat sa cred, dar stiam ca e adevarat. Am facut 3 teste genetice in diferite laboratoare pentru a ne convinge. Pana sa primim rezultatul, aveam speranta ca poate este altceva, orice alta veste ar fi fost mai usor de tratat decat acest diagnostic crunt.
      Cand am primit primul rezultat, am facut cunostinta cu durerea nemarginita. Singurul lucru pe care il simteam era Nedreptate… si nu, nu nedreptate pentru noi, ci pentru el! Toti pasii pe care noi ii primim cu o normalitate debordanta, pentru ei inseamna lupta. Robert trebuie sa lupte ca sa respire, ca sa manance, ca sa miste fiecare parte a corpului. Am simtit nedreptate si ingrijorare pentru viitorul lui, mai ales intr-o societate care nu face loc si persoanelor cu nevoi speciale. Acum 5 ani, nicaieri in lume nu exista tratament pentru aceasta boala. Copiii erau tintuiti la pat, ei respirau si mancau datorita aparatelor. Acum exista o speranta pentru Robert. 
      Pare strigator la Cer sa te gandesti ca viata ar putea avea un pret, dar da, unica lui sansa este acest vaccin poate opri boala copilului nostru si costa 2.100.000 $. Nu ne-am gandit vreodata ca va fi nevoie sa apelam la ajutor, dar aceasta greutate este mai mare decat ne-am fi putut imagina.
      2 milioane de euro este o suma enorma, nu stim daca exista vreo sansa ca sa se stranga acesti bani, dar stim ca puterea oamenilor este mare, iar noi nu vrem sa renuntam sa credem. Nu stiu de ce viata ne da astfel de incercari, dar ma uit in ochii lui Robert si stiu ca a venit sa faca minuni. Aceasta suma sperie, dar optimismul meu de mama vrea sa creada ca daca 2 milioane de oameni ar da cate 1 euro, Robert ar putea avea o sansa la viata. 
      Nici un copil nu merita sa sufere, toti copiii merita sa traiasca si sa faca din lumea asta un loc mai bun!"
      Aproape 1 milion de $ deja a fost strans, depinde de fiecare dintre noi daca Robert va vedea luminita de la capatul tunelului. 
      caritate.md
    • julia122997
      De julia122997
      Robert are şase ani şi spune că îi place să studieze acasă. Părinţii lui Robert au ales metoda homeschooling pentru copilul lor. Vitalie şi Oxana au primit programa şcolară online şi spun că, în mai puţin de jumătate de an, copilul lor a studiat întreg materialul didactic pentru clasa întâi.
      Părinţii lui Robert spun că băiatul lor are un program bine stabilit. Se trezeşte la ora şapte dimineaţa, iar în timpul zilei are lecţii de logică, ştiinţe, matematică, limba română, limba engleză, geografie şi pian. Mai mult, Robert este înscris şi la cluburi sportive, se bucură de plimbări în aer liber şi merge în excursii informative.
      În Republica Moldova sunt aproximativ 100 de familii care au ales această metodă de educaţie pentru copiii lor.
      Chiar dacă şcolarizarea la domiciliu oferă posibilitatea ca micuţul să fie bine supravegheat, specialiştii susţin că există riscul ca aceşti copii să se confrunte cu probleme de socializare şi integrare în comunitate.
      Studiile la domiciliu nu sunt interzise, dar nici recunoscute de Legile învăţământului din Republica Moldova. Pentru a asigura un statut legal acestor studii, copiii care învaţă acasă sunt înscrişi la instituţii internaţionale, pe care le absolvă la distanţă.  
      tvrmoldova.md
    • julia122997
      De julia122997
      „Atunci când voluntar, benevol scoateți bani din buzunar pentru a achita taxa de înscriere sau taxa lunară nu este vina nimănui. Eu regret foarte mult că noi în municipiul Chișinău s-a ajuns la situația când președinții de asociații sunt persoane care nu are nici o legătură cu instituția de învățământ. Există persoane care au avut copil în respectiva instituție cu 15-20 de ani în urmă și de 15 ani este președinte de asociație. Stimați părinți, aveți tot dreptul să nu achitați taxele, aveți tot dreptul să solicitați informați pe ce s-au cheltuit banii voștri și aveți tot dreptul să-mi scrie-ți mie, la CNA și Procuratură atunci când vi se solicită bani”, a declarat Codreanu.
      În această ordine de idei, primarul interimar a adresat și un mesaj președinților de asociații, care „continuă să mulgă instituția de învățământ, chiar dacă nu au nici o legătură cu instituția respectivă”.
      „Terminați să vă ocupați cu prostiile. Nu este corect, nu este bine și este o lipsă totală de bun simț”, a conchis Codreanu.
      După ce în luna decembrie 2018 Codreanu a cerut responsabililor de la direcția educație să inspecteze toate asociațiile de părinți, la momentul actual activează comisia în toate instituțiile de învățământ. Însă, Rodica Guțu a menționat că nu toți președinții asociațiilor de părinți nu sunt deschiși pentru a conlucra cu direcția.
      În acest sens, în următoarele două săptămâni, direcția educație urmează să prezinte un raport privind numărul total de asociații și instituții de învățământ care au eliminat taxele de înscriere și câți dintre aceștia nu s-au conformat deciziei.
      Amintim că la sfârșitul lunii octombrie 2018, CNA l-a reținut pe șeful Asociației Obşteşti Lăstăraş. Dorian Bogaşevschi este învinuit de abuz în serviciu. Acesta este suspectat că în perioada 2015-2017 ar fi colectat de la părinți, care frecventau grădinița 199, sume lunare de până la 1.400 de lei pentru activități extracuriculare, ce nu erau desfășurate.
      La domiciliul acestuia au fost ridicați peste jumătate de milion de lei.
      unimedia.info
  •