Anul școlar 2019-2020 aduce mai multe noutăți


    Anul de studii 2019-2020 vine cu mai multe elemente de noutate atât pentru elevii din învățământul general, cât și pentru cadrele didactice.

fs-1.jpg

Pentru circa 35000 de elevi totul va fi nou, deoarece ei vor merge în clasa întâi și de 2 septembrie, vor deschide primul lor manual școlar – abecedarul.

În clasa a cincea vor veni în acest an primii absolvenți ai școlii primare, care au fost evaluați pe parcursul a 4 ani în baza metodologiei de evaluare criterială prin descriptori. Evaluarea criterială prin descriptori nu presupune notarea elevilor. În primul semestru al anului de învățământ 2019-2020, cadrele didactice urmează să asigure trecerea graduală de la sistemul de evaluare criterială prin descriptori la sistemul de notare. 

În clasele a V-a și a X-a, din 2 septembrie, se va implementa curriculumul școlar, ediția 2019. Este a patra ediție a curriculumului din sistemul de învățământ general din Republica Moldova și a doua generație de curriculum centrat pe competențe. În procesul de elaborare a documentelor curriculare, în acest an au fost antrenați peste 170 experți, cercetători și practicieni. Pe lângă descongestionări cu circa 20%, reconfigurări, optimizări, reeșalonări în timp, sincronizări interdisciplinare, realizate în scopul racordării procesului educațional la nevoile curente și de perspectivă ale elevilor și viitorilor absolvenți, la profilul absolventului descris în articolul 6 al Codului educației, Curriculumul 2019 aduce și elemente de noutate. Esențiale sunt (i) reflectarea în sistemul de competențe specifice pentru fiecare disciplină a educației prin și pentru valori, astfel ca elevul să se transforme din consumator în producător de valori; (ii) abordarea STEM și STEAM, construită pe ideea asigurării interdisciplinarității (științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică) bazată pe aplicare în lumea reală; (iii) introducerea metodologiei de evaluare criterială prin descriptori la unele discipline din planul de învățământ pentru gimnaziu.

Metodologia de evaluare criterială presupune că, în locul notelor de la „2“ la „10“ elevii sînt apreciați în baza descriptorilor „excelent“, „foarte bine“, „bine“ și „suficient“.

Pentru asigurarea implementării eficiente a curriculumului, se vor aplica pe parcursul anului de studii 2019-2020 noi mecanisme și instrumente de monitorizare. Se va solicita implicarea în procesul de monitorizare a cadrelor didactice și manageriale din învățământul general. Iar în primăvara anului 2020, în baza rezultatelor monitorizării, se vor opera modificări pentru îmbunătățirea Curriculumului 2019.

Documentele curriculare pentru disciplinele școlare din învățământul gimnazial și liceal pot fi consultate pe site-ul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, la rubrica Educație, compartimentul Învățământ general, acte normative, Curriculum 2019. https://mecc.gov.md/ro/content/invatamint-general.

