În instituțiile de învățământ din țară lipsesc peste două mii de cadre didactice


    La începutul noului an de studii, în instituțiile de învățământ general din țară sunt înregistrate 2174 de posturi didactice vacante, potrivit datelor prezentate de organele locale de specialitate.

εξώφυλλο-2.jpg

Într-un răspuns la o solicitare Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a precizat că cele mai multe posturi vacante sunt de educatori, profesori de matematică, profesori de limba și literatura română, fizică, educație fizică și limba engleză.

Cea mai mare lipsă este înregistrată în grădinițe, acolo unde este nevoie de 429 de educatori și ajutori de educatori. Totodată, în școli există 290 de locuri vacante de profesori de matematică, matematică/informatică și matematică/fizică. În învățământul primar este atestat un deficit de 241 de cadre didactice. Școlile mai sunt în căutarea a 165 de profesori de limba și literatura română, 119 profesori de fizică, fizică/informatică și chimie și 111 profesori de educație fizică. Instituțiile de învățământ mai au vacante 105 posturi de profesori de limbă engleză, 93 de funcții de profesori la limba franceză și 86 posturi de dascăli la istoria românilor și universală.

În pofida numărului mare de locuri vacante în sistemul de învățământ, tinerii nu se prea grăbesc să-și continue studiile la pedagogie, iar cei care absolvesc facultățile de profil, de multe ori, evită să se angajeze în câmpul muncii. Astfel, potrivit rezultatelor preliminare ale etapei de bază de admitere în instituțiile de învățământ, la facultățile de științe ale educației și cele exacte au rămas cele mai multe locuri bugetare neacoperite.

Autoritățile au întreprins mai multe acțiuni pentru a susține profesorii și a-i motiva să rămână în sistem. Printre acestea se numără majorarea indemnizației de stat de la 45 mii până la 120 mii de lei pentru tinerii specialiști cu studii superioare și de la 36 mii până la 96 mii de lei pentru absolvenții colegiilor.

moldpres.md





Recenzie utilizator

Comentarii Recomandate

Nu sunt comentarii de afișat



Vizitator
Adaugi comentarii ca vizitator. Dacă ai un cont, te rog autentifică-te.
Adaugă un comentariu...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.


  • Conținut similar

    • julia122997
      De julia122997
      Cel mai mate buget îl are liceul Liceul Teoretic „Mihail Berezovschi” (33,42 milioane de lei pentru 2 156 de elevi, suma per elev – 15 501 lei), urmat de Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” (26,21 milioane de lei pentru 1 711 elevi, suma per elev – 15 318 lei), iar pe locul trei se află Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” (23,96 milioane de lei pentru 1 745 de elevi, suma per elev – 13 730 de lei).
      În documentele de mai jos vedeți ce sume sunt alocate pentru toate școlile primare, gimnaziile și liceele din Chișinău.





