ANSP: 34 de cazuri noi de rujeolă. Primul semn al infecției


    Specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (ANSP) au înregistrat 34 de cazuri noi de rujeolă în ultimele 30 de zile.

krasnuxa-foto-1728x800_c.jpg

Șeful Serviciului informare și comunicare al ANSP, Olesea Croitor, a menţionat că în perioada 1 iunie - 12 iulie au fost înregistrate 34 cazuri noi de rujeolă.

Un caz suspect la rujeolă a fost înregistrat în municipiul Chișinău la o adolescentă de 19 ani, care ar fi contactat virusul după o vizită la rude în raionul Drochia. Cazul se află în proces de investigare.

Conform sursei citate, teritoriile afectate de rujeolă de la 1 ianuarie 2019 până în prezent sunt: Chișinău – 29 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – un caz și Glodeni - un caz.

Potrivit datelor ANSP, numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în R. Moldova a ajuns la 399, dintre care 341 în 2018. O creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în luna august 2018, fiind înregistrate 239 de cazuri confirmate. 

Medicii epidemiologi reamintesc populaţiei că rujeola este o maladie extrem de contagioasă şi se răspândește rapid. 

Primul semn al infecţiei este febra înaltă, care se menține 1-7 zile. 

Erupţiile generalizate apar după 3-4 zile de la debutul febrei. 

Pneumonia este cauza cea mai frecventă de deces în rujeolă.

Rujeola poate fi prevenită doar prin vaccinare. În R. Moldova vaccinarea este efectuată cu vaccin combinat contra rujeolei, oreionului şi a rubeolei (ROR), la un an, 6-7 ani, 14-15 ani. Vaccinarea este gratuită pentru toate persoanele eligibile.

moldpres.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Pacienţii au contactat cu minorul care a fost diagnosticat cu această maladie săptămâna trecută.
      Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Sănătatea Publică, cazurile se află în proces de investigare.
      Amintim că precizează că Agenţia Naţională pentru Sănătatea Publică a anunţat săptămâna trecută că două cazuri de rujeolă au fost confirmate în Chişinău. 
      Este vorba despre doi copii, care au contactat cu un alt minor infectat.
      publika.md
    • julia122997
      De julia122997
      Deşi situaţia pare să fie ţinută sub control, în comparaţie cu anul trecut când a fost declarat cod portocaliu de rujeolă, medicii le recomandă părinţilor să îşi vaccineze copiii pentru a preveni complicaţiile.
      "În cazul nevaccinării, copilul o să facă forme tipice, forme grave sau extrem de grave care poate să ducă la complicaţii ca pneumonie, meningită, encefalite. Patologia dată este foarte gravă în sarcină, poate să ducă la dezvoltarea malformaţiilor la făt", a menţionat Valeria Roibu, medic imunolog.

      Specialiştii spun că în cazul adulţilor boala poate avea urmări grave.

      "Patologia are posibilitatea de a agrava unele simptome şi unele boli preexistente, respectiv poate avea o evoluţie mai nefavorabilă", a declarat Diana Vlad, medic infecţionist.

      În Moldova, imunizarea contra acestei maladii se face la vârsta de un an, şi se repetă la 6-7, dar şi la 14-15 ani. Părinţii au păreri împărţite în privinţa acestui vaccin:

      "Consider că este esenţial să faci vaccine la copii, pentru că cumva ne garantează că el n-o să se îmbolnăvească. Mă rog, nu este 100% garanţie, dar stau mai liniştită".

      "Toţi o fac, am făcut-o şi noi, mai ales cum anul trecut a fost epidemie. Desigur, ne vaccinăm".
      "Nu, nu am vaccinat. - De ce? - Pentru că consider că aşa e mai bine. Îmi este frică, dar m-am informat atât de mult că sunt riscuri cât şi a pune vaccină, cum şi fără să o pui".

      "Încă nu am pus vaccina. - De ce? Pentru că am avut unele contraindicaţii, dar nu suntem împotrivă".