unica.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Potrivit autorilor petiției, corupția rămâne o problemă larg răspândită în sistemul educațional din Republica Moldova. „Ca urmare a activității acestui sistem infracțional de colectare a taxelor informale (estimate la 184 milioane de lei anual doar în instituțiile preșcolare din mun. Chișinău), zeci de mii de părinți ai copiilor din școlile și grădinițele Republicii Moldova sunt sistematic terorizați cu solicitări insistente de a achita bani „pentru binele copilului”. Deseori, înmatricularea copiilor într-o instituție de învățământ de stat sau eliberarea actelor de finalizare a studiilor este condiționată de achitarea cotizațiilor în „asociație”, donație de bani sau bunuri materiale”, este specificat în petiție.
      Potrivit părinților, cea mai gravă situație la acest capitol este în municipiul Chișinău și alte orașe mari ale țării, unde banii se cer sub o mulțime de pretexte, uneori chiar și pentru bunuri/lucrări care deja au fost procurate din resurse bugetare. Autorii inițiativei mai spun că persoanele, care refuză să participe la colectările de bani sau să „doneze benevol” sumele solicitate, sunt intimidate, discriminate, excluse din colectivele de părinți, sunt supuse unor tratamente degradante, inclusiv din partea angajaților instituțiilor de învățământ, ceea ce afectează inclusiv copiii.
      Inițiatorii petiției cer ca activitatea asociațiilor de părinți în școli să fie interzisă, iar directorii instituțiilor de învățământ care au primit remunerări și venituri necuvenite din banii asociaților să fie demiși.
      La începutul anului curent de studii, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a emis un ordin potrivit căruia colectarea plăților informale în sistemul educațional este interzisă.
      Anterior, CNA a demascat mai multe cazuri de corupție în domeniul educației. În total, circa 110 sesizări privind actele de corupție din instituțiile de învățământ au fost depuse la CNA în nouă luni ale anului trecut, ceea ce ar însemna că 12 cetățeni denunță lunar noi cazuri de corupție din domeniul educației. Conform datelor CNA, în nouă luni ale anului trecut, peste 60 de cadre didactice au ajuns în vizorul ofițerilor anticorupție. Totodată, potrivit datelor unui sondaj de opinie, suma plăților ilegale din instituțiile de învățământ s-ar fi dublat.
      Poți semna petiția accesând link-ul.
      moldpres.md
    • julia122997
      De julia122997
      Specialiştii spun însă că o presiune prea mare, de la o vârstă fragedă, îi poate duce pe cei mici la epuizare, dar şi la tulburări de comportament. Psihologii recomandă cel mult două activităţi extrascolare dintre care una sportivă, şi una creativă.
      Un părinte din Cluj-Napoca este extrem de mândru de fetiţa lui de şase ani, care are 4 activităţi extraşcolare: este majoretă, dar face şi cursuri de engleză, dans contemporan şi înot.

