Dragostea plutea in aer si invingea orice obstacol, cat de mare n-ar fi fost el.Tinerii indragostiti se plimbau prin parc, mincau in oras si se intalneau cu prietenii.De prima data, Tanea l-a invitat pe Vadim la o zi de nastere a unei colege, sa mearga impreuna.Vadim nu prea era incantat, mai ales ca trebuia sa mearga intr-un camin de fete...Dar accepta, de dragul ei.Cand ajunse acolo, vazu doar studenti necajiti, cateva fete vesele si atit.Nu-i placu compania, insa rabda toata seara, de dragul ei.

- Dar ce prieten chipes si atragator ai!!!!!!De la ce facultate este?

- Nu...conteaza, zise Tanea, inrosindu-se , cu gandul la minciuna asta pe care trebuia sa le-o spuna tuturor cunoscutilor ei...Ca doar nimeni nu va crede ca se intilneste cu un baiat fara carte, ea unica fiica a lui Dmitri Rata, eminenta in scoala si cu succese mari la facultate...Aceste vorbe ii rasunau in minte de fiecare data cand isi amintea de tatal sau, de casa si de rude.Niciodata nu-l vor accepta, probabil.

Dar de ce nu poate sa le spuna adevarul?O vor desconsidera? Il vor privi urat?Sau se vor indeparta de ea?

Tanea prefera sa nu-si faca batai de cap.Se distra la maxim cu fetele si uita de facultatea virtuala a lui Vadim.La sfarsitul serii cei doi au hotarat sa mearga pe jos, pina acasa, sa se mai plimbe putin.

- Dar ce se uitau toate asa la mine? intreba Vadim zambind.Au pus ochiul pe mine? Daca nu erai tu...

- Ei hai! Ce fa*ссылка*? Le agatai pe toate? Ele au cam ramas uimite ca eu am asa prieten...

- Adica?

- Stii tu, dar vrei sa te laud acum...Am un prieten bun, frumos, inalt, bine facut, aratos...Are de toate...

Tanea izbucni in ras.

- I-auzi, pe asta n-am stiut-o!!!!!!Am de toate...pentru toate!

- Ei, numai pentru mine, pina cand...

- Da, Taniusa, acum sunt al tau pe viata.Ia-ma!

Cei doi radeau si se cuprindeau, in mijlocul strazii.

Cand Sonia afla de romanul lui Tanea ramase surprinsa, si de alegerea ei, si de alegerea lui.Nu se potriveau deloc.Taniei i-ar merge un baiat cu carte, un soricel de biblioteca, cu ochelari, grasut su cu chelie...Imaginatia ei ii arata pe cei doi ca fiind un cuplu perfect.Dar pentru Vadim- o fata smechera, isteata, rea si vulgara, pe care el sa o puna la punct, dar pe care s-o si iubeasca nebuneste.Sa nu o intereseze invatatura, ci doar banii, hainele si bijuteriile.Tanea era complet opusa acestei descrieri, dupa parerea Soniei.Haine avea, bijuterii-la fel, dar nu-i placea sa defileze sau sa fie chitita si sa arate tuturor ce are.

Sonia chiar o invidia un pic, pentru tot ce avea ea in dulap si mai profita de bunatatea ei ca sa-i ia cate ceva.Nu intelegea ce ar avea in comun cei doi, ce vorbesc ei, cu ce se ocupa?

- Oleg, da tie ti-a zis ceva Vadim?intreba Sonia curioasa, la o intalnire in barul de linga depozit.

- Nu, da nici nu prea vine pe acasa.

- Nico, da tu ai vorbit cu el?

- Nu, eu am fost la tara putin, ca mi-a venit sotul acasa.Dar ce s-a intamplat? Cu cine s-a combinat Vadim?

- Cu aia micuta si blonduta?

- Da, am venit cu ea la un chef...

- Ei, cred ca i s-a pus pata lui Vadim, ce nu-l stii pe el?!Vrea sa o invete ce stie el...mai bine, rase Nico.

