Disciplină nouă în școlile Moldovei


    Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Corneliu Popovici a semnat un Memorandum de colaborare între Federația Moldovenească de Fotbal privind dezvoltarea fotbalului în școlile din țară.

reactia-ministerului-educatiei-privind-cererea-excluderii-notelor-la-disciplina-scolara-educatia-fizica-22835.jpg

Ieri, 9 decembrie, ministrul Popovici a participat la lansarea Campaniei „Fotbal în școli”. Scopul evenimentului este de a crește nivelul de implicare a copiilor în cadrul activităților sportive, prin practicarea fotbalului de către elevi în instituțiile de învățământ.

În mesajul său, ministrul Corneliu Popovici a felicitat Federația Moldovenească de Fotbal (FMF)  pentru această frumoasă inițiativă, menționând că școala trebuie să redevină nucleul sportului de masă. „Promovarea modului sănătos de viață în rândul tinerilor este o prioritate a noastră, de acea vom susține toate inițiativele care au ca obiectiv acest lucru”, a afirmat oficialul. 

În cadrul evenimentului a fost semnat Memorandumul de colaborare între Federația Moldovenească de Fotbal și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării privind dezvoltarea fotbalului.  

Documentul prevede introducerea în învățământul general a disciplinei opționale „Educație fizică și fotbal”, precum și a orelor de fotbal în învățământul extrașcolar și în instituțiile de educație timpurie; îmbunătățirea infrastructurii sportive; formarea și pregătirea cadrelor didactice; participarea instituțiilor de învățământ la competițiile organizate sub egida FMF etc. 

Totodată, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Corneliu Popovici a participat la ședința de lucru cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova în cadrul căreia au fost discutate etapele de implementare a proiectului la nivel local.

stiri.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Vizitator kkhkhk

Postat

cel mai traumatizant sport posibilkhkhkhkhkhkh

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator Mike

Postat

daca sa te temi de traume atunci trebuie sa stai imn casa si sa nu faci nimic..... fiecare sport are traumele lui....

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator Altele

Postat

Pacat ca numai fodbalul, sunt si alte tipuri de sport care trebuie practicate intensiv in scoli. Lupte, Tenis de Camp, etc.

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator Neyron

Postat

Chiar si la shah poti sa capeti traume :lol:

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator Andrei

Postat

Rugăminte ca să faceţi diferenţa dintre sportul asanativ (în cazul nostru fotbalul) (care e destinat pentru menţinerea fortificarea sănătăţii) şi cel de performanţă în care au loc majoritatea traumelor, dar chiar şi aşa, socot că e mai bine să laşi sănătatea în sportul de performanţă decât pe şantierele din Rusia (sau mă rog cele din Franţa dacă tot acum ele-s în vogă):hi:

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator Sergiu

Postat

Era normal să fi fost alternative: tenis de masă, volei, sau basket..Cum s-a decis că anume fotbalul trebuie inclus ? Cam aduce a promovare de interese. Și ce fel de sport va fi propus pentru eleve - tot fotbal ? Categoric nu sînt de acord cu abordarea problemei.     