      Anul trecut, codul portocaliu de rujeolă a fost declarat în luna august, după ce un focar a izbucnit într-o tabără din Ungheni. În total, în 2018, au fost înregistrate 312 cazuri de îmbolnăviri.
      publika.md
    • julia122997
      De julia122997
      Copilul necesită zilnic proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale și apă în anumite cantități. Atât deficitul, cât și surplusul acestor elemente influențează negativ starea de sănătate a copiilor și contribuie la apariţia bolilor netransmisibile.
      Agenţia Naţională de Sănătate Publică a publicat o analiză a produselor, consumate de copii în şcolile şi grădiniţele din ţară.
      Astfel, specialiștii au constatat că în perioada anilor 2016-2018 în instituțiile de educație timpurie pâinea, crupele, pastele făinoase, produsele de patiserie depășesc cu mult normele fiziologice de consum pe zi pentru un copil.
      Totodată ANSP menționează că copiii consumă mai puține legume și lactate.
      "Analiza comparativă a datelor privind asigurarea cu produse alimentare conform necesităților fiziologice în perioada anilor 2016-2018 în instituțiile de educație timpurie denotă că pâinea, crupele, pastele făinoase, produsele de patiserie depășesc cu mult normele fiziologice de consum pe zi pentru un copil. În perioada de referință, s-a constatat o scădere evidentă a deficitului de produse alimentare. 
      Astfel, ponderea deficitului de consum a legumelor proaspete a variat în perioada 2016-2018 de la 21% până la 6,8%. Cel mai mare deficit al consumului de legume a fost determinat la copiii din raioanele: Cahul – 19,7%, Florești – 19,2%, Ștefan-Vodă – 17,4%, Cimișlia – 15,8%, Strășeni – 14,8%, Ciadîr – Lunga – 12,5%.
      O îmbunătățire considerabilă s-a determinat la consumul fructelor proaspete, la care ponderea deficitului a variat între 19,2% în anul 2016 și 2,7% în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de fructe a fost constatat la elevii din raioanele: Ocnița – 33,3%, Florești – 23,3%, Soroca – 22,7%, Rezina, Cimișlia – 20,0%, Ștefan-Vodă – 16,0%.
      Deficitul consumului de lapte pe parcursul anului 2018, comparativ cu anul 2016 s-a diminuat și a constituit 32%, în anul 2016 și 25,0%, în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de lapte a fost constatat în raioanele: Ștefan-Vodă – 47,8%, Cahul  – 46,1%, Soroca – 41,0%, Strășeni – 34,8%, Râșcani – 32,8%.
      Un deficit se constată la consumul de unt, care a variat de la 18,1% în anul 2016 până la 12,7% în anul 2018. În perioada de referință, s-a constatat o diminuare a deficitului de consum al brânzei la copiii din instituțiile de educație timpurie, care a constituit 33% în anul 2016 și 15,5% în anul 2018. În anul 2016, ponderea consumului de smântână a constituit 8%, iar în anul 2018 copiii din instituțiile de educație timpurie au fost asigurați cu smântână conform normelor fiziologice de consum.
      Deficitul consumului de carne a variat de la 23,0% în anul 2016 până la 2,7% în anul 2018 (constatat în raioanele: Fălești-18,0%, Criuleni – 13,8%, Cimișlia – 12,5%, Ialoveni-12,3%, Nisporeni – 11,9%).
      S-a stabilit o îmbunătățire a consumului de pește în perioada anilor 2016-2018, la care deficitul a constituit 33,8% și 2,6%. Cel mai mare deficit al consumului de pește a fost constatat în raioanele: Ialoveni – 37,2%, Cahul – 36,0%, Criuleni – 27%, Ștefan-Vodă, Comrat – 23,1%, Basarabeasca – 22,2%, Drochia – 18,5%, Dubăsari – 16,0%.
      În meniul copiilor din instituțiile de educație timpurie s-a constatat un deficit al consumului de ouă de la 26,2% în anul 2016 și 22,3% în anul 2018", menționează ANSP.
      Totodată, experții au constatat că la elevii din instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal comparativ cu copiii din instituțiile de educație timpurie deficitul produselor alimentare în perioada anilor 2016-2018 este mai evident. 
