Cat as vrea sa mai fiu iar copil...sa ma trezeasca dimineata trosnetul focului din soba ... sa ii aud o vocea dulce strigandu-ma... chiar si sunetul pasilor pe sub fereastra, care atunci ma deranja din somnul dulce de dimineata...

Copilarie, dulce copilarie! Naiva, fara griji si nevoi, fara televizoare si computere, fara telefoane mobile si ore in sir petrecute sub cerul liber. Alergam prin livada si gradina bunicii si imi parea ca nimeni niciodata nu v-a putea schimba asta...cita naivitate! As da orice astazi sa mai pot, macar pentru o clipa, sa-mi fac vint si sa alerg fara a ma uita in urma...dar livada nu mai si gradina nu-mi mai pare asa de imensa... Totusi, stiu ca imi mai sta in puteri sa mai fac ceva...sa-mi fac puiul sa simta acel gust dulce al copilariei libere de atitea lucruri nocive si chiar inutile...Atita timp cit voi mai fi si eu un pic copil voi putea sa-i arat si sa-l invat pe odorul meu ce inseamna o copilarie de neuitat. Ii voi promite lui si imi voi promite si mie - ca vom reinvia copilaria!

Asta va doresc si voua, dragi oaspeti si prieteni!