Partajează acest comentariu


Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri


Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Iulia Botezatu este profesoară de limba şi literatura română la un liceu din Capitală de peste un sfert de secol. Ea spune că nu-şi imaginează viaţa fără munca şi atmosfera de la şcoală, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.
      ''Tot ce poate fi mai scump înseamnă. Casa, familia şi şcoala. Dragostea faţă de copii, dragostea faţă de copii asta e... eu nu-mi pot închipui să fi lucrat altceva decât învăţător.''
      Acestea sunt câteva din motivele care au determinat-o să-și dedice viața copiilor. La cei 89 de ani, Iulia Botezatu activează şi astăzi în calitate de pedagog la liceul Mihai Viteazul din Capitală. Pe lângă toate acestea, mai conduce şi un cerc dramatic în instituţie. Ea spune că se simte în forţă şi doar boala ar putea s-o îndepărteze de şcoală.
      Iulia Botezatu, profesoară: ''Asta numai dacă boala m-ar lua, țintuită la pat. Dar ca să-mi să-mi schimb profesia niciodată.''
      Iulia Botezatu s-a născut în 31 martie 1931 în satul Palanca, raionul Călăraşi, într-o familie de profesori. Şi-a început activitatea pedagogică în 1954 la școala internat din Chişinău. Zece ani mai târziu a fost transferată la şcoala medie numărul 23, unde a predat timp de 23 de ani, ulterior a devenit profesoară la Liceul ”Mihai Viteazul”.
      Iulia Botezatu, profesoară: ''În total sunt 67 de ani de când lucrez ca pedagog. Elevii întotdeauna au fost elevi. Depinde nu de eleve, depinde de învățătorul care-i învaţă şi care-i conduce.''
      Directorul Liceului ''Mihai Viteazul'', Nelly Berezovschi, este mândră că Iulia Botezatu a contribuit la dezvoltarea instituţiei:
      Nelly Berezovschi, directorul Liceului Teoretic ''Mihai Sadoveanu'': ''Este o personalitate care şi-a lăsat şi o va mai face în continuare mulţi ani o experienţă de rară omenie. Pentru noi înseamnă inspiraţie, curaj în toate ce ne propune.''
      Colegii de breaslă spun că este o mare onoare să lucreze alături de ea.
      Valentina Demerși, director adjunct al Liceului Teoretic ''Mihai Sadoveanu'': ''O doamnă, un profesor care găseşte limbă comună cu toate generaţiile, cei mari şi cei mici. ''
      Pe lângă faptul că şi-a învăţat elevii să vorbească corect limba română, Iulia Botezatu le-a cultivat dragostea de ţară şi istorie.
      ''Am învăţat de la ea iubirea faţă de patrie. Pe lângă limba şi literatura română a conservat în elevi patriotismul şi iubirea de artele naţionale.''
      ''Dumneaei este un profesor de la care poţi învăţa toată viaţa. În fiecare zi câte ceva nou. Ea ne surprinde mereu.''
      Acum şase ani, Iulia Botezatu a fost distinsă cu Meritul Civic pentru întreaga activitate pedagogică. De-a lungul anilor, ea a fost dirigintă la peste 30 de promoţii, dar cel mai mult se bucură atunci când o vizitează foştii discipoli.
      Iulia Botezatu, profesoară: ''Nu vă puteţi închipui ce plăcere este când ei încep să-şi destăinuie toate momentele lor fericite, necazurile pe care le au, deseori vin cu un fel de consultaţii, îi ajut cum să facă, ce să facă.''
      Deşi este la pensie de aproape 30 de ani, Iulia Botezatu continuă să educe tinerii din Chişinău.
      Iulia Botezatu, profesoară: ''Felul de a studia copilul, de a înţelege copilul. Dacă nu-l înţelegi n-ai ce căuta în şcoală.''
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Potrivit unui comunicat, ministerul nu a dispus o asemenea ordine, iar informațiile privind recuperarea materialelor din semestrul II începând cu luna septembrie, sunt niște falsuri, transmite Știri.md.
      „Ministerul Educației, Culturii și Cercetării atenționează reprezentanții organelor locale de specialitate din domeniul învățământului, managerii instituțiilor de învățământ general, profesional tehnic și superior, elevii, studenți și părinții, despre apariția în spațiul public a unui demers FALS (nr. de înregistrare 04/1-09/2058 din 01.04.2020) privind recuperarea orelor din semestrul II al anului de studii 2019-2020, începând cu data de 01.09.2020.
      Reiterăm că conform Metodologiei privind continuarea la distanţă a procesului educațional în condiții de carantină pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal (aprobată prin ordinul nr. 351/2020), Regulamentului-cadru de organizare a învăţământului profesional tehnic în perioada în care accesul în instituţii este restricţionat (aprobat prin ordinul nr. 350/2020) și Recomandărilor-cadru de organizare a activităţilor didactice în sistem online în instituţiile de învăţământ superior, pe perioada suspendării procesului educaţional în sălile de studii (aprobate prin ordinul nr. 366/2020), procesul educațional se desfășoară la distanță, pe perioada stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, declarată de către Parlamentul Republicii Moldova, în perioada 17 martie – 15 mai 2020”, a concretizat Ministerul Educației.
      stiri.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      O circulară în acest sens a fost semnată luni, de către secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Mariana Golovaci, transmite Știri.md cu referire la Publika.md. 