      Reporter: Nu sunt prea multe cursuri pentru ea? Nu vă spune că e obosită?
      Sebastian Crainic, părinte: Nu. Chiar deloc. Îi plac toate.
      Reporter: De ce aţi ales să o daţi la atât de multe cursuri?
      Sebastian Crainic: Ii ocupă timpul, lăsăm televizorul, telefonul deoparte.
      Reporter: Mai are timp pentru ea?
      Sebastian Crainic: Putin. Puţin.
      Reporter: Nu e prea greu pentru tine, nu e prea obositor câteodată?
      Alexandra Crainic, elevă: Nu. Nu!
      Reporter: E în regulă?
      Alexandra Crainic: Da, foarte!
      Un alt părinte, care a fost plecat 8 ani în Marea Britanie, spune că a luat de acolo exemplul de a-şi da copilul la cât mai multe lucruri. Acum însă, când a văzut că fiica sa de 11 ani nu mai dă randament la şcoală, a hotărât să limiteze numărul opţionalelor la 3: volei, înot şi pian.
      Camelia Rachovan, părinte: “Noi părinţii avem tendinţa şi parcă e o concurenţă acerbă între părinţi mai mult, să dăm copilul la cât mai multe activităţi, să facă cât mai multe, vrem să arătăm că e cel mai bun şi mai deştept.”
      Mămică: “Eu personal îl dau ca să îi mai ocup timpul, să nu petreacă atâta timp pe telefon.”
      Psihologii spun însă că, de multe ori, copilul este aruncat într-o competiţie care tinde să devină a adulţilor şi, în timp, dezvoltă semne ale sindromului burnout, o afecţiune rezervată până acum doar celor dependenţi de muncă.
      Lenke Iuhos, psiholog: “Din păcate, de multe ori scapă acest element vital, că copilul are o vârstă. De aceea mare atenţie părinţi şi uitaţi-vă la câte activităţi alegeţi. Maximum două activităţi extra programului şcolar. Este şi o dorinţă de a ajuta copilul. Foarte bine, dar în termen lung copilul va ajunge la epuizare psihică.”
      Maria Câmpean, învăţătoare: “Există o categorie de părinţi care pune presiune asupra copiilor, pe care le asumă, activităţi care consideră că le sporesc activitatea şcolară, ceea ce la nivel mental creează o stare de disconfort”
      Delia Ciucă, medic de familie: “Sunt copii care dau semne de burn ouţ, legat de un stres şi părinţii neagă aceste semne şi spun că îi mai dăm copilului o vitamină să reziste ori nu există o vitamină care să înlocuiască relaxarea sau somnul. Unii copii devin interiorizaţi, alţii au programe serioase de sănătate. De exemplu împrumuta simptome cronice de la boli fără să fie bolnavi, tuşesc fără o cauză sau răcesc foarte des.”
      Mai grav este că, potrivit specialiştilor, în timp cei mici ajung să îşi piardă interesul pentru orice fel de activitate.
      stirileprotv.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Majoritatea copiilor s-au întors la școală iar mulți părinți vor experimenta din nou tortura zilnică de a-și întreba copiii adolescenți cum a fost ziua lor și să se confrunte cu tăcere. „Cum a fost la școală?” – poate suna ca o întrebare inofensivă. Dar, după cum știu părinții, adolescenții sunt adesea foarte reticenți să răspundă. S-ar putea să obțineți un răspuns monosilabic, recunoscând că v-au auzit și nimic mai mult. S-ar putea să obțineți un răspuns despre un răspuns grozav la un test bun, cine știe. Unii adolescenți chiar se enervează și își acuză părinții că sunt intruzivi, ceea ce duce apoi, inevitabil, la ceartă.
      De ce ar reacționa adolescenții atât de rău la întrebările despre școală? Este totuși, până la urmă o întrebare suficient de inofensivă, nu? Doar că, din perspectiva adolescenței, aceasta nu este o întrebare simplă, din mai multe motive, multe dintre ele având legătură cu modul în care funcționează creierul nostru.
      Școala este stresantă. Unii adulți râd superior când adolescenții susțin că sunt stresați de școală, spunând că nu este nimic stresant în a merge la școală prin comparație cu plata unei rate sau creșterea copiilor. Acest lucru nu ajută. Parcă batjocorești piciorul rupt al cuiva, deoarece al tău a fost zdrobit într-un accident industrial; piciorul rupt nu doare mai puțin, l-ai făcut doar să se simtă inferioar. De fapt, pentru nenumărați adolescenți, școala este stresantă în mod regulat, chiar dacă le place și se descurcă bine. Există cerințele academice; ore de absorbție a informațiilor noi – neinteresante în mare parte – pentru nenumărate evaluări și examene obligatorii.
      Să nu ai control asupra situației tale, să fii făcut să faci ceva ce nu vrei să faci, este foarte stresant pentru creierul uman. Oricine a fost blocat într-o slujbă nefericită și obositoare, cu nenumărate termene, va înțelege acest lucru. Creierul adolescentului suferă la fel de multe schimbări drastice precum corpul. Acest lucru apare cu numeroase consecințe. Una dintre acestea este faptul că creierul adolescent produce reacții emoționale considerabil mai puternice decât cel adult. Alta este o dorință puternică de a fi plăcut și acceptat de către semenii, împreună cu o frică intensă de respingere și jenă.
      Prin urmare, mulți adolescenți sunt preocupați la nesfârșit de a se încadra într-un tipar și de a fi plăcuți. Și acest lucru este apreciat de alți adolescenți, care se află într-o stare similară de flux emoțional. Doar că menținerea relațiilor lor existente necesită efort constant, chiar dacă nu își dau seama.