Cei trei au vorbit mult despre relatia nou aparuta si ajunse la concluzia ca nu poate fi vorba de nimic serios.Sonia hotari ca trebuie sa vorbeasca cu Tanea, sa-i zica ce o asteapta, ca sa nu sufere iar.

Vadim o astepta pe Tanea deja de doua ore.Pe scarile facultatii fuma tigara dupa tigara.Oare de ce ii trebuia chinul asta ei?

- Buna!

Tanea ii acoperise ochii si il cuprinse pe la spate.

- Hai, intoarce-te!Stiu ca esti tu, Taniusa.

Vadim o ridica in brate si o saruta.

- Iar ai fumat!? il certa Tanea.Voi fuma si eu ca sa nu avem probleme, bine?

- Nu, nu si iar nu! Stii ca nu-mi plac fetele care fumeaza!

- Dar Nico iti placea?

- Taniusa, hai sa nu incepem iar istoriile vechi.Apropo, da cine era pentru tine baiatul din gara care striga atunci?

Tanea isi schimba brusc vocea si nu mai raspunse la fel de binevoitor.

- Un fost prieten...

Ii povesti cele intamplate lui Vadim cu inima stransa.Astepta reactia lui, insa el nu zise nimic.Doar o asculta atent.Si la sfarsit spuse:

- E un magar!

Se bucura ca o sustinea.Il lua de brat si pornira spre casa.In seara ceea hotarira sa mearga la Vadim sa pregateasca ceva gustos.Intrara amandoi pe usa atit de brusc, razand amindoi, ca nici nu au observat ca mai era cineva acolo.Nico si Oleg ii priveau surprinsi sa-i vada atit de dragastoti unul cu altul.

- Vaaadim!

Nico se apropie de el, insa Vadim o indeparta putin asa incat ea il saruta pe obraz, in loc sa-l sarute pe gura.

- Ai venit in vizita la Oleg? intreba Vadim mirat si confuz de situatia creata."Tanea va crede ca am chemat-o special", gandi el.

- Nu, ce-i cu tine? Am venit ca Renat a plecat inapoi.

Nico ignora complet prezenta Taniei si cu un curaj obraznic, il imbratisa pe Vadim.El nu stia ce sa faca.

- Hai dezbraca-te, ce stai asa in hol? Stiu ca ti-a fost dor de mine! Doar atitea mi-ai scris si de atitea ori m-ai sunat.....

Tanea ii asculta si ii privea din ce in ce mai tulburata.Voia sa o inghita pamintul si sa nu fie nevoita sa asiste la draganiile lor.Ameti de atitea ganduri.Nu stia cum sa procedeze.Cert eraca ea se simtea il plus.Lasa sacosa jos si se intoarse sa deschida usa , la iesire.

-Tanea, unde te duci?

- Eu merg acasa, ca tu ai companie ...

Vadim se infurie pe ea.De ce cedeaza asa de usor? De ce nu putea sa intre , sa vorbeasca cu Nico, sa bea un pahar, sa fie cu ei toti? Ca nico avea sa inteleaga...Dar asa ea ii lasa teritoriul liber.De parca ea ar fi intrusa...

- Dar hai sa stam putin, sa mincam ceva...insista Vadim, cu ochi atit de rugatori.

- Nu pot. Intelege-ma.

Tanea iesi pe usa si urca in primul taxi.Viteza supararii sale intrecuse limita.Urca repede scarile, incuie usa bine si azvarli hainele, trantindu-se pe pat.Spera ca pina maine va uita totul.

Vadim era trist.Nici nu auzea ce vorbea Nico.O privea, dar o vedea pe Tanea cum iese pe usa.Incerca sa o sune, dar ea nu raspunse.Mai incerca o data.Nimic.Nico insista sa ramina la el, in seara aceea.Se aseza linga el si ii mangaia piciorul, privindu-l in ochi ca sa-i aminteasca de nebuniile lor...