      Potrivit documentului, în cazul descris mai sus, părinții vor semna o declarație pe propria răspundere despre faptul că minorul nu a fost bolnav și nu a contactat cu persoane confirmate cu COVID-19.
      Doar dacă copilul a suferit o infecție respiratorie, inclusiv COVID-19, este necesar certificatul și consultația medicului de familie.
      În cazul în care copilul a stat în carantină 14 zile pentru că a contactat cu o persoană infectată, certificatul medical nu va fi solicitat.
      Totodată, admiterea copiilor nevaccinați în colectivități este interzisă.
      publika.md
    • LupuCristinna
      De LupuCristinna
      Estimările arată că părinții plătesc cei mai mulți bani pentru lecțiile individuale, în școală sau în afara ei, 332,6 milioane de lei, şi pentru cărți și caiete suplimentare, circa 232,8 milioane lei, transmite Știri.md. 
      Celelalte cheltuieli sunt pentru cadourile oferite cadrelor didactice, pentru manifestațiile școlare, pentru cercurile și secțiile sportive. Cele mai mici cheltuieli sunt pentru examene și note mai bune. Sunt cifrele studiului sociologic „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli”, realizat de Institutul de Politici Publice.
      În cadrul unei conferinţe de presă la IPN, Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului de Politici Publice, a precizat că proiectul este parte a unui ciclu realizat pe parcursul mai multor ani cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Proiectul vine să satisfacă interesele şi necesităţile şcolilor şi comunităţilor de copii şi de părinţi. De asemenea, să identifice nevoile copiilor, părinţilor şi profesorilor din şcolile respective.
      Anatol Gremalschi, director de programe la Institutul de Politici Publice, a menţionat că intrarea în vigoare, în 2015, a Codului de etică al cadrului didactic a dus la o reducere semnificativă a implicării angajaților școlii în procesul de colectare a plăților informale. Aceste activități au fost preluate de cele mai diverse „fonduri”, cum sunt cele ale asociațiilor părintești, ale școlilor și ale claselor.
      Directorul Centrului de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-Research”, Vasile Cantraji, a subliniat că situaţia pandemică care a dus la schimbarea metodei de colectare a datelor poate implica diferenţe statistice semnificative, în comparaţie cu sondajele precedente. ,,Am fost nevoiţi să transformăm acest risc în condiţiile pandemiei. Vă amintesc că datele au fost colectate la sfârşitul lunii mai, perioada în care, chiar dacă fusese deja anulată starea de urgenţă pe ţară şi nu existau motive formale să mergem în teren să colectăm datele, din motive legate de securitatea respondenţilor şi a intervievatorilor, am decis să schimbăm metoda şi să colectăm datele de această dată la telefon”, a spus Vasile Cantraji.
      Conform datelor oferite de sondaj, cheltuielile anuale medii ale unei familii ce are copii de vârsta școlară au constituit circa 5.907 de lei pe lună. Din acestea, 968 de lei au fost destinați educației. Cheltuielile în cauză includ atât plățile formale (îmbrăcăminte, uniformă, costum sportiv, manuale, rechizite școlare etc.), cât și plățile informale (diverse „fonduri”, cadouri pentru cadrele didactice, note mai bune, reparații, fundații, asociații, comitete din cadrul școlilor etc.). În raport cu cei 13.247 de lei alocați anual de către stat pentru fiecare elev, cheltuielile pentru educație suportate de părinți constituie 87,7%. Altfel zis, la fiecare leu alocat de stat, părinții mai contribuie cu aproape 90 de bani.
      Ponderea părinților care declară că plățile din școli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară este de circa 35%. Totodată, circa 37% dintre respondenți afirmă că aceste plăți reprezintă o sumă acceptabilă pentru ei.
      În opinia autorilor sondajului, diminuarea semnificativă a fenomenului plăților informale în școli ar trebui făcută prin revitalizarea inspecțiilor școlare, evaluări obiective, examene de admitere în universități etc., dar și prin promovarea afirmării eticii și integrității academice în cadrul organizațiilor de părinți.
      Sondajul a fost efectuat în vara anului 2020, pe un eșantion de 1.100 de respondenți. Studiul integral poate fi accesat pe pagina www.ipp.md.
    • alexandrarum
      De alexandrarum
      Reprezentanții Ministerului Educației menționează însă despre posibilitatea ca elevii să prelungească studiile acasă, în regim online: „Cu acordul expres exprimat al beneficiarilor pentru componenta teoretică a programelor pot fi utilizate în această perioadă resurse pentru învățarea la distanță”, se menționează într-un comunicat de la minister.

      Vacanța forțată a fost instituită pentru a fi prevenită răspîndirea coronavirusului în Republica Moldova, acum aproximativ două săptămîni. Republica Moldova se află în stare de urgență pînă la mijlocul lunii mai, în legătură cu pandemia mondială de COVID-19.
      tv8.md
  •