Cred ca asa ar spune mica mea luptatoare, marea mea bucurie, soarele familiei noastre!
Ieri am primit certificatul de externare, dupa 8 luni si 5 zile ma tem sa ma bucur, deoarece viata asta e tare dura. Pur si simplu traim cu ziua de azi si speram ca si miine soarele nostru sa luceasca. Nu ne gindim la rau, suntem pozitivi, traim cu gindul ca copii sunt viitorul si-i voi vedea mari si realizati.
In primul rind vreau sa va multumesc din inima pentru tot, pentru rugaciunile voastre, pentru
Atit de repede au trecut acesti 4 ani, atitea amintiri frumoase, atitea matinee care si mai de care, insa acesta a fost chiar super de tot. Copii sunt mari, gata de scoala, recita poeziile fara a le mai sopti care si dupa care urmeaza. A fost minunat, am plins constientizind ca deja baietelul meu mic e mare deja, e licean si ca aceste clipe nu vor mai fi niciodata. Timpule nu te scurge, mai stai, sa savurez inocenta copiilor mei..........
In comentarii pun mai multe poze.
Fotosesia am facut-o mai demultisor, prin octombrie. Si tot cu timpul care tot timpul nu ajunge, nu ajungeam sa le pun in blog.
Savurati picii mei, mai jos!
Inca minus un dinte din gurita lui Iulian. Zina maseluta i-a adus 30 de lei si un Chupa-Chups. Pai daca i-a cazut dintele seara de unde sa-i iau cadou??? Sper ca Liuda13 nu citeste aceasta tema.
Nu stiu care Mos a venit Mos Craciun sau Nicolae, insa Vasile al Alinei la sigur a fost si mi-a adus azi procesorul. Multumesc! Dar de la Mos am primit in dar un monitor de toata frumusetea. Fetelor ofigheti, eu nici nu-mi inchipuiam ca exista asa culori, eu cu monitorul cel sovietic al meu din '99 mult m-am chinuit.
Am vazut pozele de la Rodica, mama ce frumoase sunt. Da pe odnoclasniki nici nu stiam ca poza mea e alb-negru, la mine ea arata colorata.
Ei in fine ma laud si eu oleaca, ca cad
Demult nu am avut asa ceva, insa cu ajutorul Domnului suntem deja mai bine.
Totul a inceput de lunea trecuta cind Iulian a inceput sa tuseasca destul de tare. Am hotarit ca la gradi nu mergem si ne tratam acasa cu metode babesti. Fara sirop, fara pastile.
Marti deja chem medicul, tusea lui pare mai complicata, dimineata tuseste foarte tare si incep sa ma ingrijorez. A venit medicul, ne-a prescris siropuri, a zis ca nu e cazul la antibiotic si a plecat.
Miercuri mergem la plimbare,
Au trecut deja 2 ani de cind Bia s-a nascut. Am deja o fata mare. Va arat citeva poze de la petrecerea ei in comentarii.
Iata asa de fericita e ea ca e ziua ei si asteapta oaspeti
Fetelor, iaka zile anapoda nu am mai avut demult. E toamna afara se numeste.
Mai pe scurt.....
Mama mea mi-a trimis laptop-ul ei ca sa-i pun windows nou, Skype, antivirus, adica tot de ce are nevoie un comp normal. Eu, fericire nevoie mare, macar sa tin si eu laptop in brate, macar acele 10 zile. A rugat o femeie sa-l aduca, ca a venit cu avionul si asa e mai sigur ca ajunge la mine. Ieri a aterizat avionul cu tot cu laptop, eu deja i-mi inchipuiam cum stau seara in pat, cu el in brate
Salutare!
Datorita fetelor de pe forum, am aflat ce mai e si asta si de ce e atit la moda acest fel de mincare.
Parerea mea, e ceva nou pentru mine, nu pot spune ca am ramas incintata (mai tare mi-au placut aripiorele umplute cu brinza), insa nu as refuza sa mai merg si sa mai gust din sushi.
Insa mai tare mi-a placut compania in acre m-am aflat. Fetelor m-am simtit minunat, desi unii spuneau ca le incurc (glumesc si sa nu ziceti ca nu v-am preintimpinat) dar in rest am palavragit si
Duminica, ma jucam cu Bianca si o tot cuprindeam si o pupaceam. Si asa in joaca o intreb
- Tu o iubesti pe mami?
Bia:
-Da
Eu:
-Cit de tare ma iubesti?
Bianca ma stringe tare de git si-mi spune:
-Taie-taie abec mamica.
Cit de frumos au sunat aceste cuvinte
19 septembrie - 65 de ani de la infiintarea Aviatiei Civile. Program: Avia-show, expozitie, concursuri, concerte, bla, bla,bla
Am citit aceasta stire pe un site. Mi s-a parut o ideie interesanta pentru a iesi din casa. Da nu i-am prea atras atentia. Ieri citesc mesajul Alinei si sun sotului.
Raspunsul - nu, nu mergem sunt la servici.
Ei daca nu apoi nu. Atunci alta data.
Seara insa i-mi spune ca nu mai merge la servici, a reusit totul vineri si asa ca avem 2 zile de odihna cu familia.