Oleg parasi apartamentul, cand vazu ca Nico incepe sa-si dea jos hainele.Ea stinse lumina si se urca la Vadim in brate.Ii scoase camasa, il descheie la blugi si se apuca sa-l sarute peste tot.Vadim lua telefonul in maini si iar forma numarul Taniei." Daca imi raspunde de data asta, ma voi opri si o voi alunga pe Nico acasa.", gandi el si astepta sa auda o voce.Dar nimic.Atunci lasa telefonul, jos linga fotoliu si ii prinse picioarele lungi ale Nicoletei in jurul lui....

Tanea auzi cum telefonul vibra in buzunar.stia ca este el.Nu voia sa-l auda.Nu voia nimic.Doar sa stea singura si sa se linisteasca, sa-si puna ordine in ganduri.Auzi soneria de la usa.Oare este el?Daca e el, atunci inseamna ca a lasat-o pe Nico si avenit la mine?

Bucuroasa, deschise usa.Dezamagita si trista o saluta pe Sonia, care intra repede si era nerabdatoare sa inceapa discutia.

- Ce mai faci? Cum mai petreci? Nu ai mai venit pe la club? Sau tu mergi in alta parte?

- Nu am iesit de mult timp...

- Ai stat cu Vadim?

Intrebarea o surprinse pe Tanea care tacu putin, privi fix in ochii Soniei mari si nerabdatori si zise:

- Dar ce am eu cu Vadim? Suntem amici, asa cum esti si tu...

Sonia se bucura.Se vdea pe chipul ei ca vestea aceasta ii aduse o satisfactie enorma.

- Da, asa ma gandeam si eu...Ca altii ziceau ca voi doi v-ati cuplat..Dar eu nu credeam..Tu, cu un asa baiat? El n-are nici facultate, nici serviciul bun, nimic...Ai vazut ce maniere arata, cum se poarta, ce limbaj...

Sonia vorbea, dar Tanea se gandea ca poate ea zice adevarul.Numai un baiat fara cultura si educatie ar putea face asa ceva...Sa invite amanta la el, cand va veni cu prietena!!

Doua zile nu se auzea nimic.Vadim nu o suna.Tanea astepta.Tinea telefonul linga ea in orice moment.Va raspunde daca va suna, iar daca nu, cu atit mai bine.Il va uita mai repede.Se gandea mereu la seara cu Nico.oare ramase acolo? oare el la ce se gandeste acum? Sau a uitat-o deja...

Asa treceau zilele, cu ganduri, cu intrebari si raspunsuri.Veni vacanta de Paste.Tanea astepta sa mearga acasa.Poate va veni sa ma duca? Poate sa-l sun sa-i spun ca nu am transport? Dar poate am gresit ca l-am lasat acolo singur cu Nico? E asa mindru...si el...

Lua telefonul in mina si forma numarul lui.Dar ce sa-i spun? De ce nu am sunat pina acum? Mina ii tremura pe telefon.Vroia sa inchida, dar auzi vocea lui.Picioarele i se inmuiara.Gatul i s-a uscat.Curajul i-a disparut.

- Alo, Tanea, tu esti?

- Ddda.Ce faci?

- Buna, uite sunt in masina.Merg in Germania.

Vadim mintea.Nu voia sa-i zica de adevarata calatorie a sa.Mama il invitase de Paste sa vina in Italia.NU-i placuse ideea, dar decat sa stea singur in Chisinau, mai ales cu gandul la Tanea...

- Aaaa, ingana Tanea.Nu mai putea sa zica nimic.Nu stia ce era potrivit sa spuna.

- Ai vrut ceva?

- Nu, sa-ti zic ca plec acasa.

- Bine, vorbim cand ma intorc.

- Dar cat stai?

- O luna...cred.

Taniei ii cazu telefonul din maini.Atit de mult spera sa-l vada, acum cand ii veni dorul...Voia sa-i zica ca nu-l va mai lasa, ca nu va mai face nimic rau pentru ei doi, ca vrea sa fie impreuna cu el...Dar nu putea acum.Ofta si suspina adinc.Nici nu mai voia sa mearga acasa.Voia sa stea aici, sa-l astepte sa se intoarca.Atunci ii va spune ca s-a indragostit de el...pentru totdeauna.