Povestea noastra e poate la fel ca altora, dar pt noi e unica....

Dupa ce Amelia implinise un anishor deja mi se facuse dor de-al doilea bebe. Sotul era gata chiar miine sa purcedem la treaba, eu insa stateam pe ginduri cum ar fi mai bine: sa-mi caut serviciu sau sa apara al doilea bebe? Astazi insa nu regret deloc ca m-am lasat convinsa de sot.

In scurt timp am aflat ca din nou sunt insarcinata. Aveam o frica parca.... oare cum ma voi descurca cu doi copii? Dar nu puteam sa dau inapoi, eram constienta de faptul ca in mine déjà se infiripase o noua viata.

Au urmat 9 luni de vis.... Amelia asteptindu-si seara de seara, zi de zi, saptamina de saptamina, luna de luna.... sa-si vada surioara.

In sfirsit ajungem si in cea de-a noua luna, ma tot gindesc oare cind va hotari sa vina bebe, mai ales ca burtica déjà mi se lasase atit de tare.

29 ianuarie, iubitul meu sot implineste 30 de ani. Mergem in oras sarbatorim, ne intoarcem acasa si adorm bustean,nu ma deranjeaza din nou nimic. Cred ca bebe se razgindise déjà sa se grabeasca, mai sta la caldut.

31 ianuarie, bobocelul nostru de fetita, Ameila, face tocmai 2 anishori… Vai ce mare a crescut, si cit de repede a trecut timpul. Spre seara incep sa vina oaspetii, Amelia e in centrul atentiei, primeste atitea cadouri…. Iar bebe sta cuminte in burtica de parca ne lasa sa sarbatorim in voie. Gata, au plecat toti, iar eu iarasi am adormit bustean. A doua zi am facut curat toata casa, poate asa era sa-l fac pe bebe sa apara. Tare nerabdatoare mai eram, numaram zilele, orele si ma tot framinta un gind, oare cui ii va semana, tot va fi blonda ca tati si-mi va semana mie sau poate bruneta ca mine si-i va semana sotului???

3-4 februarie noaptea, adormim toti dupa vreo 3 povesti spuse Ameliei, ma trezesc noaptea de la niste contractii, care par a fi regulate, stau in pat si ma gindesc oare chiar a venit ziua cea mare. Dupa vreo jumatate de ora ma ridic, merg la baie, apoi pe la bucatarie sa mai pap ceva era.... 5:40, inca un pic si se face ziua afara (imi zic eu).

La 8 imi sun medicul, ii zic totul imi fac bagajul si mergem toti trei la maternitate. Dupa un control, medicul imi zice ca pina seara nasc. Ne intoacem acasa, imi iau tot ce am uitat sa pun de la bun inceput in geanta, si la 12:30 suntem iarasi la maternitate. Imi apar lacrimi in ochi cind trebuie deja sa cobor din masina, cum sa-mi las bobocelul meu de fata singurica, fara mama....?

Gata, au plecat acasa, iar eu am ramas singurica.... dar nu pt mult timp... la 15:45 deja imi tineam in brate a doua comoara de fetita.