      Când tocmai am experimentat un stres grav, un lucru pe care de multe ori nu vrem să îl facem este să vorbim despre el în detalii chinuitoare. Însă asta este de foarte multe ori exact ceea ce solicită părinții atunci când întreabă „Cum a fost școala?”. În acest context, reticența extremă a adolescenților de a răspunde are mai mult sens.
      Cum să vă întrebați adolescentul despre ce s-a întâmplat la școală astfel încât acesta să își dorească să vorbească cu tine: în loc să întrebi „Cum a fost școala?”, poate întrebi „cum ești?” Întrebarea despre școală sugerează că ești preocupat doar de performanța educațională a adolescentului și nu și de starea lui de bine. Aceasta nu favorizează încrederea sau disponibilitatea de a povesti. Nu trebuie să întrebi despre școală cum intră copilul pe ușă. Încearcă initial să vorbești despre orice altceva. Oferă-i o șansă de a se dezlipi, de a se relaxa și ar putea fi mai dispus să vorbească mai târziu. În mod evident, toți părinții își doresc ca adolescenții să se descurce bine la școală, dar nu poți insista la nesfârșit că trebuie să-I placă întotdeauna la școală. Fii mai deschis și sincer în legătură cu propriile probleme pe care le-ai avut la școală, lasă-ți adolescentul să-și dea seama că aspectele neplăcute ale școlii sunt normale și de așteptat, nu ceva care te dezamăgește sau că ar trebui pedepsit pentru că unele lucruri nu-i plac.
      tabu.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Soluția pe care a găsit-o și o recomandă și celorlalți elevi este simplă: bicicleta. Pe lângă faptul că ești scutit de îmbulzeala din transport, devii prietenos cu natura. Așadar, tânărul are și un mesaj pentru elevii din Capitală: „Mergeți cu bicicleta, salvați planeta”!
      Tânărul și-a povestit istorioara în videoul de mai jos:
      diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Unul din indicele surprinzător al sondajului arată că 70% din părinții chestionați au o părere bună și foarte bună despre sistemul de învățământ din Republica Moldova. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre părinți și-ar dori ca copiii lor să-și continue studiile peste hotare, fiecare a 5-a persoană consideră că învățământul privat este mai bun decât cel de stat, iar fiecare a 3-a persoană și-ar schimba copilul la altă școală. Majoritatea părinților, sau mai exact doi din trei, cred că copiii au nevoie de lecții suplimentare ca să obțină note bune la școală.
      Aproape jumătate din părinții chestionați au spus că își doresc pentru copii lor să obțină studii de licență și masterat. Alți 11% din părinți au spus își văd copiii cu studii în colegii și 2% în școli profesionale.
      Principalele obstacole în procesul de învățământ
      O mare parte din părinți- 40% cred că copiilor li se oferă prea multe teme pentru acasă, lucru ce-i obosește pe copii, în opinia lor. Mai mult de jumătate- 40% spun că la școală se învață lucruri cu care ei, în calitate de părinți, nu sunt de acord, iar 67% spun că sunt lucruri pe care copiii nu le învață la școală, dar ar trebui. 
      Totodată, părinții invocă și alte obstacole cum ar fi lipsa cadrelor didactice în școli- 30% sau că sunt mulți copii în clasă. Așa cred 12% din respondenți. 6% din părinți cred o problemă este faptul că pentru examene este nevoie să plătești și doar 2,6 că cadrele didactice ar fi pregătite insuficient.
      Ce influențează starea de bine a copilului la școală, conform opiniei părinților?
      O parte din părinți-16% consideră că copiii lor nu sunt încurajați la școală, alți 12% că copiii ar fi jigniți de profesor. Alte 10% din respondenți consideră că copii ar fi neglijați și nu sunt incluși în activitățile din timpul orelor în măsură egală cu colegii săi.
      Totuși părerile despre profesori rămân pozitive. 5% consideră că elevii sunt numiți cu cuvinte urâte, iar 3% că pedagogul i-ar fi putut lovi.
      Experții sondajului punctează la acest capitol că în cadrul școlilor există consilii de etică, consiliul de administrare care trebuie să se sesizeze în apariția problemelor și să nu aștepte intervenția Ministerului Educației. 
      Cât de solicitată este opinia părinților?
      Un subiect mai puțin discutat cu părinție este gradul de calificare a profesorilor. Circa 65% din părinți spun că nu au fost întrebați niciodată dacă sunt mulțumiți de competențele cadrelor didactice ce lucrează cu copii lor. În aceeași măsură părinții spun că nu au fost întrebați dacă profesii respectă etica în comportament.
      Totodată, în școli se predă obiecte opționale despre care jumătate din părinții chestionați spun că nu au fost întrebați dacă doresc să fie predate copiilor lor. La fel, 50% din părinți cred că părerile lor nu influențează nici într-o măsură deciziile care se iau în cadrul școlii.
      Sondajul reflectă și gradul de implicare a APL în deciziile din școli. S-a constatat că marea parte a reprezentaților din primării care fac parte din consiliile școlare, nu se întorc în administrația locală cu propuneri de a soluționa probleme ce țin de lipsa cadrelor didactice, menținerea lor în școli sau motivarea și stimularea profesorilor.
      Experții de la Institutul de Politici Publice, cei care au solicitat desfășurarea sondajului, au concluzionat că este nevoie ca părinții să fie implicați mai activ în viața școlii dacă se dorește ca aceștia să fie mai activi și responsabili la acest capitol.
      agora.md
  •