      "Ponderea deficienței consumului de carne la elevi în perioada de referință a constituit 23,0% în anul 2016 și 23,3% în anul 2018. Cel mai mare deficit al consumului de carne a fost constatat în instituțiile din raioanele: Cahul – 31,9%, Căușeni – 33,8%, Florești – 33,0%, Leova, Nisporeni, Ocnița – 30,8%, municipiul Bălți – 29,9%.
      Nesemnificativ, s-a diminuat ponderea deficitului de consum al laptelui la elevi, care a constituit 37,6% în perioada anului 2016 și 22,0% în perioada anului 2018. Deficitul consumului de produse lactate în perioada de referință a variat de la 33% până la 25,7% (constatat în raioanele: Căușeni – 39,1%, Anenii Noi – 37,9%, Basarabeasca – 36,6%, Rezina – 35,6%, Hâncești, Leova – 31,8%, Ialoveni, Nisporeni – 31,0%, municipiul Bălți – 37,4%).
      Consumul de legume pe parcursul anului 2016, a constituit un deficit de 41,5%, iar în anul 2018 -25,0%. Cel mai mare deficit al consumului de legume a fost constatat în raioanele: Cahul – 37,3%, Florești – 36,8%, Călărași – 35,8%, Basarabeasca, Leova, Vulcănești – 30,8%.
      Un deficit în meniul elevilor au constituit fructele proaspete, care a fost 20,0% în anul 2016 și 15,6% în anul 2018 (raioanele: Glodeni – 20,0%, Strășeni, Ștefan-Vodă, Telenești, Ungheni – 19,7%, Hâncești, Ialoveni, Ocnița, Strășeni – câte 19,3%)", precizează specialiștii ANSP.
      În acest context ANSP recomandă:
      - Respectarea regimului alimentar al copiilor instituționalizați;
      - Respectarea normelor fiziologice de consum pentru un copil conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 638 din 12.08.2016 „Cu privire la implementarea Recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos și activitate fizică adecvată în instituțiile de învățământ din Republica Moldova” (MO, 2016, nr. 293-305, art. 1435);
      - Respectarea regimului hidric;
      - Promovarea în familie a consumului produselor alimentare cu conținut redus de sare, zahăr și grăsimi;
      - Formarea deprinderilor sănătoase în rândurile copiilor instituționalizați și în familii;
      - Promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a unui stil de viață mai activ în rândul copiilor.
      stiri.md
    • julia122997
      De julia122997
      Potrivit datelor, 23 de cazuti dintre cele 80 au fost de import.
      Recent, ANSP a depistat două cazuri noi de rujeolă la doi minori. Cazul înregistrat la un copil cu vârsta de 5 ani, nevaccinat, din Chișinău, a fost confirmat. Un alt caz suspect la rujeolă a fost înregistrat la un copil cu vârsta de 16 ani din raionul Glodeni, satul Balatina. Cazul se află în proces de investigare.
      Teritoriile afectate de rujeolă de la 01 ianuarie 2019 până în prezent: Chișinău – 49 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6 cazuri, Ialoveni – 2 cazuri, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – 1 caz, Glodeni – 1 caz și Dondușeni – 1 caz.
      Pe parcursul anului 2018, au fost înregistrate 340 de cazuri confirmate de rujeolă.
      stiri.md
    • julia122997
      De julia122997
      Șeful Serviciului informare și comunicare al ANSP, Olesea Croitor, a menţionat că toate cele trei cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău, la copii cu vârste cuprinse între unu și doi ani.
      Micuţii sunt nevaccinaţi, iar unul dintre ei a revenit recent din România. Cazurile se află în proces de investigare.
      Teritoriile afectate de rujeolă de la 1 ianuarie 2019 pînă în prezent sînt: Chișinău – 43 cazuri, Drochia – 18 cazuri, Ocnița – 6, Ialoveni – 2, Briceni – 1 caz, Edineț – 1 caz, Ştefan Vodă – 1 caz și Glodeni – 1 caz.
      Potrivit datelor ANSP, numărul cazurilor de rujeolă înregistrate în R. Moldova a ajuns la 414, dintre care 341 în 2018. O creștere semnificativă a numărului de îmbolnăviri a fost atestată în luna august 2018, fiind înregistrate 239 de cazuri confirmate.
      Rujeola este o maladie extrem de contagioasă şi se răspândește rapid. Primul semn al infecţiei este febra înaltă, care se menține 1-7 zile. Erupţiile generalizate apar după 3-4 zile de la debutul febrei. Pneumonia este cauza cea mai frecventă de deces în rujeolă.
      unica.md
  •