.....atunci e terenul de joacă. Mare noroc am avut de acel teren la mare. Jucăriile erau în stare foarte bună. Copii se puteau juca, desena, alerga.
La ora de desen
Di-dii
cu maşina
Şi Bianca s-a distrat la mare în felul ei, ea mai mult pe plajă cu căldăruşa, de apă cam avea frică, însă dacă intra cu tare mari ţipete o scoteam. Însă a fost o fetiţă ascultătoare, fără mari mofturi şi am primit o mare plăcere să mă odihnesc şi să mă distrez fiind cu copii lîngă mine.
cu mami
cu tati
Pun pozele lui Iulian mai întîi de la mare, că el e mai mare, e badea.
cu mami
cu dady (aşa îi spune Iulian lui tati) fug de valuri
Poze sunt foarte multe, nu e real să le încarc pe toate, dar cred că se vede că copilul s-a bucurat de mare.
În sfîrşit m-am aşezat şi eu ca să vă povestesc despre odihna noastră la mare.
Iniţial eram cu gîndul să mergem la Primorsk, aveam şi harta drumurilor şi deja ne insemnasem drumul, însă am dat de 3 regiuni cu această denumire si toate pe litoral, doar ca departe una de alta. Sigur ca Google rules si am gasit cîte puţină informaţie despre acele locuri. Pînă la urmă ne-am hotărît să mergem la Primorsk, regiunea Belgorod-Dnestrovsk.
Ne-a trecut apoi prin cap şi o altă ideie mai trăsnită.
De ieri avem noi locatari la noi acasă. Am primit in dar un aquarium cu 2 peşti minunaţi. Sunt peşti care nu prea înoată, care stau mai mult locului si miine ne ducem sa le luăm companie. Vrem ceva auriu si colorat care sa inoate in sus şi în jos.
Îi mulţumesc Olgăi (aşa o cheama pe stapină), pentru acest minunat cadou. După peşti a fost soţul meu şi a zis că era foarte tristă fata cind îi dădea, însă i-a dat cu mare drag, deoarece pleacă din ţară şi nu are cui să-i lase.
Iată şi pozele
Niciodata nu am scris vocabularul Biancai, adica ceia ce ea spune la ziua de azi.
Iata cum aratam azi , adica 4 zile in urma
si iata ce vorbim si cuvinte cunoastem la 1 an 8 luni si noua zile.
Mama, tata, badea, apa si papa asta e clar ca vorbim de mult insa noi deja legam cite 4 cuvinte, facem mici propozitii.
-Mama, hai la copii.
- Mama, ute catea, pune (i-mi intinde cartea si spune uite cartea si spune, adica sa-i citesc)
- Ude e badea, ude e tata (unde?)
- tata pune
Veverita cea sprintara,
Da de veste iar in tara,
Ca-n poiana cu izvoare,
Azi e mare sarbatoare!
Flori, gandaci, licurici,
Pasarele si pitici!
Toti s-au pregatit de zor
Ca e ziua copiilor!
Daca-i zi de sarbatoare
Hai sa-ntidem hora mare!
Sa rasune poienita
Si sa joace gradinita!
Azi ne-am plimbat cu copii in Gradina Publica Stefan cel Mare. Am privit copii cum cinta si danseaza, am mincat inghetata, am stat si la terenul de joaca. Frumoasa copilarie au copii nostri, plina de
Iepurashi sunt la bunelu' la Holercani. El special ii creste pentru nepoti, pentru ca ei sa se joace si pentru ca copii sa manince carne sanatoasa.
Poze in comentarii.
Am avut mari emoţii cît am făcut pernuţa, mai ales ca la mine cu fantezia e 0 si lucrul manual pentru mine e ceva nou. Mă tot speria gîndul că nu-mi va ieşi aşa cum mi-am propus. Sincer, nu a ieşit ceia ce mi-am propus iniţial dar e tot ce am putut da de la mine.
Mă bucur că am putut face o surpriză şi că adresatul meu nici nu a intuit că mergînd în ospeţie la Irist (Irina e vecina mea, locuim peste o casă), voi veni şi eu şi-i voi da şi pernuţa.
Însă surpriza a reuşit de minune şi am văzut
Salut, adica Hristos a Inviat!
Din pacate nu am poze sa pun ca inca nu am luat aparat foto, sper ca totusi in curind vom lua, dar va povestesc despre cum am petrecut sarbatoarea prin cuvinte.
Simbata dupa masa am mers la Holercani. Mama-soacra a mers cu noi, ca ea este in Chisinau si desigur ca la ţara ne astepta mult de lucru.
Primul lucru pe care l-am vazut si m-a bucurat mult a fost acela ca la poarta era inaltat un scrinciob de toata frumusetea, de 3 metri inaltime. L-a facut bunel
Pe data de 9 aprilie a fost ziua mamei mele.
I-am facut un mic cadou hand-made, sa simta ca este pentru ea si ca l-am facut doar eu. Sigur ca am avut si ajutori, mai ales Bianca la incurcat atele era foarte buna. Oricum l-am terminat la timp si iata priviti ce s-a primit.
Gata, i-am pus, in sfirsit, cit am retrait.
Degeaba, fata mea a plins fix o minuta si doar de aceia ca nu i-a placut ca-i tin miinele si capul.
Acum am o fetiţă cu cerceluşi.