      Sursă documente: parinte.md
      Text: diez.md
    • julia122997
      De julia122997
      Probabil că ai remarcat principiile standardizate bazate pe memorarea lecțiilor și munca intelectuală intensă, care durează multe ore. Deși este adevărat că o astfel de strategie poate încuraja performanțele în domeniul științelor exacte cum sunt matematica, fizica sau chimia, mesajul transmis pare a fi „muncește mai mult, dar trăiește mai puțin”. Se pare că educația finlandeză a identificat un răspuns util pentru această dilemă, reușind să mențină rezultatele excepționale ale elevilor fără să propună o abordare care periclitează sănătatea sau reduce complexitatea vieții din afara spațiului școlar.
      De-a lungul anilor Finlanda a inițiat numeroase reforme care au revoluționat complet sistemul de învățământ. Oare elevii din această țară stau în camere cu puțină lumină, cu multe calculatoare și respectă un program foarte lung de studiu? Nu. Se stresează pentru a obține note mari la teste standardizate la nivelul întregii țări? În niciun caz. Finlanda promovează un sistem de învățământ holistic, care pune accentul în mod egal pe excelență și echitate.
      Iată de ce educația finlandeză se situează pe primul loc în lume:
      1. Nu există teste standardizate
      Deși acest gen de teste sunt utilizate de obicei pentru evaluarea cunoștințelor elevilor la fiecare materie, completarea testelor grilă sau răspunsurile la întrebările generice nu semnifică în mod cert competența într-un anumit domeniu pentru că este posibil ca elevii să învețe numai în apropierea testului și să uite rapid cunoștințele dobândite după aceea.
      În Finlanda nu există decât un singur test standardizat la finalul liceului. În restul timpului elevii primesc note în baza testelor individualizate create de profesori. Progresul general este măsurat de Ministerul Educației, care selectează mostre din diferite grupe de vârstă.
      2. Evaluarea profesorilor nu este strictă
      Profesorii sunt adesea învinuiți pentru rezultatele slabe ale elevilor, în unele cazuri în mod justificat. În Finlanda, însă, cerințele pentru a deveni profesor sunt stabilite la standarde atât de ridicate încât nu mai este nevoie să fie evaluați constant după aceea. Toți profesorii trebuie să aibă un masterat înainte de a începe să predea, iar programele destinate viitoarelor cadre didactice sunt extrem de riguroase și selective.Nu se mizează pe o evaluare constantă, ci mai degrabă pe responsabilizarea deplină. Relația dintre profesor și elev este evaluată în mod individual, luând în calcul toate variabilele specifice.
      Există un număr redus de profesori și elevi, iar monitorizarea progresului individual este riguroasă tocmai pentru că nu se schimbă des profesorul și elevul nu va fi nevoit să relaționeze cu o persoană complet diferită. În general un elev are aceeași profesori timp de minimum 6 ani sau chiar pentru cei 9 ani de educație obligatorie.
      3. Se mizează pe cooperare, nu pe competiție
      Deși în mod generic educația creează o competiție constantă, în Finlanda lucrurile stau foarte diferit. Se consideră că nu este nevoie să fii angrenat într-o competiție permanentă pentru a câștiga. Sistemul de învățământ finlandez nu este bazat pe clasificări. Nu există liste cu cei mai buni elevi sau profesori, școlile fiind în primul rând un mediu de cooperare.
      4. Echitatea în mediul școlar
      Foarte multe sisteme de învățământ sunt focalizate pe ameliorarea rezultatelor la teste distincte, astfel încât starea de mulțumire, armonia și sănătatea elevilor ajung pe plan secund.Obiectivul educației finlandeze este să transforme școala într-un loc echitabil. Toți elevii primesc mese gratuite, au acces rapid la un medic, pot beneficia de consiliere psihologică și de un ghid individualizat pentru a se implica în activitățile care le plac.
      5. Începerea școlii la 7 ani, durata mai redusă a studiilor obligatorii
      În Finlanda copiii încep școala la 7 ani pentru a nu amesteca perioada copilăriei cu studiile și educația obligatorie nu durează decât 9 ani. Orice cursuri suplimentare după vârsta de 16 ani sunt opționale. Din punct de vedere psihologic se creează o stare de libertate, iar elevii nu au impresia că sunt blocați într-un sistem de învățământ rigid.
      6. Oferirea de opțiuni variate, care nu se restrâng la facultate
      În Finlanda nu se trasează o demarcație clară între persoanele care au făcut facultate și cele care nu au ales această variantă, existând șanse egale de a începe o carieră de succes.
      7. Elevii se trezesc mai târziu 
      Sculatul devreme, drumul cu autobuzul sau mașina, participarea la activitățile extracuriculare de dinaintea sau de la finalul orelor de curs sunt lucruri care lasă elevii fără prea mult timp liber.În Finlanda orele încep la 9:00 – 9:45 și se încheie la 14:00 – 14:45. În cadrul studiilor realizate s-a constatat că un program școlar care începe foarte devreme poate avea un impact negativ asupra echilibrului emoțional, dezvoltării și sănătății elevilor. Orele din școlile finlandeze durează mai mult, dar și pauzele sunt lungi.
      8. Teme mai puține
      Potrivit specialiștilor, elevii din Finlanda au cele mai puține teme la nivel mondial, dar reușesc să obțină cele mai bune rezultate. Petrec aproximativ 30 de minute zilnic pentru a rezolva temele de la școală și nici nu au nevoie de profesori particulari. Sistemul de învățământ creează un echilibru între recreere, studiu și viața de zi cu zi, iar elevii se perfecționează fără să fie mereu sub presiunea de a lua nota cea mai mare. Nu se îngrijorează pentru temele care i-ar putea face să stea numai în casă, ci se concentrează pe evoluția pozitivă la școală și în afara ei.
      eva.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Dacă vă gândiţi la un sistem de învăţământ public bine dezvoltat poate aţi lua în considerare Statele Unite ca fiind etalonul pentru buna dezvoltare a unui elev.
      Dacă aveţi în vedere calităţi precum siguranţa, egalitatea de gen, viaţa ecologică, legile pentru familie şi drepturile omului, ar trebui să aveţi în vedere alte ţări, scriu jurnaliştii de la CNN.
      SUA au ajuns pe locul 18 în topul celor mai bune ţări pentru a creşte un copil. 
      Topul ţărilor care oferă cele mai bune condiţii de creştere a copiilor este dominat de Danemarca, Suedia şi Norvegia. 
      „Aceste ţări au concedii de paternitate şi de maternitate generoase şi au sisteme de învăţământ foarte bine puse la punct. 
      Un aspect la care Statele Unite pierde mult teren este siguranţa. Din acest punct de vedere, SUA se află pe locul 32“, a declarat Deidre McPhillips, unul dintre autorii cercetării.
      Canada ocupă locul patru pentru creşterea copiilor, urmată de Olanda, Finlanda, Elveţia, Noua Zeelandă, Australia şi Austria. Marea Britanie este numărul 11. 
      Raportul „Cele mai bune ţări“ a evaluat 73 de ţări pe baza a 65 de aspecte. Pentru a face acest lucru, a intervievat peste 20.000 de persoane din America, Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.
      adevarul.ro
    • julia122997
      De julia122997
      Printre schimbările principale se numără includerea competențelor specifice și unităților de competență, ce prevăd examinarea scrisă, adaptarea obiectivelor de evaluare conform unităților de competență determinate după domeniul de conținut și reevaluarea modelelor de itemi în funcțuie de domeniul de conținut și competența specifică.
      Documentele sunt destinate factorilor de decizie, coordonatorilor grupurilor de lucru pentru elaborarea subiectelor de examen, precum şi cadrelor didactice, managerilor, elevilor, părinților.
      agora.md
  •